Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA anunță o “investiție uriașă” pentru Polonia și România: O autostradă și o cale ferată care să lege Marea Baltică de Marea Neagră de la Gdansk la Constanța

Published

on

© Administrația Prezidențială

SUA vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică, a declarat vineri ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman într-un discurs susținut la Washington cu ocazia parafării unui acord între Departamentul american al Energiei și Ministerul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru proiectele de energie nucleară Cernavodă și sectorul energiei nucleare civile din România, bazate pe investiții americane de peste 7 miliarde de dolari.

Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman.

Acest anunț are o dublă valoare strategică. În primul rând, proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” reprezintă unul dintre cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare prezidențială și de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital inițiată de Varșovia și care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018.

În al doilea rând, proiectul RAIL 2 SEA are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

Totodată, un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Regiunile Mării Baltice, la nord, și Mării Negre, la sud, reprezintă punctele principale de interes în apărarea flancului estic al NATO și, prin urmare, aceste proiecte anunțate de SUA au și o valență în direcția mobilității militare în cadrul NATO, mai ales că Polonia și România sunt statele care vor beneficia de unele dintre cele mai mari creșteri ale prezenței militare americane, după relocarea forțelor din Germania.

România, alături de Polonia, este punctul central al apărării împotriva agresiunii ruse pe flancul estic al Europei“, a mai spus Zuckerman, anunțând că România va găzdui în curând mai mulți militari americani, mai ales în contextul în care ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat joi o foaie de parcurs 2020-2030 pentru cooperarea la nivelul apărării.

Mai mult, un studiu FMI realizat înaintea Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Tallinn, ce se va desfășura online la 19 octombrie, subliniază că discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro)

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

MAE constituie un Task Force pentru monitorizarea situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe urmărește îndeaproape evoluția situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza, care vizează zone civile locuite din Israel, transmite un comunicat

MAE regretă profund toate pierderile de vieți înregistrate în ultimele zile în rândul populației civile, acestea trebuind evitate cu orice preț. Aceste evoluții au potențialul de a deteriora grav situația de securitate din regiune, fiind necesară evitarea unei escaladări suplimentare a tensiunilor.

Realizarea unei păci durabile în regiune rămâne un obiectiv esențial. În acest sens, România amintește atașamentul față de valorile dreptului internațional și reiterează susținerea pentru implementarea soluției celor două state, Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate ca singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților.

Totodată, MAE precizează că, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la nivelul instituției, a fost constituit un Task Force care s-a întrunit de urgență pentru monitorizarea permanentă și evaluarea situației, precum și identificarea principalelor direcții de acțiune menite să sprijine cetățenii români și membrii de familie ai acestora care se află în zona afectată de conflict.

Până la acest moment, misiunile diplomatice ale României la Tel Aviv și Ramallah nu au primit nicio solicitare de asistență consulară din partea cetățenilor români.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează evoluțiile din teren în atenția sa prioritară și este pregătit să acorde asistență consulară în caz de necesitate. Totodată, MAE recomandă cetățenilor români din regiune să manifeste atenție și vigilență sporite, precum și precauție, cu evitarea zonelor declarate în stare de urgență.

MAE amintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah: +970-(0) 59 201 3761, precum și la numerele de telefon ale Ambasadei României la Tel Aviv: +972 3 529 0613; +972 3 5244644; +972 3 5242482, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643279.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

Published

on

© Administrația Prezidențială

România și Polonia își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice, a afirmat miercuri președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis în cadrul Conferinței internaționale dedicate marcării centenarului Alianței defensive dintre România și Polonia – „Un singur popor, două drapele”, care a avut loc la Ambasada României în Republica Polonă, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mesajul a fost prezentat de către Andrei Muraru, Consilier Prezidențial, Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă.

“Istoria noastră nu a început acum un secol, dar din 1921 am început să ne cunoaștem mai bine. Încheierea alianței defensive româno-polone a reprezentat un punct important de sprijin în sistemul de alianțe menit să garanteze integritatea teritorială a României după Primul Război Mondial. Polonia, care își redobândise, la rândul său, la 11 noiembrie 1918, suveranitatea și independența naționale, avea interese strategice similare. Această alianță a însemnat primul proiect de securitate colectivă la nivel regional și, în definitiv, primul nostru parteneriat strategic”, a spus Iohannis.

Șeful statului a arătat că încheierea Alianței a marcat, totodată, și începutul unei prietenii de lungă durată. Acesta a amintit că în spiritul acestei prietenii și al dreptului umanitar internațional, în toamna tragicului an 1939, România a contribuit la salvarea Tezaurului național polonez și a asigurat refugiul și tranzitul, prin România, pentru circa 100.000 de polonezi, printre care și înalți conducători ai statului polon, precum Președintele Ignacy Mościcki și ministrul de externe Józef Beck.

“Astăzi, prin Parteneriatul Strategic încheiat între România și Republica Polonă în 2009 și reînnoit în 2015, continuăm ceea ce înaintașii noștri au început acum 100 de ani, pe calea dezvoltării dialogului și coordonării dintre cele două state, ca o reflectare naturală a unei lungi istorii de abordări și acțiuni comune. Suntem astăzi ceea ce înaintașii noștri și-ar fi dorit, probabil, să fim. Statele noastre împărtășesc valori și idealuri comune, sunt bine integrate și își aliniază interesele în structurile și cadrele de cooperare regională și globală. Vom continua să oferim Europei și lumii un exemplu în ceea ce privește respectul și colaborarea pentru îndeplinirea aspirațiilor de pace, armonie și prosperitate în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri. Dialogul politico-diplomatic dinamic, precum și cooperarea economică și sectorială substanțială reprezintă fundamentele Parteneriatului Strategic, iar consolidarea acestuia subliniază atât relația specială dintre cele două state, cât și angajamentul ferm de a contribui la securitatea regională”, a mai adăugat el.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Citiți și Klaus Iohannis și Andrzej Duda au decis că România și Polonia vor elabora un nou plan de acțiune al Parteneriatului Strategic bilateral pentru perioada 2021-2025

Citiți și Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Președintele Iohannis a evocat vizita pe care președintele polonez Andrzej Duda a efectuat-o luni și marți în România pentru a marca Centenarul alianței româno-polone, pentru a prezida alături de omologul român Summitul București 9 și pentru a participa la un exercițiu militar multinațional.

“Coordonarea și angajamentele concrete asumate de statele noastre au condus la o interacțiune bilaterală extinsă, prin construcții strategice regionale de referință – Formatul București (B9) și Inițiativa Celor Trei Mări, de care suntem mândri și pe deplin dedicați să le întărim în viitor. Folosesc acest prilej și pentru a sublinia importanța recentei vizite a Președintelui Andrzej Duda în România și a co-găzduirii Summitului Formatului București (B9). Formatul București a consacrat rolul țărilor noastre în atingerea unor obiective concrete majore în direcția consolidării Flancului Estic al NATO, atât în dimensiunea nordică, cât și în cea sudică a acestuia, pe linia contribuției României și Poloniei la promovarea și asigurarea securității și stabilității în regiune. Într-un context regional și global extrem de complex, vom acționa energic și ferm pentru consolidarea coeziunii în cadrul Uniunii Europene și a solidarității în interiorul NATO, precum și pentru sprijinirea statelor din vecinătate în eforturile lor de apropiere față de valorile și modelele europene și euroatlantice”, a continuat șeful statului.

“În spiritul Convenției încheiate acum 100 de ani, statele noastre își vor coagula energia, forța și hotărârea pentru asigurarea prosperității și securității comunității europene și euroatlantice. Timpurile care vin reclamă parteneri puternici și coordonare eficientă, iar România și Polonia privesc umăr la umăr spre zorii de mâine, cu credința în valorile și principiile care ne-au apropiat acum un secol și care continuă să ne țină împreună”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

ONU

Raport ONU: Inegalitatea vaccinării între țări și regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Economia mondială va înregistra în acest an performanțe mai bune decât se preconiza anterior, însă ritmul lent al campaniilor de vaccinare din multe state în curs de dezvoltare va afecta revenirea lor economică, a anunţat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Agerpres.

„Inegalitatea vaccinării între ţări şi regiuni reprezintă un risc semnificativ la adresa unei reveniri globale care era deja inegală şi fragilă. Accesul la timp şi universal la vaccinurile COVID-19 va face diferenţa între sfârşitul pandemiei sau pierderea mai multor ani de creştere, dezvoltare şi oportunităţi”, a declarat economistul şef al ONU, Elliott Harris.

Creşterea economiei mondiale ar urma să ajungă la 5,4% în acest an, revenind după o contracţie de 3,6% în 2020, o performanţă mai bună decât se preconiza în luna ianuarie, potrivit celui mai recent raport World Economic Situation and Prospects publicat de ONU.

Cu toate acestea, perspectivele de creştere din unele ţări din sudul Asiei, Africa sub-sahariană şi America Latină rămân „fragile şi incerte”, din cauza progresului lent al vaccinării, se arată în raportul ONU.

Spre exemplu, China şi SUA, care au făcut progrese rapide cu programele lor de imunizare, sunt aşteptate să înregistreze creşteri economice de 8,2% şi respectiv 6,2% în acest an. În schimb, economia Nigeriei va creşte cu doar 1,8% în condiţiile în care această ţară a vaccinat mai puţin de 1% din populaţie.

De asemenea, ONU cere de mult timp ca vaccinurile să fie puse la dispoziţia tuturor ţărilor şi de asemenea a făcut apel către donatori să finanţeze facilitatea COVAX, pilonul destinat vaccinurilor din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19.

COVAX este o colaborare mondială ce vizează accelerarea creării, producerii și accesului echitabil la teste de depistare, la tratamente și la vaccinuri împotriva COVID-19, la care a aderat și Uniunea Europeană.

Mecanismul COVAX urmărește achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021. Astfel se va contribui la dezvoltarea unui portofoliu diversificat de vaccinuri, de la diferiți furnizori, cu tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de partajare a riscurilor: reduce riscul cu care se confruntă producătorii – de a investi fără a fi siguri de cererea viitoare – și cel cu care se confruntă țările – de a nu dispune de un vaccin eficace.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Vești bune de la Comisia Europeană. România, pe locul trei în UE la creșterea economică în anul 2021

POLITICĂ4 hours ago

Mesajul PMP de Ziua Internațională a Asistenților Medicali: Am susținut întotdeauna reforma în sănătate, ca o componentă esențială a securității naționale

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu va merge în Muntenegru la invitația omologului său, care a mulțumit României pentru asistența acordată în lupta cu COVID-19

INTERNAȚIONAL5 hours ago

MAE constituie un Task Force pentru monitorizarea situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Creştere PIB cu 5.1% în 2021 și 4.9% în 2022

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

U.E.5 hours ago

Ibizagate: Cancelarul austriac Sebastian Kurz este anchetat pentru mărturie mincinoasă

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune pentru reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului

Alin Mituța6 hours ago

Alin Mituța: Europarlamentarii USR PLUS cer Comisiei Europene acțiuni urgente după ce mai mulți cetățeni români au fost reținuți de autoritățile britanice

Mircea Hava1 day ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending