Una dintre ironiile preşedinţiei lui Barack Obama este gradul mare în care se bazează pe capacitatea de a influenţa interesele politice ale altora bazându-se pe mijloace militare sau economice, este de părere site-ul cfr.org (Council on Foreign Relations). Preşedintele, de cum a intrat în birou, a propus o schimbare majoră de la unilateralismul lui George W. Bush, şi de la tacticile predecesorului său de combatere a terorismului şi de a desfăşura războaie masive în străinătate.

Cu toate acestea, după trei ani Obama a crescut forţele din Afganistan, a acceptat utilizarea pe scară largă a dronelor fără pilot pentru a ucide terorişti, cu riscul unor victime în rândul civililor, a menţinut deschis Guantanamo şi l-a ucis pe Osama bin Laden.

Campania sa din 2008 s-a axat pe critica adusă lui George Bush pentru folosirea acestei hard power (n.r. teorie ce constă în folosirea de mijloace militare şi economice pentru a influenţa comportamentul sau interesul altor organisme politice). Obama a sugerat că el ar fi capabil să reabiliteze imaginea deteriorată a Americii, imagine creată de aceste excese. La preluarea mandatului,  a făcut noi declaraţii, precum cele din iunie 2009, în Cairo, când a spus că este adeptul dialogului, multilateralismului respectuos, sugerând că soft power (n.r., opusul lui hard power; se referă la puterea ce vine din diplomaţie, cultură şi istorie) este răspunsul problemelor, şi că va remedia rapid defectele existente.

Şi totuşi, concepţiei preşedintelui Obama cu privire la soft power i-a lipsit cea mai importantă calitate ce ar fi făcut-o şi eficientă: dimensiunea valorilor.

Pentru articolul integral puteti accesa linkul: http://www.worldaffairsjournal.org/article/value-values-soft-power-under-obama

Sursa articol: Council on Foreign Relations

Sursa foto: desparada-news.blogspot.com

“NATO raspunde de securitatea statelor membre iar Rusia raspunde de securitatea propriului teritoriu. Asta nu inseamna ca deciziile nostre trebuiesc privite printr-o optica de conflict sau competitie”, a declarat Iulian Fota, consilierul prezidential pe probleme de securitate, in cadrul Comisiei pentru dimensiunea Civila a Securitatii de la Adunarea Parlamentara a NATO, anunta site-ul Hotnews.ro. Consilierul prezidential a prezentat duminica in fata specialistilor prezenti regiunile importante din punct de vedere strategic pentru Romania. Iulian Fota a vorbit despre relatia Romania-Moldova, despre optica romaneasca asupra Balcanilor de Vest si despre Kosovo.

Declaratiile facute de consilierul prezidential Iulian Fota dupa dezbaterile din cadrul Comisiei pentru dimensiunea Civila a Securitatii de la Adunare Parlamentara a NATO: S-a spus aici foarte clar si de catre reprezentantii NATO, cat si de catre reprezentantii Romaniei, ca transparenta este maxima pe subiectul scutului antiracheta. Toate informatiile importante, toate datele relevante sunt oferite si transmise Rusiei. Cooperarea NATO-Rusia pe acest subiect continua si cred eu ca se va dezvolta. Sunt in continuare lucruri unde ne intelegem si sunt lucruri unde NATO si Rusia vad aceasta problema diferit. Asta este parte a relatiei de incredere pe care o dezvoltam cu Rusia de cativa ani.

Din punctul asta de vedere nu m-as hazarda sa dau importanta acestor puncte de vedere mai mult decat respectul pe care il merita orice om cu o opinie. Este un proces firesc de a dezbate marile probleme de securitate ale Europei, ale NATO si ale Rusiei, de a ne consulta, de a vedea cum e mai bine. In final, fiecare raspunde pentru securitatea sa. NATO raspunde de securitatea statelor membre iar Rusia raspunde de securitatea propriului teritoriu. Asta nu inseamna ca deciziile nostre trebuiesc privite printr-o optica de conflict sau competitie sau de suma zero.

Trebuie sa ma refer in cateva cuvinte si la Kosovo. Noi apreciem si salutam compromisul si dialogul inceput intre Belgrad si Pristina. Speram ca acest dialog este un moment de crestere a increderii atat intre cei doi actori, cat si intre cei doi actori si institutiile euro-atlantice. In ce priveste  Kosovo, Romania isi mentine in continuare pozitia. Este pozitia de principiu. Pozitia noastra o intalnim si in alte situatii de acest fel. Noi credem ca, inainte de recunoasterea unei statalitati, partile implicate trebuie sa ajunga ele, bilateral, la o intelegere, la o decizie comuna.

Cand vine vorba de Kosovo Romania are o pozitie de principiu pe care o intalnim si atunci cand vine vorba de relatiile dintre Israel si Autoritatea Palestiniana. Asa cum o intalnim cand vine vorba despre situatii similare din zona Marii Negre. Este important ca organizatii precum NATO sa fie echilibrate si obiective fata de cele doua parti.

In ceea ce priveste Macedonia si Bosnia Hertegovina, asteptam cu interes realizarea obiectivelor interne de natura a le permite depasirea fazelor curente legate de aderarea la alianta. Este important ca toate tarile din Balcanii din Vest sa primeasca sansa aderarii la Occident prin intermediul celor doua organizatii.

In ceea ce priveste KFOR, este de salutat compromisul si intelegerea din cadrul dialogului intre Belgrad si Pristina. Este regretabil faptul ca subiectul stampilelor vamale au devenit, s-a transformat intr-un moment de tensiune. Un moment de tensiune care cred ca va fi depasit atat prin contributia celor doua parti, cat si prin rolul extrem de important al aliantei. Cred ca dialogul Pristina-Belgrad este cheia rezolvarii situatiei din Kosovo. In absenta unui astfel de dialog este putin probabil sa asistam la evolutii spectaculoase sau progrese in ceea ce tine de parcursul euro-atlantic al celor doua.

Romania continua sa joace un rol activ in KFOR asa cum joaca un rol important in operatiunile de stabilizare a Balcanilor din Vest. In ultimii ani in cadrul misiunii EULEX Romania a avut cea mai importanta contributie cu politisti si jandarmi. Pentru ca Balcanii de Vest reprezinta un vecin al nostru avem tot interesul ca stabilitatea acestei regiuni sa fie maxima si regiunea sa-si gaseasca un viitor in institutiile euro-atlantice.

Marea Neagra continua sa-si pastreze importanta strategica pentru Occident, pentru NATO. Este o zona de vecinatate a Romaniei, dar si a NATO. Dincolo de Romania, Turcia si Bulgaria fiind in acest moment membre ale aliantei.

Marea Negra este o zona importanta pentru Occident din punct de vedere energetic. Aici cred eu ca se desfasoara sau intalnim una din marile mize strategice pentru Occident in perioada urmatoare. Marea Neagra este un culoar strategic catre Afganistan.

Cred ca recentele decizii privitoare la participarea la scutul antiracheta ale Romaniei si Turciei arata cat de importanta este Marea Neagra si nevoia de a avea pe agenda aliantei problema Marii Negre.

Cred ca trebuie discutata in cadrul Adunarii Parlamentare tendinta modernizarii echipamentelor militare si a capabilitatilor militare in zona Marii Negre, inclusiv pe componenta navala. Anul 2008 a aratat ca elementul militar ramane esential in ecuatia securitatii din zona Marii Negre.

Subliniez faptul ca Republica Moldova, desi este un stat neutru, manifesta interes pentru o relatie pragmatica si eficienta cu NATO. Este si acesta tendinta de incurajat si de sprijinit. Republica Moldova a avut o participare activa in privinta misiunilor de mentinere a pacii. Sunt convins ca interesul pentru cooperarea este in egala masura mare atat la Chisinau cat si la Bruxelles, avand in vedere ca domeniile de cooperare dintre cele doua capitale acopera domenii importante pentru alianta, cum sunt: combaterea terorismului sau apararea cibernetica. Este de subliniat ca la Chisinau, in aprilie 2011, s-a deschis un centru de securitate cibernetica. Securitatea cibernetica devine a doua mare preocupare de securitate pentru statele noastre, dupa terorism.

In privinta Ucrainei, este de salutat politica non-bloc a Ucrainei. Trebuie incurajata dezvoltarea relatiei Ucraina-Nato, avand in vedere importanta strategica a acestui partener special al aliantei pentru stabilitate si democratie in vecinatatea estica a NATO.

In regiunea Caucaz pare ca asistam la o letargie in relatia NATO – Georgia. Cred ca ar fi de dorit ca, in loc de un conflict inghetat, sa nu asistam la inghetarea relatiei NATO cu Georgia. In prisma summitul de la Chicago este important sa dam un semnal important. Sa se inteleaga ca NATO ramane un partener important pentru Goergia.

Rusia este un partener esential pentru Occident. Eu cred ca in toate aceste discutii pe care le avem cu Rusia, chiar daca uneori retorica publica nu o sustine sau nu o evidentiaza, putem fi moderat optimisi ca, intr-un final, Rusia va intelege ca cea mai sigura frontiera a sa este cea de vest. Frontiera cu Occidentul.

Ne mentinem prezenta militara in Afghanistan

Afganistanul este foarte important pentru Romania. Avem 1900 de militari acolo (cifra oficiala potrivit MAPN 1815 vezi aici n.red.). Ne mentinem prezenta militara in Afganistan. Succesul misiunii este unul de mare importanta pentru NATO. Este important ca procesul de tranzitie sa nu fie unul cosmetic, sa fie unul solid, ireversibil.

Sa putem incheia cu succes in 2014, asa cum s-a convenit la Lisabona. Nu ne vom diminua prezenta militara acolo. Contribuim nu numai pe linie militara, dar contribuim si cu jandarmerie, contribuim si cu judecatori atat la consolidarea fortelor de securitate cat si la remodelarea si consolidarea sistemului de drept in Afganistan.

In sesiunea de intrebari si raspunsuri acesta declara despre Moldova: In problema Republicii Moldova cred ca trebuie aplicata aceeasi formula pe care NATO a aplicat-o in tarile din Europa Centrala. Sprijinirea aspiratiilor pentru democratie si prosperitate. Atunci cand optiunile sunt exprimate liber, fie spre NATO, fie spre UE este de datoria nostra sa sprijinim aceste aspiratii. Noi speram ca toti vecinii nostri sa fie membrii UE si NATO sau macar intr-una din ele.

Optiunea majoritara, asa cum vad eu semnalele din Chisinau, este pro-occidentala. Acest drum nu este usor si nu se construieste usor. Atat timp cat populatia opteaza pentru un anumit curs politicienii inteleg mesajul, asa cum si in Romania s-a inteles ca cine se abate de la calea euro-atlantica risca mult, asa cred ca se intampla si in Moldova.

Coalitia de acolo este implicata in implementarea reformelor. Cred ca si in Transnistria, daca intrebi cetatenii unde isi vad viitorul sa nu fiti surprinsi daca multi dintre ei cred ca viitorul lor e in Europa.

Declaratiile integrale ale lui Iulian Fota pot fi accesate aici.

Sursa foto: presidency.ro

Potrivit site-ului Hotnews.ro, se arata intr-un raport al Adunarii Parlamentare NATO costul total al eforturilor internationale in Afganistan: acesta ajunge pana la 110 miliarde de dolari pe an, iar misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.

Reprezentantul la Bucuresti a fost raportorul estonian Sven Miksem, care declara  la 10 ani de la declansarea conflictului. “In ultimii zece ani, nu putem sa spunem ca ne-am coborat asteptarile, ci ca am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim in zilele noastre ca vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu. Nu mai este cazul”.

Principalele declaratii ale raportorului AP NATO, Sven Mikser

- Acum, fata de ultima noastra intalnire din primavara cand am discutat acest subiect, atitudinea fata de problema Afganistan a devenit mai sumbra.

- Completarea infiltrarii fortelor NATO in zone cheie au dus la crearea de bule de securitate in care s-au dezvoltat autoritatile afgane locale si au permis inceperea procesului de tranzitie. Spre exemplu localitati din centrul zonei Helmand, care timp de ani buni au reprezentat fortarete talibane, acum sunt sunt in mare parte in siguranta.

- Contextul angajamentului NATO si al castigurilor obtinute pana acum nu trebuiesc uitate. Spre exemplu, in urma cu 10 ani, doar 9% dintre afgani aveau acces la ingrijire medicala de baza. In prezent, acest procent a ajuns la 85%.

- In urma cu un deceniu, sub conducerea talibana, doar 1 milion de copii mergeau la scoala. Astazi 7 milioane de copii merg la scoala si un sfert dintre ei sunt fete.

- In Afganistan s-a dezvoltat un sector media liber si peste cinci milioane de refugiati afgani s-au intors acasa.Victimile in randul civililor sunt inca in crestere cu peste 100% fata de anul trecut, chiar daca 80% dintre victimile civile vin in urma atacurilor insurgentilor.

- Ultimele asasinate la nivel inalt ridica semne de intrebare despre succesul procesului de tranzitie. Amintim de asasinatul fratelui presedintelui Karzai in Kandahar.

- Costul total al eforturilor internationale in Afganistan ajunge pe la 110 miliarde de dolari pe an. Misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.

- In acelasi timp, PIB-ul Afganistanului este estimat oficial la 15 miliarde de dolari. Deci, dupa cum vedeti, ceea ce cheltuim pe instruirea si anternamentul armatei afgane depaseste Produsul intern brut al acestei tari.

Problemele din Afganistan, aduse in discutie de delagatiile Italiei si Germaniei

“Moartea lui Osama a slabit reteaua Al Qaida, nu mai sunt in aceeasi pozitie ca in urma cu un an sau ca in urma cu 10 ani. Cu toate acestea, Al Qaida are o legatura foarte buna cu reteaua Hakani, cea mai veche retea din regiune, in special din Afganistan si Pakistan. Reteaua Hakani are o experienta de 30 de ani si au o patrundere puternica in randul oamenilor din Afganistan”, a declarat prim-vice presedintele Parlamentului Afgan, Khalid Pashton.

Unul dintre membrii delegatiei Germaniei a abordat si problema nereusitelor din Afganistan si a declarat ca in ultima vreme au fost multe interviuri si comentarii legate de Afganistan care l-au “iritat si preocupat”. Parlamentarul german a precizat ca in toate relatarile se recunoaste ca “obiectivele fixate in urma cu 10 ani nu au fost atinse. Sa nu ne facem iluzii. Nu ne-am atins planurile. Nu s-a schimbat nimic, iar procesul de reconciliere a intrat in impas”.

“Situatia in Afganistan nu se va rezolva fara a se rezolva problemele cu Pakistan. Americanii, in primul rand, ar trebui sa creasca presiunea lor asupra Pakistanului pentru a rezolva problemele”, a mai spus delegatul german.

Delegatia din Italia a ridicat si ea problema nereusitelor campaniei aliantei in Afganistan. “Guvernul afgan este o mare problema. Sunt dezvoltari slabe pe planul politic si cel juridic”, a spus unul din reprezentantii italieni.

Sven Mikser: Am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim ca  vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu

Raportorul general, Mikser a precizat ca raportul prezentat trateaza in special probelemele de securitate, probleme care fac aprte totusi dintr-un cadru mai larg. ”

“Vreau sa reamintesc ca daca ne uitam la primele obiective la intrarea noastra in Afganistan… Sa ne amintim ca nu ne-am trimis trupele cand talibanii agresau femeile sau cand daramau statuile lui Budha, ci am intrat in Afganistan dupa ce Al Qaida a atacat SUA. Am reactionat pentru ca au atacat un membru al aliantei.

In ultimii zece ani, nu putem sa spunem ca ne-am coborat asteptarile, ci ca am devenit mult mai realisti. Nu mai vorbim in zilele noastre ca vrem sa transformam Afanistanul intr-un far luminos al democratiei in Orientul Mijlociu. Nu mai este cazul. Dar cand vorbim de operatiunile militare, atunci trebuie sa recunoastem ca prezenta noastra in Afganistan este controversata in societatile noastre si foarte scumpa pentru cetatenii nostri”, a declarat Sven Mikser.

“Probabil nu e bine sa spunem daca pierdem sau castigam. Fiecare an din ultimii zece au fost cruciali si suntem chiar departe de rezultatul final, acela de a avea un afganistan sigur, stabil si democratic. Cu toate acestea, in acest raport am vrut sa aratam ca ne indeplinim tintele numerice pentru a instrui si forma trupe afgane”, a conchis Mikser.

Cifre si date din raport:

• Sapte provincii si districte, aproximativ 21% din populatia afgana, au fost transferate in responsabilitatea autoritatilor din Afganistan

• NATO isi propune ca pana la finele anului 2014 sa transfere tot controlul administrativ si al securitatii catre autoritatile si fortele afgane. Dupa acel moment, trupele NATO vor ramane in tara avand un rol doar de suport.

• Anul 2010 si primele 6 luni din 2011 au fost perioadele cu cele mai multe victime atat in randul civililor afgani,c at si in randul trupelor NATO

• Numarul total de atacuri ale insurgentilor intre ianuarie si martie 2011 au crescut cu 51% mai mult fata de aceeasi perioada din 2010. In martie 2011 au fost 1.102 atacuri, adica in medie 35 de atacuri pe zi, intrecand luna August 2009 cand au fost alegeri prezidentiale.

• Luna mai a reprezentat una dintre cele mai violente luni de pana acum: 1.571 de atacuri lansate de insurgenti si 368 de victime civile afgane (82% dintre acestea de catre insurgenti). In luna iulie, numarul a scazut doar cu 2%.

• Incepand din iunie 2011, In Afganistan sunt aproximativ 90.000 de militari SUA si 42,381 de militari din cadrul fortelor internationale.

• In martie 2011 Fortele Nationale Armate din Afganistan (ANSF) numarau aproximativ 285.000, dintre care 159.363 in armata si 125.589 in Politia Nationala Afgana. Se preconizeaza ca numarul ANSF a ajuns in octombrie la 305.000.

• Intre martie 2010 si martie 2011 a exista o crestere de 136% a programului de alfabetizare in cadrul ANSF. In prezent, doar 15% dintre membrii ANSF sunt analfabeti.

• Din 2009 si pana in prezent, peste 7,7 miliarde de dolari au fost investiti in echipamente pentru ANSF.

• Operatiuni ale NATO impotriva liderilor talibani: peste 1.600 de operatiuni in primele trei luni din 2011, in medie 18 pe noapte. Au fost prinsi sau capturati peste 3.000 de insurgenti.

• Costul total al eforturilor internationale in Afganistan ajunge pe la 110 miliarde de dolari pe an. Misiunea de instruire si antrenament a NATO in Afganistan ii costa pe americani si europeni aproape 1,4 miliarde de dolari pe luna, adica peste 16 miliarde de dolari pe an.

• In urma cu 10 ani, doar 9% dintre afgani aveau acces la ingrijire medicala de baza. In prezent, aceast procent a ajuns la 85%.

• In urma cu un deceniu, sub conducerea talibana, doar 1 milion de copii mergeau la scoala. Astazi 7 milioane de copii emrg la scoala si un sfert dintre ei sunt fete.

Intreg raportul poate fi consultat aici.

Articolul integral poate fi accesat pe site-ul hotnews.ro.

Sursa foto: usa.postimees.ee

Premierul britanic Gordon Brown a fost criticat de veteranii grav răniţi în războiul din Afganistan care au refuzat să se întâlnească cu acesta, calificând vizita la spital drept “oportunistă” şi “o pierdere de timp”, relatează The Sunday Times în ediţia electronică.

Read more:
Militarii britanici răniţi în Afganistan nu au vrut să discute cu Gordon Brown

Afganii şi pakistanezii îl vor putea vedea şi asculta pe Barack Obama anunţând trimiterea a 30.000 de militari suplimentari în Afganistan, în limba lor maternă, datorită versiunilor traduse ale discursului de marţi al preşedintelui, create pentru telefoanele mobile.

Read more here:
Discursul lui Obama, tradus pentru telefoanele mobile ale afganilor şi pakistanezilor

Rusia este “pregătită să susţină” noul efort american în Afganistan, prin garantarea tranzitului trupelor, proiecte economice şi instruirea poliţiştilor şi militarilor, a declarat joi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la Roma.

Link:
Rusia este "pregătită să susţină" noul efort american în Afganistan

Italia va trimite între 500 şi 1.500 de militari suplimentari în Afganistan în 2010 pentru a sprijini noua strategie americană din această ţară, a declarat joi un oficial din cadrul Ministerului Apărării.

Read the original here:
Italia va trimite între 500 şi 1.500 de militari în Afganistan

Read the original post:
Asaltul final pentru Afganistan

Şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, a declarat miercuri că o nouă ajustare a dispozitivului militar francez în Afganistan este posibilă, după anunţul trimiterii unui număr masiv de trupe americane suplimentare în această ţară.

Follow this link:
Kouchner admite posibilitatea unei ajustări a dispozitivului francez în Afganistan

Guvernul socialist spaniol ar putea trimite 200 de militari suplimentari în Afganistan la cererea autorităţilor americane, potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului El Pais.

Read the original post:
Spania ar putea trimite încă 200 de militari în Afganistan