Comisarul european pentru Afaceri Economice Olli Rehn şi-a exprimat “regretul faţă de decizia aberantă a Standard and Poor’s (S&P)”, care a scăzut vineri ratingul a nouă ţări din zona euro, se arată într-un comunicat, potrivit Mediafax.ro.

“După ce am verificat că momentul nu a fost ales la întâmplare, regret decizia aberantă adoptată astăzi (vineri) de Standard and Poor’s cu privire la ratingul mai multor ţări din zona euro, în momentul în care acestea acţionează hotărât pe toate fronturile cu scopul de a răspunde crizei”, afirmă Rehn, citat în comunicat.

“De-acum este importantă finalizarea cât mai rapid posibil a formei de funcţionare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) şi, aşa cum au decis şefii de stat şi de Guvern pe 9 decembrie, devansarea intrării acestuia în vigoare în iulie 2012″, adaugă oficialul european.”

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  en.wikipedia.org

Petroplus Holdings, cel mai mare furnizor independent de produse petroliere din Europa, va închide în această lună trei rafinării din Franţa, Elveţia şi Belgia, relatează publicaţia „Oil and Gas Journal”, potrivit Adevarul.ro.

Aceasta după ce băncile i-au îngheţat companiei o linie de credit de un miliard de dolari.

Cele trei rafinării au o capacitate totală de circa 16 milioane de tone pe an.

Potrivit unui anunţ al Petroplus, ele vor fi închise temporar, „având în vedere accesul limitat la creditare şi climatul economic din Europa”.

În ultimii doi ani, din cauza scăderii puterii de cumpărare şi a consumului de carburanţi, concomitent cu majorarea cotaţiilor petroliere, rafinăriile din Europa s-au închis pe bandă rulantă.

Marjele de rafinare s-au micşorat tot mai mult şi au coborât chiar sub zero, aducând pierderi uriaşe în sectorul de rafinare din toată Europa.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  tion.ro

Aproximativ 20 de mari patroni din Marea Britanie au cerut guvernului sa ramana „in inima Europei”, subliniind ca este in „interesul Londrei ca moneda unica sa supravietuiasca”, informeaza FIN.ro.

Intr-o scrisoare deschisa publicata de cotidianul Daily Telegraph, semnatarii, printre care patronul grupului Virgin, Richard Branson, cel al companiei British Telecom, Mike Rare si vicepresedintele Royal Dutch Shell, John Kerr, au salutat recenta decizie a executivului de a participa in calitate de observator la intrunirile expertilor dedicate salvarii monedei comunitare.

„Este absolut necesar ca noi sa nu ramanem afara atunci cand sunt adoptate decizii importante”, au subliniat patronii in mesajul lor. „Trebuie sa profitam de oportunitatile care vor apare in urmatoarele luni pentru reangajarea noastra in procesul decizional”, au estimat semnatarii scrisorii, la care au aderat fostul comisar european al comertului, Lord Brittan, patronul Eurostar, Nicolas Petrovic si cel al gigantului mineri anglo-australian, Rio Tinto, Jan du Plessis.

„Este in interesul Marii Britanii ca euro sa supravietuiasca. Piata unica a Europei este extrem de importanta pentru Marea Britanie”, au insistat autorii scrisorii, amintind ca aceasta piata reprezinta mai mult de jumatate din comertul extern al tarii si ca in joc sunt trei milioane de locuri de munca.

Scrisoarea a fost publicata la o zi dupa refuzul Londrei de a contribui la cresterea mijloacelor financiare ale FMI destinate rezolvarii crizei din zona euro.

Articolul a fost preluat de pe site-ul FIN.ro.

Sursa foto: coinsworld.eu

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban susţine că sistemul de programare şi implementare a politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene ar trebui simplificat, informeaza RomaniaLibera.ro.

„Preocupările României vizează în special sistemul de programare şi implementare a politicii de coeziune, care ar trebui simplificat, sistemul preconizat de condiţionalităţi pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune, precum şi modul de repartizare a fondurilor în funcţie de nivelul de dezvoltare al regiunilor”, a declarat ministrul român al afacerilor europene.

Leonard Orban a participat la Bruxelles la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale al Uniuni Europene consacrată viitorului politicii de coeziune. Reuniunea a constat în dezbateri pornind de la un raport prezentat de preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene referitor la stadiul negocierilor privind pachetul legislativ pentru politica de coeziune din viitorul exerciţiu bugetar, 2014-2020.

Sursa articol: RomaniaLibera.ro
Sursa foto: eo.wikipedia.org

Un nou eveniment în lumea business-ului românesc. Joi, 15 decembrie va avea loc inaugurarea Cotroceni Business CLUB (CBC), un club destinat comunității de afaceri din Cotroceni Business Center. Prin intermediul acestuia, peste 70 de societăți vecine vor putea fi sprijinite în demersul lor de a crea punți din perspectiva oportunităților de colaborare.

Evenimentul va cuprinde prezentarea membrilor Cotroceni Business CLUB, tombola cărților de vizită cu premii și masa de prânz. „Cotroceni Business CLUB își propune să vină în sprijinul membrilor săi prin generarea unor interacțiuni concretizate într-un număr de parteneriate din ce în ce mai mare; creșterea fluxului de know-how și soluții de business; promovarea reciprocă a serviciilor oferite de membrii CBC la nivelul partenerilor externi; crearea și susținerea unor proiecte sociale”, au declarat organizatorii evenimentului.

Inaugurarea Cotroceni Business CLUB va avea loc joi, 15 decembrie, între orele 12:30-14:30, la Restaurantul Boema din incinta Cotroceni Business Center (B-dul Iuliu Maniu nr 7, sector 6, București). Organizatorul și inițiatorul întâlnirii membrilor clubului este VP Holding. Evenimentul se dorește a avea o recurență trimestrială.

Așa cum sintetizează motto-ul organizație, “ We build business”, VP Holding își asumă misiunea de a concepe și a dezvolta proiecte de succes, contribuind în mod decisiv prin know-how-ul propriu la finalizarea acestor proiecte, în deplină concordanță cu instrucțiunile și așteptările clienților săi.

Eficiența organizațională VP Holding, recunoscută ca atare în mediile de specialitate la nivel internațional, este determinată de competența profesională a experților săi și este susținută de modul integrat de acțiune al grupurilor de companii coordonate de VP Holding: Alter Ego Group (AEG), AllConsulting Group (All), Metropolis Business Group (MBG), Transactional Business Group (TBG) și VP Entertainment (VPE).

În cifre, VP Holding reprezintă:

5 grupuri/direcții distincte de business;

peste 50 de tipuri de servicii oferite clienților;

peste 100 de clienți din țară și din străinătate;

peste 160 de proiecte în derulare;

peste 200 de specialiști angajați;

Contact:

Adresa: B-dul Iuliu Maniu, nr 7, corp A, Cotroceni Business Center, sector 6, București

Tel:021 315 8565; fax: 021 315 8566;

e-mail: office@vp-holding.ro;

Persoana de contact pentru evenimentul „Cotroceni Business CLUB”- Alecsandru Dumitru

alecsandru.dumitru@metropolis-group.ro; tel: 0757069046

Sursa foto: elevate.ro

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, prin Operatiunea 1.3.1, sprijina infrastructurile de afaceri de dimensiuni nationale sau internationale, POLI DE COMPETITIVITATE.

Bugetul disponibil este de 60 milioane de euro. Valoarea totala a unui proiect trebuie sa se situeze in limitele: minim 20 milioane de lei- maxim 80 milioane de lei (echivalentul a aproximativ minim 5 milioane de euro si maxim 20 milioane euro). Valoarea cumulata a asistentei nerambursabile reprezinta 50% din valoarea totala a proiectului.

Ce se finanteaza?

Pachete integrate de proiecte depuse de catre polii de competitivitate existenti sau potentiali din Romania. Un pachet integrat contine: strategia de dezvoltare a polului de competitivitate, documentele de constituire a polului, fisele proiectelor componente si 4 cereri de finantare (proiect de investitii; proiect de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI); 2 proiecte soft, din care 1 proiect aferent managementului polului si monitorizarii implementarii strategiei).

Calitatea de pol de competitivitate este dovedita de urmatoarele elemente:

-          Componenta (cel putin doua tipuri de entitati- intreprinderi si organisme/ organizatii de cercetare/ universitati)

-          Asocierea (o persoana juridica sau o entitate care functioneaza pe baza unui acord formal de asociere semnat de membrii polului)

-          Strategia de dezvoltare a polului (insusita formal de catre toti membrii).

Care sunt tipurile de proiecte eligibile?

A. Proiecte de investitii in infrastructura de afaceri;

B. Proiecte „soft” cum ar fi:

• Programe de formare de interes comun pentru membrii polului; Programe de diseminare si informare; Schimb de bune practici; Programe de mentoring si/sau coaching; Transfer de know-how; Seminarii si workshop-uri de interes comun pentru polul de competitivitate – prin activitati de: formare, consultanta, participarea IMM-urilor la targuri, studii tehnice de fezabilitate, proprietate industriala pentru IMM-uri, inchirierea de personal cu inalta calificare;

• Programe privind managementul polului care cuprind activitatea administrativa a entitatii de reprezentare a polului de competitivitate, de monitorizare a implementarii pachetului de proiecte aprobat spre finantare, a implementarii strategiei de dezvoltare a polului, etc.

C. Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare.

Care sunt beneficiarii eligibili?

Membrii ai polilor de competitivitate organizati astfel:

-          Societati comerciale;

-          Organizatii neguvernamentale care au activitati economice si/ sau reprezinta mediul de afaceri;

-          Entitati infiintate in baza Legii 151/ 1998 prin legea 315/ 2004 privind dezvoltarea regionala;

-          Universitati;

-          Organisme/ organizatii de cercetare;

-          Asocieri ale membrilor polilor de competitivitate.

Ce tipuri de activitati se finanteaza?

In cadrul acestei operatiuni sunt eligibile urmatoarele activitati:

-          Coordonare, monitorizare si raportare privind implementarea proiectelor si realizarea strategiilor;

-          Activitati privind functionarea polilor de competitivitate;

-          Instruire, consultanta, pregatirea proiectelor, asistenta de specialitate, participarea la reuniuni, targuri, conferinte, simpozioane in tara si in Europa;

-          Activitati ce contribuie la optimizarea implementarii proiectelor si a strategiilor: comunicare, construire de imagine (branding) la nivel national si european, mediatizarea proiectelor si a rezultatelor, intarirea cooperarii cu parteneri interni si europeni;

-          Activitati de marketing a rezultatelor proiectelor.

Care sunt cheltuielile eligibile?

-          Cheltuieli cu activitati de coordonare, monitorizare si raportare privind implementarea proiectelor la nivelul polilor de competitivitate;

-          Cheltuieli cu chirii, salarii si utilitati;

-          Cheltuieli cu activitati de instruire, consultanta, pregatirea proiectelor, asistenta de specialitate, participarea la reuniuni, targuri, conferinte, simpozioane in tara si in Europa, la nivelul polilor de competitivitate;

-          Cheltuieli cu activitati ce contribuie la optimizarea implementarii proiectelor si strategiilor de dezvoltare cum ar fi: comunicare, branding la nivel national si european, mediatizarea proiectelor si a rezultatelor;

-          Cheltuieli cu realizarea si implementarea strategiilor de marketing a rezultatelor proiectelor implementate de polii de competitivitate;

-          Cheltuieli aferente pregatirii documentatiilor tehnice, obtinerii avizelor si acordurilor, racordarea la utilitati, drumuri de acces si racordarea la infrastructura de transport.

In septembrie anul curent a fost publicat spre consultare Ghidul Solicitantului pentru Operatiunea 1.3.1 <Dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor de interes national si international- Poli de competitivitate>. Totodata, a fost creat un forum de discutii pe marginea draftului ghidului. Propunerile in vederea imbunatatirii ghidului si eventualele solicitari de clarificari se pot trimite pe forumul: www.polidecompetitivitate.archidata.it

Andreea CONSTANTIN

Sursa foto: juridic.bvbusinessconsulting.ro

Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a înregistrat intrări de capital în valoare de 11,3 miliarde de euro, în luna septembrie, din partea a companii care nu aparțin sectorului financiar-bancar, conform analizelor contului curent, publicat pe 9 noiembrie. Acest influx a ajutat la transformarea unui deficit de 47,3 miliarde de euro în bilanțul german al altor fluxuri de capital în august, într-un surplus de 700 de milioane de euro, în septembrie.

Grupo Gowex, un furnizor de servicii de internet Wi-Fi, își transferă fondurile în Germania, așteptându-se ca Spania să părăsească zona euro. GEA Group AG, producător de utilaje industriale, impune limite maxime de depozite la fiecare bancă.

„Nu cred că Spania va rămâne în zona euro”, a declarat Jenaro Garcia, fondatorul și directorul executiv al Grupo Gowex, care oferă servicii Wi-Fi în 15 țări. „Ne-am transferat banii și depozitele în Germania pentru că Spania va reveni la peseta”, a mărturisit acesta.

Companiile europene au cheltuit miliarde pentru a se pregăti pentru introducerea euro în 2000, înițial în cadrul a 11 state. Planurile de urgență pentru o eventuală prăbușire a monedei unice includ reducerea investițiilor, transferul de bani în germania, transferul sediilor în nordul Europei și chiar declararea falimentului, conform interviurilor cu peste 20 de directori executivi de companie, efectuate de Bloomberg.

Mai multe informatii puteti afla accesand adevarul.ro.

Sursa foto: concursuri.biz

Educatia, dezvoltarea capitalului autohton, statul modern, cultura antreprenoriala, coagularea comunitatilor, guvernanta publica si strategia de tara sunt cele sapte domenii care ii preocupa pe oamenii de afaceri romani si asupra carora cred ca ei insisi ar trebui sa actioneze. Cele sapte domenii au rezultat in urma unei sedinte de brainstorming desfasurate pe grupe de lucru, infomează HotNews.ro.

Lista de prioritati pentru Romania a liderilor de business a rezultat joi, in urma unei mese rotunde gazduite de Fundatia Romanian Business Leaders (FRBL), organizatie care isi propune sa creeze o platforma coerenta de actiune pentru lideri autentici si initiative concrete.

Evenimentul a reunit 77 de lideri de afaceri din Romania – antreprenori, manageri de multinationale si firme romanesti, bancheri, avocati, oameni de publicitate, investitori, profesionisti de resurse umane, analisti, oameni de business din software, telecom, branding, petrol & gaze, farma, servicii financiare si jurnalisti de business. “Mai poate Romania sa creasca intr-un context in care noi ne-am bazat cresterea pe indatorare pe banii din afara tarii? Nu- pe bani din afara nu mai putem creste. Finantarea va fi mai scumpa, aceasta e noua realitate. Va trebui sa ne bazam pe resurse interne, sa stimulam economisirea. Romaniei ii lipseste viziunea strategica pentru a se adapta la noua realitate. Trebuie sa punem bazele acestei strategii”, a spus Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, in deschiderea evenimentului.

Cele sapte teme pentru Romania vor sta la baza agendei de lucru a Romanian Business Leaders Summit (RBLS) de la inceputul lui februarie 2012. Prioritatile au fost departajate prin vot dintr-o lista de 13 teme pe care oamenii de business le-au generat in echipe de lucru.

“Daca fiecare dintre noi mai aducem pe inca cineva in proiect sa faca ceva concret, pe o anumita perioada, sunt convins ca vom obtine rezultate”, a spus Mihai Marcu, presedintele FRBL, in timpul sesiunii de lucru. Marcu a oferit ca exemplu IMM-urile, care au o rata de esec mult mai mare in afaceri, pentru ca nu au educatie financiara. “Ne putem implica in acest sens, cu know-how si resurse, pentru a intinde o mana tinerilor antreprenori. Si este doar un exemplu dintr-o lunga lista de actiuni pe care le-am putea face”, a adaugat presedintele FRBL.

Sursa articol: HotNews.ro

Articolul de mai jos este preluat de pe site-ul romanialibera.ro
Autor:  Lucian Davidescu

În 2007, bancherii greci şi cei austrieci încă se băteau pe cotă de piaţă în Estul Sălbatic. Simţeau mirosul sângelui: şansa de-a ajunge, din marchizi financiari provinciali, nişte mici împăraţi. Cu punga de bani în loc de sabie şi marketingul delirant pe post de fanfară, au plecat să cucerească, palmă cu palmă, cotă de piaţă. Scutul? Un inutil inhibator al vitezei şi agilităţii!

Şi au învins. Împreună, băncile austriece şi cele greceşti controlează acum mai mult de jumătate din piaţa bancară din România şi cote asemănătoare în majoritatea ţărilor vecine. Dar foştii împăraţi sunt acum de nerecunoscut, scormonind cu unghiile după banii îngropaţi de valurile crizei pe te-miri-unde. Sau, în cel mai bun caz, amăgindu-se că se putea şi mai rău. Da, se putea, dar nu pentru asta au venit aici.

Grecii s-au împotmolit pentru că propriul guvern a devenit insolvent. Totuşi, bancherii preferă să-şi ştie capitalurile blocate prin cine ştie ce proiect imobiliar nevândut din Pipera, cu şanse minime de recuperare, decât să-i aducă înapoi acasă, cu şanse zero.

Austria este în situaţia exact opusă: stă destul de bine cu finanţele publice, însă băncile ameninţă să o îngenuncheze. După ce au dat credite în Europa de Est cât 120% din PIB-ul ţării de origine, orice şoc, oricât de mic, se poate dovedi catastrofal. La altă scară, catastrofal pentru Austria ar fi să-şi piardă ratingul triplu-A, singurul lucru care o împiedică să intre în spirala datoriilor şi a dobânzilor care deja nu mai cruţă nici măcar ţări ca Franţa.

Decizia băncii centrale a Austriei de-a limita volumul creditelor acordate băncilor comerciale în Est încheie o etapă a crizei şi o deschide, probabil, pe următoarea. Efectele concrete sunt destul de severe, însă pot fi depăşite: presiune suplimentară pe deprecierea leului, dobânzi mai mari, dificultatea statului dar şi a companiilor de-a se mai împrumuta.

Mai grav este însă efectul simbolic: decizia semnifică faptul că punctul de cotitură al relaţiei dintre economiile dezvoltate şi România a fost atins. Nu mai suntem un proaspăt membru al UE cu un traseu cert de convergenţă şi cu ritmuri susţinute de creştere a bunăstării. Suntem iarăşi doar o piaţă emergentă, cu profituri uneori mari dar şi cu riscuri pe măsură, unde merită să intri doar dacă ştii exact ce poţi să obţii într-un interval bine-definit şi, mai ales, dacă ştii cel puţin trei drumuri rapide înapoi.

Pentru România, aventura financiară austro-elenă a avut bune şi rele, însă trăgând linie bilanţul este net pozitiv. Din banii intraţi, o parte nu foarte mare dar nici chiar neglijabilă s-a transformat în capital productiv şi în bază de bunăstare. Acum datoriile trebuie plătite iar asta nu-i uşor, însă nici atât de greu ca acum zece, douăzeci sau treizeci de ani când singurele resurse erau munca de proastă calitate şi mâncarea exportată direct din propriile farfurii. Banii au umflat o bulă imobiliară teribilă dar au şi pus bazele unui sector al construcţiilor modernizat şi cu potenţial productiv, care în urmă cu un deceniu pur şi simplu nu exista. Chiar şi creditele de consum, care au golit buzunarele clienţilor cu educaţie financiară încă precară, au creionat mecanismele de funcţionare ale unei economii diversificate, faţă de cea de subzistenţă care funcţionase până atunci.

Următorii ani vor fi teribili. Pe lângă factura personală mai mică sau mai mare, fiecare român va trebui să plătească şi o bună parte din factura publică, unde costurile au fost chiar mai disproporţionate în raport cu beneficiile. La sfârşit, probabil că nu vor mai fi nici greci, nici austrieci care să se ofere să ajute redresarea. Iar băncile încă rămase prin România vor avea un singur produs de mase: “depozitul doar cu buletinul”.

Sursa foto: banknewszone.com