Premierul Emil Boc se va întâlni, joi seara, cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, aflaţi la Bucureşti, informează Guvernul, potrivit Mediafax.

O misiune a FMI, CE şi BM condusă de Franks se află la Bucureşti, începând de miercuri şi până pe 6 februarie, pentru a patra evaluare a acordului cu România.

Surse oficiale au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX că premierul Emil Boc se va întâlni joi cu reprezentanţii celor trei instituţii.

Şeful Guvernului a fost mandatat, luni, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.

Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista “derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  gov.ro

Premierul Emil Boc şi reprezentanţii FMI au convenit ca în noua scrisoare de intenţie să fie menţinută prevederea conform căreia salariile din sectorul public şi pensiile pot fi majorate prudent pe parcursul acestui an, dacă situaţia economică va permite, fără însă să fie luată o decizie concretă.

“Guvernul şi FMI au convenit ca prevederea legată de salarii şi pensii din scrisoarea precedentă să fie menţinută şi în noua scrisoare pe care Executivul o va înainta Fondului şi Comisiei Europene, ca o garanţie a faptului că cele două părţi nu exclud varianta unei creşteri moderate, dacă evoluţia economiei în primul trimestru va asigura veniturile necesare. Nu a fost însă luată o decizie concretă în privinţa unei eventuale majorări” , au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  masuriasumate.wordpress.com

Autor: Mihaela Gherghişan

Activitatea ANI şi DNA este subliniată în raportul pe care Comisia Europeană îl publică săptămâna viitoare la Bruxelles. Acest document tehnic de şapte pagini văzut de RFI face un bilanţ al continuării reformei justiţiei şi combaterii corupţiei de la ultima analiză din iulie 2011.

România a făcut mai multe progrese de anul trecut şi asta în baza recomandărilor Comisiei Europene, arată proiectul raportului.

Noul Cod Civil a intrat în vigoare în octombrie fără probleme, iar cel de Procedură Civilă este aşteptat să fie aplicat în luna iunie. Celelalte coduri vor intra în vigoare doar în martie 2013 şi aici unele eforturi sunt încă necesare.

Este vorba despre recrutarea de personal specializat şi realocarea mai echilibrată a acestor resurse între diferitele instanţe.

“Accelerarea proceselor de mare corupţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ajutat România să se conformeze cu cerinţele europene“, se mai spune în text.

Referitor la corupţie, documentul arată că DNA şi-a continuat activitatea îmbucurătoare, iar ANI a reuşit în final să dispună de bugetul şi resursele necesare.

Lupta împotriva marii corupţii este încă pusă sub semnul întrebării. Procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este dată cu suspendare, mai arată raportul.

Articolul integral poate fi citit aici.

Sursa foto: flacarainchinarii.ro

 Comisia Europeana a publicat pe site-ul sau Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in uniunea economica si monetara, cum este numele oficial al tratatuluil de salvare a zonei euro. ​

Principalele prevederi ale tratatului, potrivit HotNews.ro:

• documentul introduce regula bugetului echilibrat si mecanism automat de aplicare a corectiilor
• vorbeste despre faptul ca CE va emite legislatie pentru zona euro referitoare, in special, la raportare ex ante a planurilor de emitere de obligatiuni, la obligatia statelor membre sa supuna atentiei Comisiei programele detaliate privind reformele structurale in timpul procedurii de deficit excesiv si coordonarea planurilor de reforma cu celelalte state membre
• regula de aur a bugetului echilibrat – 3% deficit si sub 60% datorie publica – trebuie trecuta in legislatia statelor membre cu caracter obligatoriu, preferabil in constitutie
• Curtea de Justitie a UE va fi imputernicita sa impuna plata unei penalitati statelor membre care nu au aplicat o hotarare a Curtii; Comisia Europeana stabileste criteriile pentru determinarea penalitatii care trebuie platite
• Statele membre care au o datorie publica mai mare de 60% din PIB trebuie sa o reduca cu o rata medie de 1/20 pe an
• Documentul stipuleaza ca asistenta financiara prin mecanismul european de stabilitate va fi conditionata, incepand cu 1 martie 2013, de ratificarea tratatului
• Statele membre ale UE care, la data semnarii acestui tratat, nu au adoptat moneda unica, pot avea o derogare sau pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor titlurilor III si IV (referitor la pactul fiscal si la politica economica de coordonare), daca declara, atunci cand depun instrumentele de ratificare, ca vor sa fie exceptati

Tratatul cuprinde acordul fiscal, la titlul III. Printre altele, acesta stipuleaza:

• Cand datoria publica a unui stat este semnificativ sub 60%, deficitul structural admis este de 1% (spre deosebire de 0,5% cat este in general).
• In cazul in care se constata devieri de la obiectivele pe termen mediu, va fi declansat automat un mecanism de corectie. Mecanismul va include obligatia ca partea statul membru respectiv sa implementeze masuri pentru a corecta devierile intr-o perioada de timp data.
• Prevederile tratatului trebuie transpuse in legislatia statelor membre contractante la cel tarziu un an de la intrarea sa in vigoare si trebuie sa fie transpus in legislatie cu forta obligatorie si permanenta, preferabil constitutionala
• Sunt permise devieri de la regula privind un deficit de 3% si o datorie publica de 60% in “circumstante exceptionale”. Tratatul le detaliaza si ele se refera la cazul unui eveniment neobisnuit, incontrolabil de statele membre care are un impact major asupra finantelorguvernului sau de perioade de serioasa criza economica.
• Art.6 prevede ca statelel membre sa comunice Comisiei Europene si Consiliului, ex ante, planurile de emitere de obligatiuni.
• Statele membre contracante trebuie sa sprijine raportul intocmit de Comisie cu propunerile si recomandarile facute statului membru aflat in incalcarea prevederilor tratatului. Dar ele nu se vor aplica daca majoritatea calificata dintre ele, cu exceptia statului aflat in discutie, se opun.
• Comisia Europeana face analiza conformarii statelor membre cu prevederile tratatului, iar tarile care incalca regulile pot fi deferite Curtii de Justitie a UE de unul sau mai multe state contractante. Pe de alta parte, daca unul dintre statele membre considera ca un altul incalca regulile, il poate actiona in justitie fara sa fie nevoie de un raport al Comisiei Europene.
• In ambele cazuri decizia Curtii va fi obligatorie.
• Daca se constata, de catre Comisia Europeana sau un stat membru, ca statul reclamat si asupra caruia exista o decizie a Curtii nu o aplica, poate din nou trimite statul respectiv in fata Curtii Europene de Justitie pentru a plati penalitati. Ele insa nu pot depasi 0,1% din PIB-ul statului membru. Daca tara amendata este stat al zonei euro, banii vor fi directionati care mecanismul european de stabilitate, fondul de bail-out european. Daca nu, atunci banii vor merge la bugetul UE.

Pentru mai multe detalii privind regulile de guvernanta economica, accesati HotNews.ro.
Sursa foto:  politeiaeuropa.wordpress.com

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau textul Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) intre Uniunea Europeana si statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelanda, Republica Singapore, Confederatia Elvetiana si Statele Unite ale Americii. Potrivit ministerului, in cadrul Uniunii Europene, Acordul a fost negociat de Comisia Europeana, inca de la debutul oficial al negocierilor, in anul 2008.

Semnarea acordului reprezinta numai o prima etapa in procedura incheierii sale. In cazul Acordului ACTA, mai exista numeroase etape procedurale care trebuie parcurse, inclusiv ratificarea de catre Parlamentul Romaniei, anunta HotNews.ro, potrivit EurActiv.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) nu va putea intra in vigoare, chiar daca a fost semnat de 22 de state membre ale UE, daca nu va fi votat in PE. Parlamentul European a votat in noiembrie 2010 o rezolutie in care s-a aratat impotriva ACTA, pozitie adoptata de eurodeputatii romani socialisti si liberali, in timp ce popularii au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA. Ramane de vazut care va fi situatia in mai, cand acordul ajunge in PE, intai in comisiile de specialitate si apoi la votul plenului, informeaza HotNews.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Conform unui document intocmit de accessnow.org, si citat de HotNews.ro, ACTA este o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca:

• ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori.
• Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor.

Sursa articol: EurActiv.ro, HotNews.ro
Sursa foto: cybersecurity.ru

Comisia Europeană a prezentat o serie de propuneri potrivit cărora prin conlucrarea mecanismelor de comerț și de dezvoltare se poate asigura o reducere reală a sărăciei în întreaga lume. Propunerile au drept obiectiv consolidarea capacității comerciale a țărilor în curs de dezvoltare prin introducerea comerțului în strategia lor de dezvoltare. Și, pentru a se asigura de atingerea obiectivului, UE analizează în prezent modalitățile pentru o mai bună diferențiere a țărilor în curs de dezvoltare între ele pentru a se asigura că ajutorul său cel mai important este direcţionat către cele mai sărace țări ale lumii. Rolul comerțului este evidențiat în propuneri drept unul dintre motoarele esențiale pentru sprijinirea dezvoltării, stimularea creșterii economice și scoaterea oamenilor din sărăcie. În plus, în prezent, UE solicită tuturor economiilor dezvoltate să ofere același nivel semnificativ de acces pe piață țărilor în curs de dezvoltare.

Comisarul european pentru comerț, Karel De Gucht, a declarat: „Apariția economiilor emergente precum India, China și Brazilia arată că dezvoltarea pe bază de comerț este posibilă și că piețele deschise pot juca un rol major în generarea creșterii economice. Cu toate acestea, cei rămași în urmă au nevoie de ajutor. Tarifele la nivel mondial nu au fost niciodată atât de scăzute și UE oferă deja acces foarte favorabil pe piață țărilor sărace. Diferența vine din aspecte netarifare – precum standarde, servicii, drepturi de proprietate intelectuală, achiziții publice, infrastructură și instalații de ambalare. Niciunele dintre acestea nu pot funcționa fără guvernanță politică.”

Comisia propune o serie de modalități de îmbunătățire a eficacității politicii UE în domeniul comerțului și dezvoltării, inclusiv:

• reformarea regimurilor comerciale preferențiale oferite de UE în sensul unei mai mari concentrări asupra țărilor celor mai sărace,
• intensificarea negocierilor privind acordurile de liber schimb cu partenerii noștri țări în curs de dezvoltare. Acestea trebuie să privească dincolo de tarife pentru a aborda bariere reale în calea comerțului,
• creșterea gradului de utilizare a instrumentelor UE pentru promovarea investițiilor străine directe, incluzând în acordurile de liber schimb dispoziții relevante pentru îmbunătățirea certitudinii juridice și combinând granturile UE cu împrumuturi sau capital de risc pentru a sprijini viabilitatea financiară a investițiilor strategice,
• facilitarea intrării în UE a exportatorilor din țările în curs de dezvoltare, în special a micilor operatori,
• sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri intern, respectarea standardelor internaționale de calitate, muncă și mediu și o mai bună valorificare a oportunităților comerciale oferite de piețe deschise și integrate,
• utilizarea măsurilor comerciale pentru a atenua efectele dezastrelor naturale și pentru a combate catalizatorii de conflict, inclusiv în activitățile miniere.

Sursa foto: euladamorairadigital.com

Autor: Emilian M. Dobrescu

Prima rundă a negocierilor europene pentru bugetul multianual 2011-2013 a început cu o propunere a Comisiei Europene în aprilie 2010; au urmat poziţia Consiliului European din august 2010 şi apoi cea a Parlamentului European din octombrie, acelaşi an. Planul iniţial era ca un acord să fie obţinut pe durata procesului de conciliere, care s-a încheiat la 15 noiembrie 2010. Deoarece instituţiile nu au putut ajunge la un acord, Comisia a prezentat o nouă propunere pentru bugetul multianual, la 1 decembrie 2010.

Tot atunci, deputaţii europeni şi-au exprimat disponibilitatea pentru obţinerea unui acord privind bugetul UE pentru anul 2011 în limitele stabilite de Consiliul European, cu condiţia ca guvernele ţărilor membre să fie de acord cu principiul flexibilităţii bugetului şi cu metodele de lucru pentru viitor. Disponibilitatea deputaţilor europeni de a facilita acordul asupra bugetului pentru 2011 şi a elementelor conexe într-o perioadă de timp foarte scurtă a fost legată de îndeplinirea a trei condiţii:

-                       acordul asupra unor mecanisme reale de flexibilitate, care să fie adoptate de Parlament şi de către Consiliu cu majoritate calificată. Înaintea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, bugetul poate fi schimbat cu până la 0,03% din PNB-ul UE, cu condiţia ca aceste schimbări să fie decise cu majoritate calificată în Consiliu şi să fie aprobate de Parlament. Acest mecanism a fost necesar pentru disponibilizarea fondurilor pentru proiectul Galileo, ca şi pentru mobilizarea unui miliard de euro pentru mecanismul alimentar destinat unui ajutor de urgenţă pentru ţările în curs de dezvoltare care au suferit din cauza creşterii preţurilor alimentare. Ceea ce doreşte Parlamentul este ca această flexibilitate să fie menţinută şi pentru viitor;

-                       Comisia Europeană să prezinte propuneri substanţiale referitoare la noile resurse proprii ale UE, ca şi un angajament al Consiliului de a discuta aceste propuneri cu Parlamentul în cadrul procesului de negociere asupra viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM), conform prevederilor Acordului interinstituţional privind aspectele bugetare din 2006

-                       încheierea unui acord  între cele trei instituţii – Comisie, Consiliu şi Parlament – asupra metodelor de lucru, care sa arate cum poate fi pus în practică, în mod concret, acest cadru financiar multianual. „Pentru a obtine o soluţie rapidă şi eficientă pentru UE, avem nevoie de acţiune din partea Consiliului şi noi suntem gata să negociem. Avem nevoie de acţiune privind rolul Parlamentului în negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, un angajament privind o dezbatere completă asupra resurselor proprii şi un mecanism real de flexibilitate care să respecte actualele principii de revizuire şi care să ajute la finanţarea politicilor înscrise în Tratatul de la Lisabona”, a declarat Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Bugetul UE pentru 2012 ar trebui să fie unul dintre principalele instrumente pentru relansarea economiei europene, cu accent pe ocuparea forţei de muncă, guvernare economică şi creştere. Bugetul pentru 2012 trebuie să se concentreze pe implementarea celor cinci obiective ale strategiei UE 2020: ocuparea forţei de muncă, inovaţie, cercetare şi dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educaţie şi integrare socială, menţionează rezoluţia.

Bugetul pentru 2012 trebuie să se concentreze pe implementarea celor cinci obiective ale strategiei UE 2020: ocuparea forţei de muncă, inovaţie, cercetare şi dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educatie şi integrare socială. Deputaţii europeni se opun astfel oricărei încercări de limitare sau de reducere a procedurilor bugetare asociate cu îndeplinirea obiectivelor strategiei UE 2020. Mai mult, membrii PE subliniază că fiecare sesiune parlamentară trebuie folosită în scopul îmbunătăţirii coordonării, consistenţei şi unificării sinergiilor publice, la nivel european şi naţional pentru a îndeplini mai bine obiectivele politice ale UE. Deputaţii europeni avertizează că cerinţele Consiliului de subfinanţare a unor părţi ale bugetului, în special cele pentru coeziune, cetăţenie şi afaceri externe, ar putea pune în pericol acţiunile şi programele actuale, în cazul în care au loc evenimente neprevăzute, cum sunt cele apărute în primăvaralui 2011 în mai multe ţări din Africa de Nord.

Bugetul UE este un buget bazat pe investiţii, care include proiecte desfăşurate de-a lungul mai multor ani, cum sunt proiectele de cercetare sau lucrările de infrastructură. 2012 este cel de-al şaselea an din „perspectivele financiare” actuale (2007-2013), iar proiectele decurg într-un ritm normal. Acest lucru înseamnă creşterea valorilor de plată pe măsură ce sunt efectuate lucrările. Comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, a anunţat că se aşteaptă ca plăţile să crească de la 6 la 7 miliarde de euro în 2012, în comparaţie cu 2011. În mod tradiţional, membrii PE se bazează pe Comisia Europeană ca fiind instituţia competentă pentru calcularea nivelului de plăţi, în timp ce deputaţii sunt implicaţi în discuţiile cu privire la angajamente.

Sancţiunile împotriva ţărilor din zona euro care nu respectă anumite reguli privind  bugetul lor sunt „singura soluţie” pentru ca moneda unică europeană să fie un “succes pe termen lung”, a apreciat pe 16 august 2011, premierul Mark Rutte în faţa unei comisii a Parlamentului danez. UE trebuie să adopte sancţiuni, iar “aceste sancţiuni trebuie să fie obiective”, a adăugat premierul olandez, potrivit căruia forma pe care trebuie să o ia acestea “trebuie să fie discutată”.

Asistenţa Macrofinanciară Nerambursabilă

Pe 4 iulie 2011, la încheierea semestrului european experimental de consolidare a guvernanţei economice, CE a adoptat o propunere de regulament-cadru pentru Asistenţă Macrofinanciară (MFA), instrument cu ajutorul căruia este acordată asistenţă financiară excepţională ţărilor terţe situate în apropierea UE şi care se confruntă cu dificultăţi legate de balanţa de plăţi. Regulamentul-cadru sintetizează în formă juridică toate normele ce guvernează MFA. De la lansarea acestui instrument, în anul 1990, au fost aprobate 55 de decizii privind MFA, de pe urma cărora au beneficiat 23 de ţări, valoarea totală a angajamentelor fiind de 7,4 miliarde de euro.

Aşa cum a arătat criza financiară mondială din ultimii ani, esenţială în astfel de situaţii de criză este viteza cu care este deblocată asistenţa financiară, ceea ce arată importanţa adaptării instrumentelor financiare. Regulamentul adoptat de către executivul UE face parte din eforturile europene de a se face faţă provocărilor economice actuale, în concordanţă cu cadrul financiar multianual (2014-2020) prezentat de către CE. De asemenea, MFA completează finanţarea furnizată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), în contextul programului de ajustare şi reformă şi poate fi acordată sub formă de granturi, finanţate de la bugetul UE, sau de credite, caz în care Comisia ia cu împrumut fondurile necesare de pe pieţele de capital şi le împrumută ţărilor beneficiare.

Potrivit noilor propuneri ale Comisiei, MFA va fi acordat unei ţări terţe eligibile printr-un act de aplicare al CE, sub supravegherea reprezentanţilor statelor membre, aşa cum este cazul altor instrumente financiare externe ale UE. De asemenea, regulamentul-cadru propus de CE actualizează şi clarifică unele aspecte, precum acoperirea geografică a MFA. Ţările eligibile sunt ţările candidate sau potenţial candidate, vizate de politica europeană de vecinătate, inclusiv trei ţări din Caucazul de Sud (Georgia, Kîrgâzstan, Kazahstan). Alte ţări terţe vor continua să fie eligibile numai în circumstanţe excepţionale şi justificate, cu condiţia de a fi apropiate geografic de UE şi de a avea relaţii politice şi economice apropiate cu Uniunea.

Propuneri pentru bugetul 2014-2020

Statele membre UE sunt pe poziţii divergente în privinţa viitorului buget al UE. În timp ce un grup de ţări – în principal cele nou intrate – susţin propunerea Comisiei Europene pentru buget, grupul statelor net contributoare printre care Germania – cer scăderi drastice, informeaza Adevarul.ro.

Executivul UE a propus un buget pentru 2014 – 2020 cu sume “îngheţate” pe principalele politici – cea de coeziune şi cea agricolă – la care România este unul din principalii beneficiari.

Bugetul UE pentru 2014 – 2020 a fost principalul subiect discutat la Consiliul pentru Afaceri Generale de la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles. „Pentru prima dată am putut observa poziţionări pe fond ale statelor membre legate de finanţările din banii comunitari. Există în principal două grupuri: unul care susţine propunerea Comisiei, inclusiv alocarea totală, şi un alt grup care doreşte reducerea bugetului în diferite grade”, a declarat după reuniunea Consiliului, ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. El a precizat că Germania susţine reducerea bugetului, dar că are şi aliaţi pe măsură.

„Al doilea grup, cel al statelor net contributoare, insistă că este nevoie de reduceri chiar mai mari decât cele cerute de Germania”, a adăugat Orban, citat de Adevarul.ro. Motivul este legat în principal de faptul că peste tot în UE guvernele naţionale au politici de austeritate şi impun măsuri de îngheţare şi reducere a pensiilor, de reducere a cheltuielilor sociale.

Ministrul pentru Afaceri Europene speră la un buget la fel de consistent pe politica de coeziune, pentru România, din 2014. „Am insistat (n.n. în Consiliului pentru Afaceri Generale de vineri) şi am spus că, pentru România este fundamental să fie asigurat, în continuare, un sprijin substanţial pentru aceste două politici – cea de coeziune şi cea agricolă şi să se ajungă, în cel mai scut timp la un acord. Se speră căva exista un acord la sfârşitul acestui an. Aşa cum se vede în situaţia în momentul de faţă, nu putem ajunge la un acord. Poziţiile par, în acest moment, ireconciliabile”, a adăugat Orban.

Comisarul pentru buget a explicat modul în care a fost construită propunerea de buget pentru 2014 – 2020. Au fost luate ca referinţă plafoanele pentru 2013 ajustate doar cu rata inflaţiei. În termeni tehnici „un buget constant în termeni reali”. „În al doilea rând am păstrat constant – în termeni nominali – bugetul pentru principalele două categorii – agricultura şi politica de coeziune, adică nu au fost ajustate cu rata inflaţiei.

Practic, îngheţarea a 70% din buget (n.n. cât reprezintă valoarea bugetelor pentru agricultură şi politica de coeziune) generează economii importante”, a susţinut Lewansowki. El a propus ca economiile rezultate de aici să fie folosite pentru: cercetare, dezvoltare, inovare, crearea facilităţii „Conectarea Europei” – integrarea infrastructurii de transport şi energie pe tot continentul – creşterea mobilităţii în interiorul UE pentru educaţie, fonduri mai mari pentru IMM-uri şi noi afaceri.

Analiza completa poate fi accesata aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  dreamstime.com

Peste 400 de persoane s-au reunit în cadrul unei conferințe care marchează o etapă esențială în pregătirile finale pentru lansarea inițiativelor cetățenești europene. Printre vorbitori s-au numărat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru inițiativele cetățenești, Nicolai Wammen, ministrul danez al afacerilor europene, membri ai Parlamentului European implicați îndeaproape în elaborarea acestui instrument, precum și reprezentanți de seamă din partea Facebook, Google, Twitter și Dailymotion.

Conferința, desfăşurată la Bruxelles, a fost intitulată “Familiarizarea cu inițiativa cetățenească europeană”. Obiectivul nu este doar de a reuni actori-cheie implicați în utilizarea și asigurarea bunei funcționări a inițiativelor cetățenești europene, ci și de a marca lansarea oficială a paginii de internet a Comisiei dedicată înregistrării solicitărilor și de a prezenta software-ul cu sursă deschisă pe care cetățenii îl pot folosi pentru colectarea de semnături online. În plus, participanții au descoperit cum va funcționa procedura în practică, modul în care statele membre vor implementa acest nou instrument, precum și rolul potențial central al platformelor sociale de comunicare în ceea ce privește inițiativele cetățenești europene. Participanții au discutat, de asemenea, despre etapele care urmează după ce o inițiativă a atras sprijinul necesar de un milion de semnatari, provenind din cel puțin șapte state membre.

Înregistrarea discursurilor din deschiderea conferinţei, susţinute de vicepreşedintele CE Maroš Šefčovič şi de ministrul danez al afacerilor europene Nicolai Wammen, poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/video/videoplayer.cfm?ref=82656

Înregistrarea conferinţei de presa susţinută de vicepreşedintele CE Maroš Šefčovič poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/video/videoplayer.cfm?ref=82691

 Sursa foto: czechfolks.com

Comisia Europeană invită 13 state membre să ia măsuri pentru a remedia deficiențele în punerea în aplicare a legislației UE privind bunăstarea animalelor.

Prin intermediul unei scrisori de notificare oficială prin care solicită informaţii, Comisia Europeană invită Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia și România să ia măsuri pentru a remedia deficiențele în punerea în aplicare a legislației UE privind bunăstarea animalelor și, în special, să pună în aplicare interdicția privind cuștile „neîmbunătățite” pentru găini ouătoare care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2012.

Decizia politică de a interzice cuștile „neîmbunătățite” a fost luată în 1999. Statele membre au avut la dispoziție doisprezece ani pentru a asigura o trecere fără dificultăți la noul sistem și pentru a pune în aplicare directiva. Cu toate acestea, până în prezent, în ciuda apelurilor repetate lansate de către Comisie, statele membre menționate mai sus nu s-au conformat în mod corespunzător legislației UE.

Prin urmare, potrivit deciziilor luate de Comisie, statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoarea de notificare, în cadrul procedurii UE de constatare a încălcării legislaţiei UE. În cazul în care acestea nu reacționează în mod satisfăcător, Comisia va trimite un „aviz motivat”, solicitând statelor membre în cauză să ia măsurile necesare pentru a se conforma directivei în termen de două luni.

Sursa foto: leonardstafie.blogspot.com