Connect with us

BUSINESS

Studiu UEFISCDI: Românii se tem de riscul începerii unei afaceri și preferă să își conserve statutul de angajat. Comisia Europeană sprijină dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc

Published

on

Un studiu realizat recent de către UEFISCDI arată că ecosistemul antreprenorial românesc este foarte slab dezvoltat, dar are un potențial mare de coagulare și dinamizare.

Validat cu mediul de afaceri românesc, “The Romanian Entrepreneurial Ecosystem. An Exploratory Study” a fost prezentat în cadrul Startup Europe Week care a avut loc la București în data de 3 februarie. Acesta a măsurat performanța ecosistemului folosind cinci piloni: inspirație în deschiderea unei afaceri, experiență profesională înaintea deschiderii unei afaceri, mentorat, consultanță și investiții. Rezultatul obținut a fost 4,5 pe o scală de la 1 la 10.

CapturePotrivit unui comunicat transmis CaleaEuropeana.ro, studiul este rezultatul a trei perspective: analiza indicatorilor reprezentativi de țară și de regiune, opinia antreprenorilor cu privire la starea curentă a ecosistemului și cea a indexului privind ecosistemul antreprenorial în România (mai departe IEAR). IEAR, creat special pentru evaluarea sumativă a condițiilor antreprenoriatului de azi, are o valoare de 4.5 pe o scală de la 1 la 10 și arată că antreprenoriatul este încă slab dezvoltat și că antreprenorul reprezentativ este cel care se formează mai degrabă singur și în mai mică măsură ecosistemul antreprenorial românesc formează, sprijină și inspiră antreprenori.

Femeile trebuie încurajate și sprijinite să intre în afaceri. Potrivit studiului, femeile încep o afacere mai târziu, dar au un impact mai mare asupra ecosistemului, ele fiind mai deschise la a investi în alte afaceri și la a-i încuraja pe alții să pornească pe calea antreprenoriatului.

Antreprenorul român este respectat, iar inițiativa de a incepe o afacere este considerată valoroasă. Cu toate acestea, românii se tem de riscul începerii unei afaceri și preferă să își conserve statutul de angajat.

Educația financiară și de management, element cheie pentru formarea unei resurse umane pregătite pentru antreprenoriat, este, potrivit rezultatelor studiului, o altă mare deficiență a ecosistemului nostru antreprenorial.

Studiul mai arată că, pentru a avea un ecosistem funcțional, este nevoie de măsuri care să sprijine afacerile deja începute și care să încurajeze dezvoltarea și scalabilitatea.

Orizontal 4.5

Rezultatele studiului justifică nevoia pentru o reformă în sprijinirea antreprenoriatului în România și prezinta măsuri de spijinire a antreprenorilor debutanți cu cel puțin 5 ani de experiență profesională, a creșterii firmelor existente decât a sprijinirii înmulțirii firmelor debutante, a încurajării femeilor să devină antreprenoare mai devreme decât media actuală de vârstă care este 40-50 de ani, un cadru legislativ și măsuri de favorizare a implementării antreprenoriatului social și distincția clară dintre măsurile de sprijin a antreprenoriatului economic și cel social.

În acest context, UEFISCDI continuă inițiativa de identificare a pârghiilor care dinamizează un ecosistem antreprenorial cu sprijinul Comisiei Europene, prin schema Policy Facility Support – Horizon 2020, sub egida DG Connect si DG Research & Innovation. O echipă de specialiști de la cele două directorate va începe în această primăvară să lucreze cu reprezentanți ai UEFISCDI pentru a crea o lista de recomandări și un plan de acțiune, care să fie înaintate actorilor politici din România.

Metodologiile de culegere a indicatorilor la nivel de țară și de regiuni s-au realizat în cadrele de analiză oferite de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (Organization for European Cooperation and Development, OECD) și de Programul pentru Ecosistemul Antreprenorial Babson (Babson Entrepreneurial Ecosystem Programme BEEP). OECD oferă o perspectivă comparativă a României la nivel european sau mondial, în timp ce BEEP, urmărind dezvoltarea antreprenoriatului la nivel regional și păstrând singularitatea fiecăreia, oferă o metodologia de analiză completă a acestora. Ambele perspective urmăresc gradul de consolidare a șase domenii de capital: politic, financiar, uman, cultural, de piață și de sprijin profesional. Anexele studiului prezintă exhaustiv datele la nivel de țară și semnalizează mari lacune în existența și transparența datelor la nivel regional.

Sondajul de opinie realizat a pornit de la metodologia propusă de organizația Endeavour care oferă consultanță în sprijinirea antreprenoriatului la nivel mondial. 132 de antreprenori au fost chestionați pentru a li se face auzită vocea cu privire la măsurile de sprijin pentru afaceri și pentru a înțelege mai bine despre ce înseamnă să fii antreprenor în România. În baza acestei metodologii a fost construit indexul IEAR. Indexul a fost format din două componente, cea de input capacitate de formare de noi antreprenori și cea de contribuție la dezvoltarea ecosistemului, output. Prima a fost formată din inspirație, experiența profesională și consultanța, iar cea de-a doua componentă a fost formată din consilierea sau sprijinirea altora pentru a deschide afaceri și investirea în noi afaceri.

Studiul este disponibil integral în versiunea online aici: http://ree.uefiscdi.ro/

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”

„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului  de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”

„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

BUSINESS

Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Continue Reading

Facebook

G719 mins ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G72 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G78 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending