Romania are sansa reala, in 2012, de a culege bani europeni, minimum 6 miliarde de euro – in jur de 2,5 in agricultura si 3,5 din fondurile de coeziune, a declarat, duminica dimineata, premierul Emil Boc, la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la Pro Tv. Primul ministru a explicat ca 90% dintre proiectele europene sunt in acest moment in faza de aprobare. “In 2012 nu mai pierdem timpul pe faza de depunere a proiectelor, ci culegem banii. Suntem in faza in care culegem roadele”, a explicat Emil Boc.

Primul ministru a mai adaugat ca Guvernul pe care il conduce a schimbat economia Romaniei de la “o economie bazata pe consum la o economie bazata pe investitii”.

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: gov.ro

Datorită recoltelor bogate din acest an suntem acum printre ţările care prezintă încredere: deficitele şi inflaţia au scăzut, iar economia a crescut. Această cosmetizare este însă doar temporară, ne arată adevarul.ro.

România arată din ce în ce mai bine pe cadranele economiei europene şi a ajuns să fie apreciată ca „elev model” (de către FMI) sau chiar ca „ţară de încredere pentru investiţii” (de către agenţiile de evaluare). Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în trimestrul al treilea faţă de cel precedent, economia românească fiind cea mai dinamică din Uniunea Europeană. După doi ani în care am fost codaşii Europei în ceea ce priveşte evoluţia economică, am sărit direct în fruntea clasamentului, depăşind economii puternice precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Cum am reuşit? Vom vedea că, pe de-o parte, performanţele din agricultură au adus în zona de încredere majoritatea indicatorilor economiei (inflaţie, PIB, raport între exporturi şi importuri sau între veniturile şi cheltuielile publice), dar pe de altă parte gospodăriile populaţiei au avut de suportat costuri sociale dintre cele mai usturătoare. Iar dacă aceste costuri, date de tăierile salariale şi de scumpirile din 2010, îşi vor prelungi efectele şi în 2012, nu acelaşi lucru se poate spune despre marele motor al creşterii economice, care a fost agricultura.

Mecanismul prin care agricultura a „salvat” economia este simplu: pe fondul recoltelor bogate, alimentele, fructele şi legumele s-au ieftinit aproape patru luni consecutiv (un record al perioadei postdecembriste), fapt care a tras în jos inflaţia până la cote nemaiîntâlnite după Revoluţie; ploile sosite la timp i-au determinat pe fermieri să iasă în câmp cu toate forţele, angrenând şi celelalte activităţi din economie care contează în calculul Produsului Intern Brut (industrie, investiţii, servicii), astfel că de la plusurile timide din primăvară (+0,7% în trimestrul I, apoi doar +0,2% în trimestrul al doilea) am ajuns la avansul surprinzător din toamnă (+1,9% în trimestrul al treilea); în fine, pe fondul unei cereri susţinute – mai ales din afara Uniunii Europene – şi al recoltei româneşti peste aşteptări, exporturile agricole au crescut substanţial, reducând deficitul comercial şi, prin angrenare, pe cel de cont curent.

Economiştii de la ING Bank arată că surpriza a fost probabil rezu­­­­ltatul unei contribuţii mai mari a sectorului agricol, în urma unei recolte deosebite. „Deoarece contribuţia puternică a agriculturii este probabil temporară, datele pentru următoarele trimestre ar putea să se dovedească mai puţin îmbucurătoare”, conchid analiştii. Revigorarea economiei nu este simţită şi la nivelul colectării taxelor, pentru că agricultura nu este fiscalizată, a declarat recent Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Analiza integrala a economiei și a influenței pe care a avut-o agricultura asupra acesteia, poate fi citită aici.

Sursa foto: agrofm.ro

Compania chineza de stat Tianjin State Farms Agribusiness Group a investit 10 milioane de euro in arendarea a 20.000 de hectare de teren agricol in nord-vestul Bulgariei, cea mai saraca regiune a tarii.

Porumbul, plantele furajere si floarea-soarelui care vor fi cultivate pe aceasta suprafata din regiunea Vidin vor fi exportate in China, transmite Novinite, potrivit EurActiv.

Sursa foto: model-de.ro

Agricultura a contribuit la cresterea PIB. Si mai important este faptul ca in primele 5 luni ale anului 2011, perspectivele privind cresterea economica in UE si in alte state, inclusiv SUA, China, Brazilia, Turcia  si o serie de tari din Asia de Sud-Est erau bune. Pentru unele tari se reluasera intrarile relativ mari de capital si se anticipa acelasi lucru si pentru Romania. Increderea la nivel global incepea sa se refaca. Pe acest fundal, comenzile din exterior pentru industria prelucratoare din Romania, principalul nostru exportator, au crescut. Acest lucru s-a  vazut in cresterea economica inregistrata.

• Treptat, incertitudinea a crescut si increderea s-a redus. Spectrul unui credit crunch se contureaza

Numai ca, in conditiile supraindatorarii unor state din zona euro, primele semnale de incetinire a cresterii economice aparute mai intai in SUA in iulie prin pierderea unui numar important de locuri de munca au facut ca volatilitatea pe pietele datoriilor suverane sa creasca. Acesta s-a reflectat rapid in reducerea increderii pe piata de finantare pe termen mediu-lung a bancilor din zona euro. Treptat, incertitudinea a crescut si increderea s-a redus. Spectrul unui credit crunch se contureaza. Acest lucru a afectat comenzile din afara pentru importuri din Romania, ceea ce se va vedea in trimestrele urmatoare.

• Procesul de reducere a creditarii va atinge si Romania in urmatoarele 12 luni

Criza din Grecia va face ca procesul de reducere a creditarii sa atinga si Romania in urmatoarele 12 luni, mai ales la creditarea in euro a proiectelor de investitii. Aceasta se va reflecta in incetinirea cresterii economice. Mai adaugati si efectul de baza pentru a vedea ca la anul pe vremea aceasta vom avea un rezultat mai putin favorabil.

Pe de alta parte, incertitudinea din zona euro a facut necesara o reducere a deficitului bugetar la un nivel care, in mod concomitent sa maximizeze perspectivele cresterii economice si sa minimizeze riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice (si astfel a disponibilitatii finantarii deficitului si a datoriilor care ajung la scadenta).

• Cresterea economica in Romania este dependenta de capitalurile straine, care deocamdata nu se inghesuie

Evident, un deficit mai mic se va reflecta intr-o crestere economica mai mica in 2012. In concluzie, analiza in dinamica a ultimelor date privind cresterea economica nu este neaparat incurajatoare. Cresterea economica in Romania este dependenta de capitalurile straine, care deocamdata nu se inghesuie in Romania. Ar fi trebuit sa fim pregatiti sa le inlocuim cu fonduri mai mari de la UE, dar ritmul de absorbtie este prea lent. Ar fi trebuit sa folosim mai multe fonduri din privatizari, dar aici abia daca incepem sa lucram, astfel ca eventualele venituri din privatizari vor fi disponibile in 2013, in cel mai bun caz.

Lucian Croitoru este consilierul pe probleme de politica monetara al Guvernatorului Mugur Isarescu. A ocupat diferite functii in cadrul unor organisme internationale-  consilier principal al Directorului Executiv al FMI pentru diferite tari (Armenia, Bosnia Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Olanda, Republica Macedonia, Moldova, Romania si Ukraina),  partener in programul “Firms, Banks and Financial Distress in Central and Eastern Europe” al PHARE , partener  in programul de cercetare “Public finance in transition countries: problems of compliance, opportunism and soft budget constraints” al PHARE pentru Romania, Ungaria, Marea Britanie si Grecia.

Articolul a fost preluat de pe hotnews.ro.

Sursa foto: renne.ro

Oana Antonescu, europarlamentar PDL, a organizat joi la Bruxelles dezbaterea „Rolul sanatatii publice in cadrul Politicii Agricole Comune”. Potrivit unui comunicat transmis de catre europarlamentar catre caleaeuropeana.ro, evenimentul a dorit sa sublinieze nevoia ca viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC) sa puna accent pe garantarea sanatatii publice, precum si pe incurajarea si facilitarea consumului de alimente sanatoase, accesibile si de calitate pentru cetateanul european.

Dezbaterea, organizata de Oana Antonescu impreuna cu Alianta Europeana pentru Sanatate Publica (EPHA) si Consortiul European de Sanatate Publica si Agricultura (EPHAC) i-a avut ca invitati pe Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala – Dacian Ciolos,  Comisarul European pentru Sanatate si Protectia Consumatorilor – John Dalli precum si pe Directorul Regional pentru Europa al Departamentului de Promovare a Sanatatii, Organizatia Mondiala a Sanatatii – Gauden Galea.

In cadrul interventiei sale, Oana Antonescu a subliniat legatura dintre alimentatie si starea de sanatate, pericolele bolilor generate de nutritia necorespunzatoare si nevoia ca viitoarea Politica Agricola Comuna sa incurajeze productia de alimente sanatoase in perioada 2014-2020. Europarlamentarul a atras atentia ca, in prezent, afectiunile care cauzeaza cele mai multe decese la nivel european au o legatura stransa cu alimentatia nesanatoasa a cetatenilor europeni.

„Fie ca vorbim despre obezitate in general, de boli cardiovasculare, diferite tipuri de cancer sau diabet de tip 2, toate acestea sunt cauzate si de alimentele pe care cetatenii europeni le consuma. De aici si importanta legaturii dintre sanatate si PAC, nevoia ca viitoarea Politica Agricola Comuna sa puna accent si pe garantarea sanatatii publice, incurajarea si facilitarea consumului de alimente sanatoase. Trebuie sa facem alimentele sanatoase mai accesibile pentru toti europenii, iar rolul PAC in acest caz este unul esential. Aspecte precum pretul ridicat al fructelor si legumelor trebuie avute in vedere in viitor”, a declarat Oana Antonescu.

Comisarul Dacian Ciolos a explicat viziunea sa asupra viitoarei Politici Agricole Comune: „Obiectivele pentru viitor sunt gestionarea resurselor, a productiei de alimente in termeni de calitate si cantitate si rolul esential acordat diversitatii productiei de alimente”. Apreciind utilitatea evenimentului, comisarul se angajeaza sa dezvolte relatii cu societatea civila si cu toate partile interesate: „Eu si institutia pe care o coordonez vom fi intotdeauna deschisi la acest tip de discutii”, a incheiat Dacian Ciolos.

Comisarul John Dalli a subliniat, in cadrul interventiei sale, nevoia de coordonare mai buna a diferitelor politici comunitare: „Trebuie sa avem curajul sa acceptam ca e nevoie sa facem lucrurile diferit, de la proiectare la punerea in aplicare a politicii si la educatie. Avem nevoie de o revolutie completa in gandire cu privire la probleme interconectate precum schimbarile climatice, mediul inconjurator si siguranta alimentara pentru populatia europeana in continua crestere”.

Sintetizand mesajul evenimentului, Oana Antonescu si-a exprimat speranta ca viitoarea PAC va fi mult mai responsabila fata de consumatorul european, sustenabila, cu mai mult respect fata de mediul inconjurator si centrata pe asigurarea unor produse alimentare sanatoase si inlaturarea produselor nocive sau periculoase pentru sanatatea cetatenilor europeni.

Oana Antonescu face parte din Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din Parlamentul European

CRPE lanseaza raportul ”Subventie multianuala, decuplata de suprafata – O propunere romaneasca pentru viitorul fermelor mici din Europa ”. Va prezentam in continuare comunicatul transmis catre caleaeuropeana.ro de catre CRPE:

Comisarul european Dacian Ciolos a prezentat in noiembrie 2010 comunicarea „Politica Agricola Comuna in perspectiva anului 2020”. Comunicarea va fi urmata in 2011 de o propunere legislativa a Comisiei. Suntem deci in etapa de trecere de la principii generale la masuri concrete. In acest context, CRPE propune o schema de subventionare a fermelor mici care ar trebui sa faciliteze:

a) accesul acestor fermieri la bani – pentru cei cu exploatatii comerciale viabile economic;

b) incurajarea vanzarii pamantului de catre cei cu loturi mici, fara perspective comerciale.

Raportul CRPE defineste fermele mici ca acele gospodării care primesc in prezent mai putin de 1250 de Euro ca subventie directa. Din cele 7,8 milioane de ferme din UE care primesc acum plati directe, aproximativ 5 milioane se integreaza sub pragul respectiv. Deci propunerea noastra s-ar aplica pentru 5 milioane de fermieri europeni. In cazul Romaniei impactul ar fi dramatic: 90% din fermierii romani care primesc acum plati directe se afla sub acest prag.

Propunerea noastra vizeaza renuntarea la cererile anuale depuse de agricultori. Fermierul ar urma sa depuna o singura cerere, la inceputul exercitiului financiar european (de 7 ani) si ar primi automat subventia in restul perioadei de 7 ani, chiar daca vinde pamantul respectiv (noul proprietar urmand sa il lucreze, dar neincasand subventie pentru el in acel exercitiu financiar).

Acest sistem de plata forfetara multianuala decuplata de suprafata ar stimula vanzarea suprafetelor mici si dezvoltarea fermelor de marime mijlocie. Un taran poate vinde terenul si primi in continuare timp de sapte ani subventia. S-ar elimina tendinta de a tine terenurile in proprietate, nelucrate, pentru a primi subventia prin cereri anuale. Efectele ar putea fi asemanatoare programului „renta viagera”, dar pe o scară mult mai mare, intr-un interval mai scurt si cu sanse mai mari pentru fermele mijlocii de a se consolida.

Propunerea noastra ar avea efecte diferite pentru doua categorii diferite de fermieri:

- pentru cei cu suprafete mici – i-ar incuraja sa vanda.

- pentru fermele definite ca mijlocii pentru standardele romanesti (de exemplu peste 10 ha) s-ar crea oportunitati de extindere prin scoaterea pe piata a unor suprafete mici din imediata vecinatate a exploatatiilor deja existente.

Acest raport  apare  in  cadrul  proiectului  „Romania  activa  in  dezbaterile  europene II”  derulat  de Centrul  Roman  de  Politici  Europene (CRPE)  si  finantat  de  Fundatia  Soros  in  cadrul  Initiativei  de  Politica Externa. Continutul acestui  raport nu  reprezinta  in mod necesar pozitia  oficiala a  Fundatiei  Soros.

Pentru detalii :

Centrul Roman de Politici Europene

Stirbei Voda nr. 29, Ap. 4, Bucuresti-1
office@crpe.ro; www.crpe.ro
Tel/fax: 021.310.35.58

Dezbaterile privind Politica agricola comuna a UE, cea de dupa 2013, s-au incheiat. Cu ce se vor alege romanii din fondurile europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, cat de ascultata este vocea Romaniei la Bruxelles, incercam sa aflam de la deputatul Valeriu Steriu, membru al Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor.

Detalii despre PAC post-2013, pe site-ul Comisiei Europene, aici.

Comitetul pentru Dezvoltare Rurala a votat ultimele propuneri ale statelor membre/regiunilor de utilizare a fondurilor provenite din Planul european de redresare economica (PERE) si din Bilantul de sanatate al PAC, precum si a altor transferuri din cadrul PAC, pentru solutionarea unor probleme printre care se numara criza economica, criza din sectorul lactatelor si schimbarile climaticen informeaza site-ul Euractiv.

Conform distributiei fondurilor provenite din Bilantul de sanatate al PAC, cat si din PERE, Romaniei ii revin 102 milioane euro, dintre care 36 milioane pentru energie regenerabila, 22 pentru gestionarea apei si 18 pentru schimbari climatice. 14 milioane vor fi alocate in Romania pentru biodiversitate si 12 pentru restructurarea sectorului lactatelor.

In perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010 au fost modificate toate programele de dezvoltare rurala, iar fondurile suplimentare in valoare de aproximativ 5 miliarde EUR sunt acum disponibile pentru investitii in agricultura, in protectia mediului si in infrastructura de banda larga in zonele rurale. La reuniunea sa din ianuarie 2010, Comitetul pentru Dezvoltare Rurala a votat ultimele 7 modificari.

Biodiversitatea si gestionarea apei-peste 50 la suta din fondurile alocate

Majoritatea fondurilor va fi concentrata in domeniile biodiversitatii (31,2% din totalul fondurilor, respectiv 1,5 miliarde EUR) si gestionarii apei (26,9%, respectiv 1,3 miliarde EUR). Pentru restructurarea sectorului laptelui si produselor lactate s-a alocat un procent de 14,5% din bugetul total (0,7 miliarde EUR), in timp ce masurile de combatere a schimbarilor climatice beneficiaza de 14,2% (0,7 miliarde EUR), iar masurile de sustinere a energiei regenerabile reprezinta 5,6% din bugetul suplimentar total (0,3 miliarde EUR). Dezvoltarea infrastructurii de banda larga ramane un aspect de politica important pentru zonele rurale. Statele membre au decis astfel sa investeasca in banda larga 35% din fondurile UE pentru redresare economica, ceea ce reprezinta 360,4 milioane EUR din suma disponibila de 1 miliard EUR.

„Actuala situatie economica si a mediului ne cere sa ac tionam – in zonele rurale cu aceeasi intensitate ca si in orase” a declarat Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. „Am luat masuri ferme la nivel european pe mai multe planuri. Atat Bilantul de sanatate al PAC, cat si Planul european de redresare economica contribuie cu noi fonduri la solutionarea problemelor urgente, precum restructurarea sectorului lactatelor si combaterea schimbarilor climatice. Utilizarea cu intelepciune a acestor fonduri depinde de statele membre si de regiuni”.

De unde vine bugetul suplimentar

In 2009, ca urmare a Bilantului de sanatate al Politicii agricole comune (PAC) si a unor transferuri din cadrul PAC, a fost pus la dispozitia statelor membre un buget suplimentar de 3,9 miliarde EUR, destinat dezvoltarii rurale 1. La acest buget a fost adaugata suma de 1 miliard EUR provenita din Planul european de redresare economica, prin care a fost introdus domeniul prioritar al crearii si dezvoltarii infrastructurii de banda larga in zonele rurale.

Originally posted here:
APIA: 70% din subventiile la hectar aferente anului 2009, platite

Citeste mai multe aici:
Politica agricola comuna: Comisia pregateste noi simplificari