Connect with us

NATO

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Published

on

Corespondență de la NATO

”Ambasadorii țărilor membre NATO au încercat noaptea trecută să dezamorseze o dispută dăunătoare pentru relația transatlantică ca urmare a planurilor europene de a spori noile capacități de apărare ale UE”. Aceasta este fraza cu care debutează un articol The Guardian din anul 2003, când relațiile între cele două maluri ale Atlanticului de Nord erau caracterizate de o tensiune fără precedent cauzată de dezacordurile între SUA și aliații continentali europeni privind Războiul din Irak sau de ”summitul de ciocolată” de la Tervuren prin care Franța, Germania și Belgia propuneau înființarea unui cartier militar al UE.

Family portrait of NATO Heads of State and Government (FOTO: NATO)

Pe repede înainte, la 15 ani distanță, NATO și Uniunea Europeană vor semna o nouă Declarație Comună pentru a marca o cooperare emblematică în materie de mobilitate militară la un summit în care dilema adâncirii crizei transatlantice este omniprezentă. Summitul din 11-12 iulie întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale pe teme precum războiul comercial, acordul nuclear cu Iranul și care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. 

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles din 11-12 iulie se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea și viralizarea unor temeri privind o ruptură transatlantică.

Toate privirile pe Donald Trump. Liderul SUA, la primul summit aliat cu deciziile pe masă. Premieră și pentru alți lideri europeni

Summitul de la Bruxelles va fi primul cu valențe decizionale pentru președinții SUA și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și noii șefi ai Guvernelor de la Roma și Madrid, Giuseppe Conte și Pedro Sanchez.

FOTO: NATO

Liderii de la Washington, Paris și Londra au luat parte, anul trecut, și la reuniunea specială a liderilor NATO de la Bruxelles, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică. Atenția internațională va fi îndreptată, în mod special, spre președintele american, cel care continuă să exercite presiuni la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare și care, ulterior summitului, va participa la un summit-premieră alături de președintele Rusiei.

Summitul de la Bruxelles va fi și a 9-a reuniune la nivel înalt NATO la care participă Angela Merkel, după summit-urile din 2006, 2008, 2010, 2012, 2014 și 2016 și reniunile aniversare sau simbolice din 2009 și 2017.

Pentru președintele României, Klaus Iohannis, acesta va fi cel de-al doilea summit NATO la care participă, după summitul de la Varșovia din 2016.

Summitul euro-atlantic de la noul sediu aliat va fi și prima reuniune internațională la care participă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dar și întâiul summit decizional la care Muntenegru participă în calitate de membru, după aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică în 2017.

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe: polarizarea transatlantică și măsurile esențiale de pe agenda NATO

Incertitudinea generată de neînțelegerile extrem de conturate între administrația Trump și aliații occidentali pune în umbră deciziile majore care sunt așteptate la summitul aliat, în continuarea celor convenite de aliați în Țara Galilor și la Varșovia.

Măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare confirmat printr-o nouă Declarație NATO-UE și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO pe flancul estic și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

FOTO: NATO

Între deciziile pe care liderii țărilor NATO le vor adopta se numără și suplimentarea efectivelor aliate care participă la Misiunea Resolute Support în Afganistan și vor aproba o misiune aliată în Irak pentru instruirea forțelor de ordine.

În schimb, misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare, ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Îngrijorările cu privire la unitatea aliaților intervin în contextul în care după summitul NATO, președintele SUA Donald Trump va participa la primul său summit bilateral cu omologul rus, Vladimir Putin, la Helsinki. Ultima dată când un lider de la Casa Albă a luat parte la un summit cu un lider de la Kremlin după un summit aliat a fost în 2008, după reuniunea NATO de la București. În fapt, summitul pe a cărui agendă se va afla șicel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

În context, una dintre temele summitului – apărare și descurajare – se vor referi aproape exclusiv la Rusia, fiind necesară oferirea unui element de continuitate abordării instituite la summitul de la Varșovia: apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic în raport cu Federația Rusă.

Recursul la istorie și la summitul aliat de la București nu este întâmplător. Georgia și Macedonia sunt țările partenere ale NATO care au cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, în vreme ce Ucraina speră să își revigoreze relația cu Alianța Nord-Atlantică după ce Ungaria a blocat în ultimele luni reuniunile ministeriale între NATO și Kiev. La un deceniu distanță de la summitul de la București, când aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei, Macedoniei și Ucrainei, cele trei țări așteaptă un nou semnal în raport cu politica ușilor deschise a NATO.

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Care sunt ambițiile Bucureștiului: de la unitate transatlantică la eternul obiectiv al securității la Marea Neagră

FOTO: Mihai Fifor/ Facebook

Riscul unui blocaj decizional la summitul aliat din cauza divergențelor privind cheltuielile militare ale aliaților, asupra cărora există un acord încheiat în 2014 pentru creșterea bugetelor naționale de apărare la 2% din PIB până în anul 2024, ar putea fi atenuat în cele din urmă în condițiile în care cifrele prezentate de secretarul general NATO relevă un trend consistent de creștere: în anul 2014, doar trei state aliate alocau minim 2% din PIB pentru Apărare, iar în prezent asistăm la al patrulea an consecutiv de sporire a bugetelor militare în țările aliate europene și Canada, generând o creștere adițională de 46 de miliarde de dolari.

În raportul anual al secretarului general al NATO, prezentat în luna martie, șase țări membre aliate au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017: SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%), Polonia (2%) și România (2%). Mai mult, pentru anul 2018, opt state membre sunt așteptate să ajungă la minim 2% din PIB alocați bugetelor Apărării: Statele Unite, Regatul Unit, Grecia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România.

Utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a RomânieiDelegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care dețineprimul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militareconform raportului anual al secretarului general al NATO.

FOTO: Administrația Prezidențială

Obiectivele Bucureștiului pentru summitul din acest au fost validate recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și ele sunt fixate în jurul reperelor menținerii unității transatlantice, apărării și descurajării pe flancul estic și al stabilității în Marea Neagră. Un argument în plus în negocierea deciziilor și demonstrarea angajamentelor României este reprezentat și de hotărârea CSAT de a spori efectivele militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, inclusiv o suplimentare a numărului de soldați prezenți la misiunea NATO în Afganistan de la 700 la 900.

Înlăturarea abordării diferențiate între sudul și nordul flancului estic și instituirea unei coerențe a unei prezențe înaintate avansate pe întreg flancul, de la Polonia și țările baltice la România și Bulgaria, este un obiectiv asumat la nivelul formatului București 9, convenit în declarația finală a summitului desfășurat în luna iunie la Varșovia.

Chiar și în contextul unui summit marcat de polarizarea dintre administrația Trump și mai mulți aliați occidentali, așteptările privind deciziile NATO referitoare la Marea Neagră sunt ridicate, relevă mai multe analize ale specialiștilor. De pildă, o analiză Chatham House precizează că măsurile de consolidare a flancului estic nu sunt suficiente și că NATO trebuie să dezvolte, cu România în frunte, o prezență navală puternică la Marea Neagră

Între recomandările experților care vizează România se remarcă și o analiză German Marshall Fund care arată că România ar trebui să propună înființarea unui Centru de Excelență NATO pentru Securitate Maritimă la Constanța și că Bucureștiul, alături de Sofia și Ankara, ar trebui să urmărească obiectivul menționării Mării Negre în declarația finală a summitului și să insiste pentru câteva acțiuni modeste, în contextul în care apropiatul summitul Donald Trump – Vladimir Putin și interesele strategice ale Rusiei în Marea Neagră ar putea să amâne decizii militare de mare amploare din partea NATO.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Defender Europe 20 Plus: 6.000 de militari polonezi și americani vor participa exerciții militare comune pentru consolidarea securității flancului estic al NATO

Published

on

© US Mission to NATO

Aproximativ 6.000 de militari polonezi şi americani vor lua parte la exerciţii comune în luna iunie, în nord-vestul Poloniei, relatează agenţia de presă PAP, citată marţi de thenews.pl, potrivit Agerpres.

Exerciţiile, care au fost modificate faţă de planurile iniţiale, se vor desfăşura în perioada 5 – 19 iunie. În cadrul exerciţiilor intitulate ‘Defender Europe 20 Plus’ vor fi desfăşurate 100 de tancuri şi alte peste 230 de vehicule de luptă pe un poligon de antrenament situat în nord-vestul Poloniei.

Primele vehicule militare au pornit spre poligonul de la Drawsko Pomorskie la scurt timp după miezul nopţii de luni spre marţi, potrivit căpitanului Błażej Łukaszewski, ofiţerul de presă al Brigăzii 12 Mecanizate din armata poloneză, cu baza în oraşul Szczecin.

Potrivit Ministerului Apărării polonez, obiectivul exerciţiilor este de a consolida securitatea Poloniei şi a altor ţări din flancul estic al NATO.

Anterior în acest an, în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19, SUA a decis să reducă amploarea exerciţiilor ‘Defender-Europe 20’ din Polonia şi alte ţări europene. 

Citiți și COVID-19: Armata americană își reia parțial exercițiile militare în Europa, cu măsuri de precauție pentru a proteja sănătatea forțelor armate și a populațiilor

Cei 4.000 de soldaţi americani care vor lua parte la ele sosiseră deja în Europa pentru a participa la exerciţiul Defender-Europe 20, cea mai mare desfăşurare militară americană în Europa în ultimii 25 de ani, când pandemia de COVID-19 a determinat Pentagonul să îngheţe toate mişcările militare în lume.

În momentul în care desfăşurarea americană a fost întreruptă la începutul lunii martie, peste 90% din echipamentele prevăzute pentru Defender-Europe 20 fuseseră deja încărcate la bordul avioanelor şi navelor pentru a pleca spre Europa.

Continue Reading

NATO

O echipă de 15 specialiști din cadrul MApN a plecat în SUA pentru a oferi sprijin în lupta împotriva COVID-19: România și Statele Unite au un parteneriat strategic solid

Published

on

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat luni în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, la ceremonia de plecare ce a avut loc la Baza 90 Transport Aerian participând prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

 

Premierul Ludovic Orban a transmis succes echipei de specialişti MApN care pleacă într-o misiune în statul american Alabama pentru a oferi sprijin autorităţilor locale în lupta contra COVID-19, subliniind că între Statele Unite şi România este un “solid” Parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate.

“O echipă formată din 15 medici, asistente medicale, specialişti CBRN care efectuează o misiune de 14 zile în statul Alabama, evident, în spiritul solidarităţii şi cooperării între Statele Unite ale Americii şi România. O misiune care are, pe de-o parte, obiectivul de a fi alături de medicii din Statele Unite ale Americii, dar, de asemenea, şi de a vedea foarte clar cum acţionează echipele medicale din Statele Unite în lupta împotriva COVID. Urez succes misiunii noastre şi folosesc din nou această ocazie pentru a transmite un mesaj ferm – între Statele Unite şi România este un solid parteneriat strategic care generează acţiuni comune în toate domeniile de activitate”, a declarat Orban, citat de Agerpres.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a declarat că misiunea echipei de specialişti MApN dovedeşte că, atunci când este nevoie, România şi SUA sunt în măsură să se sprijine reciproc.

“Cred că această acţiune se înscrie în linia de a proba că, indiferent de situaţie, suntem în măsură să ne sprijinim unii pe alţii şi să recunoaştem că, nu cu mult timp în urmă, SUA au alocat, de asemenea, un sprijin ţării noastre, atunci când, printr-un zbor strategic, am reuşit să aducem din Coreea de Sud, de la Seul, materiale de protecţie pentru a sprijini ţara noastră în lupta cu noul coronavirus”, a spus Ciucă.

De altfel, anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending