SUCCESORUL lui Rasmussen. Cum a ajuns un activist anti-NATO să conducă Alianţa

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg a fost ales secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, anunţă NATO. Jens Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, îi va succeda lui Anders Fogh Rasmussen, care a deţinut această funcţie începând din august 2009. Jens_Stoltenberg

Decizia a fost luată în cursul reuniunii ambasadorilor statelor membre NATO. “Consiliul Nord-Atlantic a decis să îl numească pe domnul Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al NATO şi de preşedinte al Consiliului”, informează un comunicat oficial.

Jens Stoltenberg a fost în tinereţe un activist anti-NATO, însă experienţa pe scena politică l-a transformat într-un susţinător al consensului, ceea ce poate reprezenta un avantaj în relaţiile cu Rusia, relatează AFP.

De profesie economist, Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, nu a avut o înclinaţie specială pentru problemele de apărare şi de securitate, dar cei 10 ani în care s-a aflat la conducerea mai multor Guverne din Norvegia i-au consolidat reputaţia pe scena internaţională, dar şi abilităţile de negociator.

Primul secretar general al NATO provenit dintr-o ţară având frontieră cu Rusia, politicianul laburist a avut relaţii bune cu Moscova, un avantaj important într-un moment în care criza din Crimeea a provocat tensiuni care amintesc de Războiul Rece.

Sub conducerea sa, Norvegia şi Rusia au încheiat acorduri importante în vederea delimitării frontierei în Marea Barents şi a eliminării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii care locuiesc în localităţile din apropierea frontierei.

“Experienţa lui Stoltenberg şi a Norvegiei ca vecini ai Rusiei vor fi fără îndoială folositoare”, aprecia recent cotidianul norvegian Aftenposten. “Natura relaţiei dintre Occident şi Rusia se decide însă în altă parte decât în structurile NATO”, adaugă cotidianul norvegian, făcând referire la UE şi, în special, la Washington.

În tinereţe, Jens Stoltenberg a participat la manifestaţii împotriva NATO şi a Comunităţii Europene, însă ulterior a devenit un susţinător al acestor organizaţii.

El a participat în adolescenţă la manifestaţiile vizând ambasada SUA, în semn de protest faţă de bombardamentul lansat de aviaţia americană asupra oraşului Hai Phong, din Vietnam, în 1973.

În 1985, el a preluat conducerea tineretului laburist, care milita atunci pentru ieşirea Norvegiei din NATO, însă, ulterior, formaţiunea condusă de Jens Stoltenberg, a devenit o susţinătoare a Alianţei Nord-Atlantice.

“Cel mai probabil, ideile sale radicale s-au pierdut odată cu trecerea timpului, dar nu au dispărut total”, nota cotidianul The Wall Street Journal, într-un editorial publicat în cursul acestei săptămâni.

În calitate de ministru, Jens Stoltenberg a protestat faţă de testele nucleare realizate de Franţa în Moruroa, în Oceanul Pacific, participând la un protest cu bicicleta pe traseul Oslo-Paris, în 1995, reaminteşte The Wall Street Journal.

-Un negociator experimentat

Născut într-o familie cu vastă experienţă politică – tatăl său a fost minstru al Apărării, iar ulterior ministru de Externe, în timp ce mama sa fost secretar de Stat – Jens Stoltenberg, căsătorit şi tatăl a doi copii, s-a dedicat, la rândul său, carierei politice.

Deputat în 1991, ministru al Energiei, iar ulterior de Finanţe, Jens Stoltenberg a devenit în 2000, la 41 de ani, cel mai tânăr premier norvegian. A ocupat postul temporar, dar a revenit la conducerea Guvernului norvegian în octombrie 2005 şi s-a aflat în această funcţie până în octombrie anul trecut.

Sub conducerea sa, Guvernul norvegian a decis participarea la războiul din Afganistan şi la bombardamentele împotriva Libiei.

Ţară cu o tradiţie pacifistă, Norvegia este, graţie bogăţiilor petroliere de care dispune, unul dintre puţinii membri ai Alianţei care a decis creşterea bugetului alocat armatei, în timp ce alţi aliaţi au fost nevoiţi să reducă aceste cheltuieli, pe fondul crizei economice.

Foarte popular în Norvegia, Stoltenberg a impresionat după ce a pledat pentru “mai multă democraţie” şi “mai multă toleranţă” în urma atacului extremist comis de Anders Behring Breivik, care ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011.

Negociator experimentat, Jens Stoltenberg este un susţinător al compromisului, astfel că unii dintre apropiaţii săi i-au reproşat că evită conflictul. “Nimeni nu poate vedea în Jens Stoltenberg un adept al forţei în politica de securitate”, afirmă Gunnar Stavrum, analist la cotidianul online Nettavisen. El consideră că “alegerea lui Jens Stoltenberg arată că, într-o perioadă de intensificare a conflictelor internaţionale, marile puteri din NATO susţin un secretar general dispus la compromis”.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *