Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Surse oficiale belgiene: De ce nu a fost invitat președintele Klaus Iohannis de premierul Belgiei la reuniunea informală cu 12 lideri europeni

Published

on

Liderii europeni care vor participa alături de premierul belgian Charles Michel pentru o reuniune programată joi seara înainte de summitul informal al Consiliului European au fost invitați de liderul guvernului de la Bruxelles pe criteriul asigurării unei ”reprezentări echilibrate nord, sud, est și vest a regiunilor”, au declarat surse guvernamentale belgiene pentru CaleaEuropeana.ro.

”Reuniunea este una informală, iar prim-ministrul Michel a dorit să invite lideri din diferite regiuni, fără să existe alte criterii specifice”, au precizat sursele citate, în contextul în care 12 lideri europeni urmează să se întâlnească joi seara la Val Duchesse cu premierul belgian, o reuniune la care România nu este reprezentată în condițiile în care președintele Klaus Iohannis va participa la summitul informal de vineri de la Bruxelles.

FOTO: Administrația Prezidențială/ Klaus Iohannis, Charles Michel, Angela Merkel

Privind motivul pentru care România nu a fost invitată să participe la această reuniune, în condițiile în care țara noastră va deține președinția Consiliului UE primul semestru al anului 2019, sursele au precizat că astfel de reuniuni vor mai fi organizate și că reprezentanții României vor fi invitați.

Potrivit acestora, premierul Charles Michel dorește să pună bazele unei relații puternice cu țările membre.

”Este foarte important pentru noi să avem un contact puternic (n.r. – cu celelalte țări membre) deoarece am văzut o deformare a relațiilor între nord și sud și între est și vest”, au mai precizat sursele.

PE agenda discuțiilor se vor afla subiecte importante precum bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2020-2027, problema migrației și viitorul zonei euro.

Citiți și 12 lideri europeni, invitați de premierul belgian la o reuniune înaintea summitului UE de vineri. Președintele Klaus Iohannis nu se află pe listă

Explicațiile survin în condițiile în care la reuniunea pe care Charles Michel o găzduiește participă cancelarul Angela Merkel (Germania, PPE), președintele Emmanuel Macron (Franța), premierul Mark Rutte (Olanda, ALDE), prim-ministrul Mateusz Morawiecki (Polonia, ECR), prim-ministrul Mariano Rajoy (Spania, PPE), premierul Boiko Borrisov (Bulgaria, PPE), prim-ministrul Leo Varadkar (Irlanda, PPE), prim-ministrul Paolo Gentiloni (Italia, PES), prim-ministrul Juha Sipilä (Finlanda, ALDE), premierul Xavier Bettel (Luxemburg, ALDE), prim-ministrul Antonio Costa (Portugalia, PES) și prim-ministrul Robert Fico, (Slovacia, PES).

În context cu informațiile furnizate, nordul european este reprezentat de Irlanda și Finlanda, sudul de către Italia, Spania și Portugalia, estul de către Polonia, Bulgaria și Slovacia, iar vestul de către țările Benelux, Franța și Germania.

De altfel, liderii participanți la reuniunea ce precedă summitul informal UE-27 de vineri reprezintă cele șase țări fondatoare ale UE (Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda), cele mai puternice patru economii (Franța, Germania, Italia, Spania), țara ce deține președinția Consiliului UE (Bulgaria), statul care asigură președinția Eurogrupului (Portugalia), dar și țara care reprezintă cel mai mare beneficiar de fonduri europene (Polonia). Mai mult, prin intermediul Poloniei și Slovaciei la reuniune este reprezentat și grupul de la Vișegrad.

Citiți și Un summit pentru viitorul Uniunii Europene: Banii europeni și alegerile din 2019, mizele reuniunii dintre Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE-27

Reuniunea celor 12 de joi are loc cu o zi înainte ca liderii UE-27 să discute bugetul Uniunii Europene post-2020 și aspecte instituționale ce țin de compoziția Parlamentului European după Brexit, desemnarea președintelui Comisiei Europene și alegerile europene de anul viitor.

Citiți și Klaus Iohannis participă vineri la reuniunea Consiliului European. Șeful statului va cere ”finanțarea adecvată a politicii de coeziune”

Președintele Klaus Iohannis, va participa vineri, 23 februarie, la reuniunea informală a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles. Pe agenda dezbaterilor se vor afla subiecte legate de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, precum și aspecte instituționale ale Uniunii Europene. Președintele ”se va pronunța pentru finanțarea adecvată a politicii de coeziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene”, a transmis Administrația Prezidențială. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat săptămâna trecută planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, respectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE se vor reuni în videoconferință pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare, dar și un posibil certificat post-vaccinare

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel (Renew Europe), îi invită pe șefii de stat și de guvern în data de 21 ianuarie la prima videoconferință din acest an.

Bineînțeles, liderii vor discuta despre pandemia COVID-19, desrpre noile tulpini, dar și despre campania europeană de vaccinare.

„Ratele de infectare în toată Europa și apariția de noi variante mai contagioase ale virusului justifică cea mai mare prudență. Perspectiva vaccinărilor este încurajatoare, dar trebuie să ne menținem vigilența și să continuăm abordarea de testare și urmărire, permițând în același timp mișcările transfrontaliere ale UE”, a transmis Charlea Michel.

Președintele Consiliului European își dorește o coordonare și mai bună la nivel european, astfel invitația pentru această videoconferință speră să rezolve acest lucru: „Pentru a asigura o mai bună coordonare, aș dori să facem schimb de bune practici cu privire la măsurile luate în toate statele membre și să discutăm perspectivele pentru următoarele săptămâni.”

De asemenea, Charles Michel recunoaște că cea mai mare problemă din prezent o reprezintă stocurile de vaccinuri.

„Problema noastră cea mai presantă este vaccinurile. Vestea bună este că astăzi avem acces la două vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană și am asigurat acorduri pentru alte patru. Accelerarea vaccinării în întreaga UE este prioritatea noastră absolută. Mai întâi voi invita Comisia să ofere o stare actuală în ceea ce privește lansarea vaccinărilor, creșterea viitoarei producții și accesul echitabil la vaccinuri. Statele membre își pot împărtăși apoi experiența cu privire la implementarea campaniilor de vaccinare”, se mai arată în scrisoarea președintelui.

Certificatul de vaccinare este un alt subiect pe agenda videoconferinței: „Procesul de vaccinare deschide dezbaterea privind certificarea. Vom discuta despre adecvarea unei abordări comune a certificării, precum și, dacă este cazul, în ce circumstanțe ar putea fi utilizate certificatele.”

Potrivit scrisorii, liderii vor aborda și ajutorul pentru țările terțe privind vaccinarea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis respinge propunerea Greciei prin care cetățenii UE să călătorească în baza unui certificat de vaccinare: Nu este un lucru bun să împărțim populația Europei în două

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.

Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.

“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE. 

“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.

Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.

Continue Reading

Facebook

SUA5 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA6 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE8 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA8 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA11 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA12 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA12 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE18 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending