Connect with us

NATO

Summitul NATO din 2018: Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri euro-atlantici se vor întâlni pe 11-12 iulie la Bruxelles

Published

on

Viitorul summit al NATO la care cei 29 de lideri euro-atlantici vor lua noi decizii privind adaptarea Alianței la un mediu de securitate provocator va avea loc pe 11-12 iulie 2018 la Bruxelles, în noul sediu al Alianței inaugurat anul acesta, la doi ani distanță de la summitul de la Varșovia la care NATO și-a asumat măsuri în direcția descurajării oricăror potențiale amenințări din vecinătatea sa estică.

Sunt încântat să anunț că următorul Summit NATO va avea loc la 11 și 12 iulie 2018 la Bruxelles, Belgia”, a confirmat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeana.ro.

Aceasta va fi cea de-a doua reuniune NATO la nivel înalt în termen de un an, după inagurarea noului sediu al Alianței pe 25 mai de către liderii euro-atlantici, însă va fi primul summit care se va încheia cu decizii concrete după cel de la Varșovia, din 2016. 

Potrivit secretarului general al NATO, viitoarele decizii aliate vor avea în vedere flancul estic al Alianței, amenințările cibernetice și hibride, lupta împotriva terorismului și relația UE-NATO.

Vom consolida în continuare legătura dintre Europa și America de Nord, pe care se întemeiază Alianța noastră, deoarece vom continua să ne adaptăm Alianța pentru secolul XXI. Ca răspuns la amenințările în evoluție, NATO a implementat cea mai mare întărire a apărării noastre colective într-o generație. Grupurile noastre de luptă multinaționale din estul Alianței sunt acum pe deplin operaționale și ne întărim prezența în regiunea Mării Negre. De asemenea, ne intensificăm eforturile împotriva atacurilor cibernetice și amenințărilor hibride”, a mai spus Stoltenberg.

”Ne vom baza pe munca noastră valoroasă cu națiunile și organizațiile partenere pentru a lupta împotriva terorismului și pentru a menține vecinătatea noastră stabilă. Ne intensificăm misiunea de a instrui, de a sfătui și de a ajuta forțele afgane să se asigure că țara lor nu devine niciodată un refugiu sigur pentru teroriștii internaționali. Susținem Coaliția globală de a învinge ISIS și de a consolida parteneri precum Irak. Vom aprofunda în continuare relația dintre NATO și Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor națiunilor noastre. Belgia a găzduit cu generozitate sediul NATO de cincizeci de ani și salut cu căldură că Summit-ul nostru va avea loc în noul nostru sediu la Bruxelles. Aștept cu nerăbdare un summit de succes în iulie 2018”, a conchis secretarul general al NATO.

FOTO: Administrația Prezidențială

În condițiile în care la reuniunea NATO de pe 25 mai anul acesta s-a reafirmat angajamentul pentru apărarea colectivă a Alianței, incluzând aici acordul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, și au inaugurat monumentele dedicate unui fragment din Zidul Berlinului și unui memorial al zilei de 11 septembrie 2001, summitul de anul viitor va fi prima întrunire decizională de acest tip pentru președintele SUA, Donald Trump, dar și pentru liderul francez, Emmanuel Macron.

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta România pentru a doua oară la un summit NATO, în urmă cu doi ani la Varșovia încheind prima sa participare la Consiliul Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern cu decizii importante privind securitatea României: înființarea brigăzii multinaționale NATO pe teritoriul țării noastre, trecerea sub comanda NATO a sistemului antirachetă de la Deveselu și un pachet de măsuri pentru exerciții militare în zona Mării Negre, inclusiv păstrarea opțiunii pentru decizii viitoare de adaptare NATO la mediul de securitate din regiunea Mării Negre.

De altfel, România este unul dintre puținele state aliate care și-au prezentat prioritățile pentru summitul aliat din 2018.

Citiți și Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor: A venit momentul întăririi parteneriatelor

Președintele Klaus Iohannis a utilizat prilejul discursului său în plenul Adunării Parlamentare a NATO pentru a prezenta prioritățile României pentru viitorul summit NATO, între care se regăsesc întărirea parteneriatului transatlantic, a parteneriatului NATO-UE și, mai ales, înlăturarea diferențelor dintre măsurile aliate privind nordul și sudului flancului estic.

Citiți și Klaus Iohannis: Prezența NATO la Marea Neagră trebuie întărită, iar diferențele dintre măsurile luate pentru nordul și sudul flancului estic trebuie să dispară

Referitor la Marea Neagră, șeful a statului a spus în acel context  că “prezența înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului și cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă“.

Summitul NATO din 2018 va constitui și un moment de pregătire pentru summitul de peste doi ani, din 2020, când se vor împlini zece ani de la lansarea Conceptului Strategic al Alianței, și când este așteptat să fie anunțat un nou astfel de document strategic. De altfel, liderii Alianței ar urma să întâlnească și între cele două summit-uri, în 2019 la Strasbourg/ Kehl, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat duminică, 17 martie, necesitatea de a lupta împotriva încălzirii globale și a calificat schimbările climatice drept un „multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale, relatează AFP, preluat de Agerpres.

El a făcut aceste remarci în timpul unei conferințe de presă la Baku, împreună cu președintele azer Ilham Aliyev, a cărui țară bogată în energie va găzdui în noiembrie Conferința COP29 a ONU privind schimbările climatice.

Lăudând Azerbaidjanul pentru „rolul său important în furnizarea de gaze (naturale) către aliații cheie ai NATO”, Stoltenberg a declarat că „provocarea este că lumea are nevoie de energie, dar în același timp trebuie să luptăm împotriva încălzirii globale”.

„Trebuie să reconciliem nevoia de energie cu mediul înconjurător”, a spus el, adăugând că „schimbările climatice contează pentru securitate, contează pentru NATO (…) Schimbările climatice sunt un multiplicator al crizelor și vedem efectele schimbărilor climatice în întreaga lume.”

Stoltenberg a salutat, de asemenea, Azerbaidjanul pentru investițiile în energii alternative, subliniind „marele potențial” al țării ca furnizor de energie hidroelectrică și solară pentru piețele europene.

Decizia de a organiza un summit pe tema climei în Azerbaidjan, țară producătoare de petrol și gaze, a fost criticată de grupurile de mediu, însă națiunea caspică, controlată cu strictețe, încearcă să își schimbe reputația de stat autoritarist și poluant.

Aliyev a declarat că, deși țara sa este un „furnizor paneuropean de gaz”, are o agendă ambițioasă pentru o tranziție ecologică. El a declarat că selecția Azerbaidjanului ca gazdă a COP 29, care va avea loc în perioada 11-24 noiembrie, a fost un „semn de recunoaștere a eforturilor noastre în ceea ce privește tranziția ecologică”.

2024 va fi al doilea an consecutiv în care COP29 va fi găzduit de un gigant petrolier, conferința din 2023 fiind organizată în Emiratele Arabe Unite. La această controversă se adaugă faptul că președinția conferinței a fost încredințată lui Mukhtar Babayev, un fost director executiv al companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la inițiativa Cehiei pentru a furniza Ucrainei muniție din afara UE. Primul lot ar ajunge pe câmpul de luptă în iunie

Published

on

© BAE Systems Bofors AB, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la o inițiativă condusă de Cehia care urmărește să livreze muniție Ucrainei din țări terțe, a transmis vineri Ministerul Apărării din această țară, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Ministerul portughez al Apărării a precizat că această inițiativă vizează livrarea rapidă a cât mai multor muniții de diferite calibre, inclusiv de 155 de milimetri.

„Utilizarea acestor muniții pe câmpul de luptă a atins niveluri extrem de ridicate, ceea ce face vitală și urgentă obținerea de muniții suplimentare pentru Ucraina, pentru a răspunde atacurilor continue și mai intense ale Rusiei”, se arată într-un comunicat.

Cu o zi înainte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina a rămas fără muniție în războiul împotriva invaziei Rusiei și că aliații nu fac suficient pentru a ajuta Kievul.

De altfel, un ajutor american critic pentru Ucraina, care se ridică la peste 60 miliarde de euro, este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump. Totuși, Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari pentru țara aflată în război, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.

La rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord pentru a adăuga cinci miliarde de euro la Fondul de Asistență pentru Ucraina, creat în cadrul Mecanismului European pentru Pace, un fond gestionat de Uniune separat de bugetul european și care a contribuit la finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina și la rambursarea achizițiilor de muniție făcute de statele membre pentru aceasta.

În februarie, Republica Cehă a propus să cumpere muniție pentru Ucraina din țări terțe, ca răspuns la lipsa capacității de producție de muniție a UE. De atunci, a primit sprijin din partea mai multor țări europene dispuse să finanțeze achizițiile. Ulterior, președintele Petr Pavel a declarat că Cehia a identificat pe piețele terțe o cantitate de 800.000 de proiectile de artilerie de 155 și 122 de milimetri pentru Ucraina. 

Până în prezent, peste 15 țări au promis finanțare pentru muniție. Printre acestea se numără Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Norvegia, precum și aliați non-europeni precum Canada. În timp ce Republica Cehă localizează muniția disponibilă la nivel mondial, alte țări asigură finanțarea necesară. Republica Cehă va coordona apoi livrarea către câmpurile de luptă ucrainene.

Premierul ceh Petr Fiala a confirmat la începutul lunii martie achiziționarea a 300.000 de cartușe, cu promisiunea de a fi cumpărate alte 200.000. Obiectivul este de a livra muniția în Ucraina în acest an, relatează Politico.

Potrivit lui Tomas Pojar, consilierul ceh pentru securitate națională și consilier al premierului,  muniția cumpărată în țări din afara UE în cadrul inițiativei cehe ar putea ajunge pe câmpurile de luptă ucrainene încă din luna iunie.

 

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Letoniei consideră că NATO nu ar trebui să îl numească secretar general pe Mark Rutte fără o discuție directă între liderii Alianței

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO nu ar trebui să îl numească pe premierul olandez demisionar, Mark Rutte, în funcția de secretar general fără a purta mai întâi o discuție mai amplă despre viitoarele provocări ale Alianței, a declarat ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, el însuși un potențial candidat la această poziție.

“Particularitatea funcției de conducere a NATO este că nu există o procedură de numire foarte clară. Știm cu toții că trebuie să ajungem acum la un consens între 32 de state. Ceea ce a lipsit puțin este o discuție sinceră și deschisă despre ceea ce căutăm la un lider și, mai ales, care este sarcina acelui lider. Cum vedem noi, în mod colectiv, evoluția NATO pe parcursul unui mandat de patru ani?”, a transmis Kariņš, într-un interviu pentru The Guardian.

Comentariile lui Krišjānis Kariņš vin după ce președintele român Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta că va candida pentru acest post și încearcă să atragă sprijinul statelor din prima linie care se simt jignite de nivelul de consultare prealabilă înainte ca SUA, Regatul Unit, Franța și Germania să își anunțe sprijinul pentru Rutte, în ceea ce a fost conceput ca un fapt împlinit.

Există un sentiment în rândul noilor state membre – și 20 de ani nu mai este atât de nou – și pare să fie destul de universal: este poate momentul potrivit pentru a deschide discuția și a privi și aceste țări ca o sursă potențială de lider? Argumentele și preocupările noastre sunt într-adevăr auzite sau nu?“, a adăugat șeful diplomației letone, ex-prim-ministru al țării sale.

Kariņš, care s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută la București cu ocazia Congresului PPE, a pledat pentru nevoia de consultare între aliați în stabilirea viitorului secretar general al NATO.

Secretarul general este persoana care trebuie să lucreze la chestiunile consensuale și să îi aducă pe toți laolaltă. Această persoană trebuie să aibă sprijin în rândul capitalelor, dar pentru a avea acest sprijin, trebuie să vorbești cu toate capitalele“, a spus el.

Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis a prezentat și un decalog pentru viitorul Alianței. care cuprinde cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor.

Cei mai noi membri ai NATO, din statele baltice și din Europa de Est, consideră că au realizat o analiză mai bună a amenințării reprezentate de Rusia înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și au un istoric superior în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare.

În linie pentru a fi cel de-al 14-lea secretar general, Rutte ar fi al patrulea olandez care ocupă această funcție.

Puțini se îndoiesc de experiența lui Rutte, inclusiv de capacitatea sa de a crea un consens în cadrul unui guvern de coaliție, dar detractorii săi spun că nu a fost un entuziast timpuriu al aderării Ucrainei la UE, iar recordul olandez de cheltuieli în domeniul apărării – doar 1,64% din PIB în 2022 – reprezintă un dezavantaj. În funcție de modul în care sunt punctate cifrele, Letonia este, în schimb, pe cale să se apropie de 3% din PIB pentru apărare în acest an. De altfel, ministrul de externe leton a spus și în trecut că funcția de secretar general al NATO ar trebui să revină unei țări care investește minim 2% din PIB pentru apărare.

Secretarul general al NATO este selectat printr-o metodă opacă cunoscută sub numele de “cafeaua decanului” – o referire la o întâlnire convocată de decanul ambasadorilor NATO la care se ajunge la un consens la o cafea.

Ceea ce este ciudat este că această discuție are loc între ambasadori, dar factorii de decizie reali sunt șefii de stat sau de guvern. Ambasadorii, în calitate de diplomați, înțeleg limbajul discuțiilor opace. Șefii de guvern aleși, și eu am fost la masă, înțeleg arta limbajului direct și când este necesar, și cred că avem nevoie de un pic mai mult din acest limbaj direct, punând lucrurile pe masă. Sunt absolut convins că este eminamente rezolvabilă, dar undeva, de-a lungul liniei, lipsește această discuție“, a mai adăugat Krišjānis Kariņš.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE11 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA12 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE14 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE14 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE14 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA15 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.15 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

U.E.15 hours ago

Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”

ROMÂNIA15 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA16 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending