Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantici la summitul din Polonia

Published

on

Cele 28 de state membre ale NATO urmează să aprobe la summitul de la Varșovia de vineri și sâmbătă prezențe militare fără precedent în flancul estic al Alianței, zona euro-atlantică cea mai influențată de agresivitatea regională a Rusiei, iar România va beneficia de pe urma acestor decizii importante: o brigadă multinațională va fi constituită pe teritoriul său.

Pre-summit press conferenceNATO își va asuma decizii importante pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pentru a proiecta stabilitate dincolo de granițele aliate, a prefațat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reuniunea de la finalul săptămânii. De la ultimul summit, cel din Țara Galilor în 2014, NATO a implementat cea mai mare repozițizionare a apărării sale colective de la sfârșitul Războiului Rece.

”Am furnizat o Alianță mai rapidă, mai puternică și mai pregătită. Acum trebuie să adoptăm următorii pași. La summitul de la Varșovia vom decide intensificarea prezenței noastre militare în flancul estic al Alianței”, a declarat Jens Stoltenberg

Concret, România va fi gazda unei componente terestre aliate formată dintr-o brigadă multinațională. Acest efort de apărare colectivă va urma să consolideze poziția de descurajare și apărare a Alianței printr-o prezență adaptată la zona de sud-est a flancului estic. Este de așteptat ca în componența acestei brigăzi să se afle în jur de 1000 de militari străini, pe principiu rotațional.

Cum va funcționa brigada NATO găzduită de România

Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinațional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la București (MND-SE), va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forțe în România pentru a se antrena în scopul creșterii interoperabilității. Astfel, brigada va facilita activitățile de instruire ale NATO în zona de sud-est a Alianței prin intermediul unui program susținut de exerciții și instruire.

mnd-se shapeRomânia dorește ca această brigadă să fie o contribuție concretă atât la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței, cât și la securitatea și stabilitatea regională.

Pe de altă parte, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București urmează să ia în subordine cele două comandamente tip NFIU (NATO Force Integration Unit) de la București și de la Sofia, el fiind subordonat Comandamentului NATO de la Napoli (Italia).

Patru batalioane în Polonia și Țările Baltice

Parafarea consolidării flancului estic se va realiza și prin  amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia.

Trimiterea acestor batalioane, formate de un nmăr aproximativ de 4.000 de militari, în Polonia și Țările Baltice presupune și că NATO și-a îndeplinit măsurile asumate conform Planului de Acțiune Rapidă convenit în Țara Galilor.

NATO se pregătește de o decizie istorică la Varșovia: Atacurile cibernetice ar putea declanșa articolul V pentru apărare colectivă

La summitul de la Varșovia urmează a fi luate hotărâri care să îmbunătățească capacitatea de apărare cibernetică a Alianței, pregătire a civililor și definirea unei abilități de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice.

Un subiect deopotrivă delicat și sensibil – spațiul cibernetic – ar urma să fie recunoscut drept un domeniu operațional la summitul NATO de la Varșovia.

cyber-defences-securityTransformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

”Considerând spațiul cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile și operațiunile”, a declarat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii miniștrilor Apărării de la mijlocul lunii iunie, admițând, astfel, că apărarea cibernetică ar putea fi luată în calcul pentru aplicabilitatea articolului V al NATO – cel care prevede principiul apărării colective: un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor membrilor.

Raport NATO: Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO?

Premergător summitului de la Varșovia, NATO a oferit publicității un raport al cheltuielilor statelor membre în domeniul Apărării, fapt care arată că trendul declinist a fost stopat.

Estimările NATO arată că alocările bugetare în domeniul Apărării ale aliaților europeni și Canadai sunt așteptate să crească cu 3% sau cu 8 miliarde de dolari în acest an, a spus secretarul general NATO, ale cărei precizări survin în contextul în care raportul arată că SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Lupta împotriva grupării Stat Islamic

Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre NATO vor mai aproba la Summitul de la Varşovia ca aeronave aliate AWACS să ajute coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic

Secretarul general Jens Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca Alianţă să convină, în cadrul reuniunii din Polonia, asupra unui nou rol al NATO în estul Mării Mediterane, unde Uniunea Europeană a trimis nave pentru a opri traficul cu migranţi.

Afganistan va rămâne cea mai mare operațiune a NATO. Președintele Ashraf Ghani și șeful executivului, Abdullah Abdullah vor participa la summit. ”Suntem hotărâți să asistăm forțele afgane în activitatea lor de asigurare a securității țării lor și să ne asigurăm că Afganistan nu va redeveni un paradis pentru terorismul internațional. Vom continua misiunea Resolute Support dincolo de 2016. Și vom continua cu contribuția noastră de finanțare a forțelor afgane până în 2020”, a completat Stoltenberg.

 

russia-natoRelația cu Federația Rusă: o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia după summitul de la Varșovia

NATO și Federația Rusă ar urma să organizeze, la puțin timp după summitul Alianței care va avea loc vineri și sâmbătă la Varșovia, o nouă reuniune menită să îmbunătățească dialogul lor și să evite incidentele militare, a anunțat luni secretarul general, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă de dinaintea summitului aliat din capitala Poloniei.

”Rămânem deschiși dialogului cu Rusia. Consiliul NATO-Rusia poate juca un rol important în calitate de forum de dialog și schimb de informații pentru a reduce tensiunile și a spori previzibilitatea”, a declarat Stoltenberg. Ulterior, acesta a confirmat că prima reuniune NATO-Rusia va avea loc pe 13 iulie.

”Discuția noastră se va concentra pe criza din și în jurul Ucrainei și necesitatea de implementare completă a Acordurilor de la Minsk. Vom aborda și chestiunea activităților militare, cu o atenție particulară pentru transparență și reducerea riscurilor, precum și situația de securitate din Afganistan”, a spus liderul Alianței.

Jens Stoltenberg a vorbit de asemenea şi despre sprijinul politic şi practic pe care Alianţa va continua să-l acorde Ucraina, Georgiei și Republicii Moldova, ţări despre care a spus că sunt supuse „unor presiuni mari din afară”.

Summitul NATO de la Varșovia debutează vineri și va reprezenta reuniunea ce va parafa consolidarea poziției NATO, proces demarat în 2014 în fața unei Rusii considerate “mai agresive” după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei. Această consolidare este una fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

Published

on

Coordonarea strânsă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la evoluțiile recente legate de Rusia și Ucraina continuă la cel mai înalt nivel.

După discuțiile informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din statele membre ale UE, care au avut loc în această săptămână la Brest, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat sâmbătă cu secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken.

Citiți și: Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

Cei doi oficiai au discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei și s-au informat reciproc cu privire la cele mai recente angajamente diplomatice legate de încercările Rusiei de a redefini acordurile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul de stat Blinken au respins inițiativa rusă de a reconstrui sfere de influență în Europa și și-au subliniat hotărârea de a continua consultările intense pe această temă și pe alte chestiuni între SUA și UE – prezentând un front transatlantic puternic, clar și unit, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul Blinken au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea ca Rusia să detensioneze situația și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk.

Aceștia au trecut în revistă pregătirile în curs de desfășurare a măsurilor de descurajare și a unei reacții internaționale puternice cu consecințe masive pentru Rusia în cazul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

De asemenea, au reiterat faptul că UE și SUA rămân deschise dialogului cu Rusia, dar niciodată în detrimentul libertății, suveranității, independenței membrilor comunității transatlantice și a partenerilor lor sau în detrimentul respectării valorilor fundamentale și a obligațiilor internaționale relevante.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Secretarul de stat american Antony Blinken a avut ieri, 15 ianuarie, o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, cu privire la situația din Ucraina.

Cei doi oficiali au discutat despre strânsa lor coordonare, alături de aliații NATO și partenerii europeni, pentru a răspunde la consolidarea militară continuă și profund îngrijorătoare a Rusiei în Ucraina și în apropierea acesteia.

Secretarul Blinken a reafirmat că o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va fi întâmpinată cu „consecințe rapide, severe și coordonate”, potrivit declarațiilor oficiale transmise de purtătorul de cuvânt Ned Price. 

Reamintim că Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

Continue Reading

Facebook

NATO17 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA1 hour ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE11 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.23 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL1 day ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending