Cum a influenţat SUA politica internă a României

Anul 2012 a reprezentat o perioadă tulbure, plină de schimbări şi provocări pentru România. Trei guverne diferite au încercat să gestioneze şi să ghideze România pe parcursul acestei perioade dificile, însă apogeul acesteia a fost atins în momentul în care Guvernul a suspendat Preşedintele statului. Această acţiune a fost iniţiatorul unui lung şir de reacţii la nivel internaţional, precum şi al unor efecte majore asupra României. România nu a cunoscut vreodată de-a lungul existenţei sale asemenea reacţii vocale negative şi participarea implicită a altor state în politica sa internă. Prin urmare, în momentul în care Statele Unite au luat atitudine în acest caz şi au trimis un reprezentant oficial la Bucureşti pentru a rezolva problema, o serie de semne de întrebare au fost ridicate în legătură cu controlul pe care Statele Unite îl pot avea asupra politicii interne a României sau nu.

Criza economică globală şi provocările actuale au impus schimbări majore şi rezultate neaşteptate pentru Uniunea Europeană şi pentru zona Euro. Să luăm spre exemplu cazul Greciei, pentru care Uniunea Europeană se luptă încă pentru a găsi cea mai bună soluţie care să se încadreze în necesităţile actuale ale Uniunii și ale sistemului său monetar. Puterile europene s-au implicat în canalizarea acestui stat spre o direcție care poate fi atât în avantajul UE, dar și al Greciei. Însă, în cazul României nimeni nu a intervenit, decât cu afirmații, critici sau sfaturi în presa internațională.

Surpriza a venit însă din partea Statelor Unite care, simțind că lucrurile au ieșit de sub control în România, au trimis pe asistentul Secretarului de Stat american să discute și să negocieze situația cu liderii politici și reprezentanții societății civile române. Vizita a ridicat mari semne de întrebare în rândul opiniei publice, al poporului român și al intelectualilor. Philip Gordon, reprezentantul Statelor Unite trimis în România a declarat: „Suntem îngrijoraţi la Washington în legătură cu evoluţiile de aici. Le urmărim foarte atent. Eu n-aş fi fost aici, la mijlocul lunii august, dacă nu ar fi fost ceva, dacă nu am fi avut senzaţia că se întâmplă ceva foarte important şi care alunecă în direcţia greşită, motiv pentru care este foarte important pentru mine să fiu aici”.

Este neobișnuit pentru Statele Unite să se implice în procesul decizional sau într-o criză politică a unui stat, decât dacă situația prezintă o serie de avantaje, respectiv interese pentru statul-putere. Întrebat dacă Statele Unite si Parteneriatul Strategic dintre România și SUA ar putea fi afectat de evenimentele recente de pe scena politică românească, Gordon a declarat că țara sa dorește un parteneriat puternic între cele două state. Însă, acest Parteneriat Strategic presupune o cooperare pe termen lung, lucru ce nu poate fi îndeplinit dacă există îndoieli cu privire la legitimitatea unor procese democratice din cadrul unuia dintre partenerii implicați.

Mesajul real transmis de oficialul Statelor Unite, Philip Gordon, a luat forma unui sfat adresat liderilor politici români. Prin urmare, așa cum a ordonat el cuvintele intenționat, „SUA se  așteaptă la respect pentru instituțiile independente, anchete amănunțite pentru acuzații credibile de fraudă și spirijin din partea liderilor politici pentru un rezultat legitim al Referendumului”. Cu alte cuvinte, Gordon a lăsat impresia că a jucat un rol de mediator pentru politica internă românească, subliniind faptul că în momentul în care tensiunile interne ating un punct care nu prezintă o hotărâre finală, soluția potrivită este implicarea unui validator sau consilier extern în vederea obținerii unui rezultat pozitiv pentru situația respectivă.

Cu toate acestea, multe dintre întrebările încă prezente în mințile românilor nu au primit niciun răspuns. Curtea Constituțională Română a amânat decizia finală legată de Referendumul din 29 iulie 2012 pentru luna septembrie, datorită faptului că luna august era o perioadă de vacanță pentru instituțiile de stat. Vizita reprezentantului Statelor Unite a produs un lanț de schimbări în acest sens. În consecință, Curtea Constituțională a programat decizia oficială legată de Referendum pentru data de 21 august 2012. În mod surprinzător sau nu, decizia Curții a favorizat președintele suspendat, Traian Băsescu, cu un vot exprimat de 6 la 3 judecători, întocmai cum cerea legea. După oficializarea deciziei Curții, presa politică internă a început să ia în considerare ideea conform căreia influența externă a reprezentat calea decisivă spre verdictul Referendumului. De fapt, doar un procent de 5% din populație ar mai fi fost necesar pentru a întruni cvorumul, astfel încât Referendumul să fie declarat valid și, prin urmare, Președintele ar fi fost suspendat. Motivul invocat de Curtea Constituționalntru decizia finală a fost tocmai faptul că nu a fost întrunit cvorumul, iar pentru acesta legea Referendumului specifica necesitatea voturilor a 51% din populație.

Continuarea articolului o puteţi găsi AICI.

Sursa: Center for European Policy Evaluation, autor Teona – Sandra A ANDRONACHE

Foto: crossed-flag-pins.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *