Summitul Parteneriatului Estic la final: Comunicarea strategică și combaterea dezinformării, printre cele 20 de rezultate ambițioase pentru anul 2020 cuprinse în declarația finală

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

Liderii țărilor Uniunii Europene și cei ai statelor membre ale Parteneriatului Estic au adoptat, vineri, la Bruxelles un plan ambițios de acțiune – ”20 de rezultate pentru 2020”, care să producă beneficii pentru cetățeni, dezvoltare economică și care să determine o consolidare a instituțiilor și a bunei guvernanțe, se arată în textul declarației semnate de Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni pe de o parte și de liderii partenerilor: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Summitul a reprezentat un moment de bilanț al rezultatelor concrete ale cooperării Uniunii Europene cu partenerii estici de la summitul precedent, de la Riga, dar și prilejul ca statele membre și cei șase parteneri să își asume ambițiosul plan de acțiune care își propune să aducă o nouă dinamică Parteneriatului Estic, al cărui viitor summit va avea loc în anul 2019.

FOTO: Administrația Prezidențială

Comerț, stat de drept și comunicare strategică

Planul de acțiune convenit de liderii prezenți la Bruxelles cuprinde referiri la viitorul relațiilor comerciale cu țările partene din est, mecanismele de salvgardare a statului drept, dar și consolidarea comunicării strategice în vederea combaterii dezinformării.

Dimensiunea comercială a parteneriatului va continua să se dezvolte prin comerțul liber aprofundat și cuprinzător instituit în raport cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina și prin abordări diferențiate care vor fi discutate cu ceilalți trei parteneri – Armenia, Azerbaidjan și Belarus, mai arată textul declarației comune.

Între cele 20 de rezultate propuse pentru anul 2020 se remarcă intenția de consolidare a mecanismelor anti-corupție și privind statul de drept în țările partenere, incluzând aici aplicarea recomandărilor internaționale privind finanțarea partidelor, independența justiției și dezvoltarea pârghiilor legale pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor.

O mare importanță în rândul celor 20 de rezultate pentru următorii ani este acordată consolidării și adaptării comunicării strategice pentru a determina vizibilitatea beneficiilor aduse de Parteneriatul Estic cetățenilor țărilor partenere. De asemenea, în această privință UE și țările PaE au convenit că sprijinul acordat pluralității și independenței media trebuie dezvoltat pentru a îmbunătăți rezistența acestora, mai ales în contextul dezinformărilor și propagandei.

Declarația finală a summitului este disponibilă aici.

Viziunea României, expusă de președintele Klaus Iohannis

La summitul Parteneriatului Estic, România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care a evidențiat progresele înregistrate de partenerii estici de la Summitul din 2015, a salutat faptul că Republica Moldova, Ucraina și Georgia continuă să își urmeze aspirațiile europene și a încurajat continuarea unei politici solide și angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spațiu predictibil, stabil și prosper, atașat valorilor și principiilor europene. 

FOTO: Administrația Prezidențială

În viziunea României, liniile prioritare de acțiune, în măsură să translateze la nivelul cetățeanului din statele Uniunii și din statele partenere beneficiile cooperării în cadrul Parteneriatului Estic, se referă la întărirea instituțiilor și la buna guvernare în statele partenere; consolidarea rezilienței acestora, care trebuie completată de un proces riguros de reforme, mai ales în domeniile care vizează combaterea corupției; statul de drept; respectul pentru drepturile  fundamentale, respectiv creșterea implicării partenerilor în Politica de Securitate și Apărare Comună, inclusiv în misiunile și operațiile UE și, nu în ultimul rând, schimbul de bune practici”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Mesajul principal al președintelui Klaus Iohannis a vizat mobilizarea de rezultate concrete care trebuie atinse, în beneficiul direct al cetățenilor care, în opinia României, trebuie să fie principalii beneficiari ai Parteneriatului Estic, până la orizontul anului 2020. Președintele României a subliniat, în acest sens, importanța implementării complete a Planului de acțiune „20 de rezultate pentru 2020”, discutat în cadrul Summitului, care este cel mai important rezultat al acestuia. 

Totodată, șeful statului a susținut necesitatea ca Uniunea Europeană să continue să sprijine consecvent eforturile de modernizare și reformă ale celor șase state din Parteneriatul Estic, subliniind că nu este suficient ca UE să solicite partenerilor să implementeze reforme, fără ca Uniunea, la rândul său, să acorde tot sprijinul necesar în acest scop. 

De asemenea, președintele a evocat, cu prilejul discuțiilor, liniile prioritare de acțiune, în măsură să genereze recunoașterea, la nivelul cetățeanului, a beneficiilor cooperării în cadrul Parteneriatului Estic și să răspundă liniilor strategice de consolidare a acestuia: de la bună guvernare, reforma justiției și combaterea corupției, până la interconectivități sporite, îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, securitatea energetică și armonizarea reglementărilor în domeniul serviciilor. 

Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc în anul 2019.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *