Summit UE la Malta cu mize transformate pentru România și Klaus Iohannis: de la viitorul Europei post-Brexit și în era ”Trump” la pericolul vulnerabilizării României

de Robert Lupițu

Comunicarea externă este vitală în aceste momente dificile pentru România. Summitul european de mâine de la Malta, deși construit ca un proces de reflecție pentru viitorul UE post-Brexit și în timpul lui Trump, va avea o miză specială pentru noi: menținerea României în clubul celor atașați valorilor europene și o frână pusă evoluțiilor care riscă să ne deturneze spre zona nefrecventabililor din Europa. Și sunt câțiva în această poziție.

FOTO: Administrația Prezidențială

Reacțiile europene față de siajul lăsat de măsurile actualului Guvern, cu o pondere ridicată prin dezbaterea din Parlamentul European și declarațiile oficiale ale lui Jean-Claude Juncker și Frank Timmermans arată că deplasarea din Malta a președintelui României va avea și o agendă națională. Informală, dar esențială pentru că ea va fi menită să asigure statele partenere și aliate de faptul că România nu vrea să fie decuplată de pe poziții și asociată cu lipsa credibilității și cu vulnerabilități și incertitudini.

Sutele de mii de români prezenți în stradă sunt mărturia atașamentului democratic pentru valorile la care am aderat în urmă cu un deceniu, iar acest lucru trebuie articulat către partenerii externi. Deciziile guvernamentale recente nu au sprijinul popular, iar consecvența cu care cetățenii înțeleg să-și etaleze maturitatea unei societăți democratice dovedesc că România vibrează european și în asentimentul a ceea ce se va discuta la Malta despre viitorul Europei.

Deși pare dificil de anticipat și de susținut, discutarea situației din România, chiar și informal, coincide cu un moment care poate fi fructificat: Uniunea Europeană este la bilanț – șase decenii de politici, integrare treptată, absorbție rapidă de membrii în ultimele decenii, transformare instituțională, delegare de competențe. Corupția și statul de drept nu sunt teme vedetă doar în România. Polonia este deja sub incidența mecanismului privind statul de drept. Bulgaria este sub ștampila MCV, alături de România. Italia și Grecia nu arată prea bine (o spune Transparency International).

Procesul de reflecție de la Bratislava, via Malta și cu destinația Roma (aniversarea a 60 de ani de Europă instituțională) este despre revigorarea proiectului european sub semnul a trei amenințări: externă, internă și încredere. Corupția și statul de drept, care redevin teme de discuție cu România în prima linie, alimentează aceste amenințări. Cazul național al României merită extrapolat mâine la Malta și pus în context european. Ordonanța de guvern din România și situația statului de drept de acum nu este doar o problemă românească. Ea pune la încercare însăși Uniunea Europeană în sensul capacității acesteia de a-și sprijini statele membre.

România a dovedit, și nu de puține ori, o rafinare a argumentului diplomatic, politic și strategic: acordul privind vizele cu Canada, măsurile de descurajare din flancul estic al NATO, relația de cooperare și nu de duplicare dintre UE și NATO etc. În acest context, argumentul rafinat este o cheie indispensabilă în jocul politic european și euro-atlantic. Plus, pozițiile liderilor europeni, inclusiv în chestiunea ordonanței guvernamentale, au două repere în busola democrației românești: 1) progresele spectaculoase și reformele puternice ale României în direcția statului de drept și a seriozității în respectarea angajamentelor internaționale și 2) apelul către forțele guvernamentale de a nu conduce România spre regres.

Un alt argument în favoarea sprijinului european acordat României este că Europa nu-și va dori să fie condusă în 2019, în timpul finalizării negocierilor pentru Brexit, de o țară aflată în criză democratică. Mai mult, nu va digera prea bine momentele în care reuniunile Consiliului vor fi prezidate de membrii unui Guvern care a redeschis breșa corupției în România. Ca să nu ajungem în zona dezinformării: fraza anterioară nu sugerează sub nicio formă că vor exista presiuni europene pentru schimbarea Guvernului. Liderii de la Bruxelles și-au manifestat, chiar și în aceste zile, dorința de a lucra cu guvernul numit democratic de majoritatea care a câștigat alegerile, în baza valorilor comun împărtășite.

Altfel spus, poziția României în Europa și în angrenajele regionale din care face parte cântărește mai mult prin prisma reformelor deja înfăptuite, decât prin derapajele actuale. Dar asta nu pentru mult timp. O atenționare privind alocarea fondurilor europene a fost deja aruncată și rostogolită.

În aceste zile, eforturile celor avizați în materie de politică externă și europeană și orientare strategică trebuie conjugate în direcția recalibrării imaginii României, una puternic zguduită. Menținerea credibilității și angajamentului dovedit al României pentru ireversibilitatea reformelor sale europene se face prin fapte, nu prin scrisori trimise ulterior producerii unor acte de al căror pericol ai fost avertizat.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × 1 =