“Moneda euro a facut Europa mai puternica”, a declarat joi cancelarul german Angela Merkel, dupa sosirea in China, unde a inceput o vizita destinata, in special, pentru a linisti liderii economiei mondiale privind criza din Europa, informeaza publicația electronică HotNews.

Merkel a vorbit, de asemenea, despre “marile progrese ale Uniunii Europene in ultimii doi ani” intr-un discurs pe teme de politica monetara la Academia Chineza de Stiinte Sociale (CASS), scrie AFP.

“Concurenta pe plan mondial a devenit mai dura in ultimii ani si Europatrebuie sa se adapteze”, a continuat cancelarul, adaugand ca este ”convinsa ca (Europa) este pe calea cea buna” cu reformele.

“Economia germana, in general, a avut beneficii datorita monedei euro“, a declarat d-na Merkel, a carui vizita de trei zile in China, cu o delegatie de angajatori germani urmareaste crearea unor legaturi mai stranse intre cea mai mare economie din Europa si a doua cea mai puternica economie dinlume. Cele doua tari sunt, de asemenea, primii doi cei mai mari exportatori ai lumii.

Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto:  wikiweird.org

Autor: Emilian M. Dobrescu

Prima rundă a negocierilor europene pentru bugetul multianual 2011-2013 a început cu o propunere a Comisiei Europene în aprilie 2010; au urmat poziţia Consiliului European din august 2010 şi apoi cea a Parlamentului European din octombrie, acelaşi an. Planul iniţial era ca un acord să fie obţinut pe durata procesului de conciliere, care s-a încheiat la 15 noiembrie 2010. Deoarece instituţiile nu au putut ajunge la un acord, Comisia a prezentat o nouă propunere pentru bugetul multianual, la 1 decembrie 2010.

Tot atunci, deputaţii europeni şi-au exprimat disponibilitatea pentru obţinerea unui acord privind bugetul UE pentru anul 2011 în limitele stabilite de Consiliul European, cu condiţia ca guvernele ţărilor membre să fie de acord cu principiul flexibilităţii bugetului şi cu metodele de lucru pentru viitor. Disponibilitatea deputaţilor europeni de a facilita acordul asupra bugetului pentru 2011 şi a elementelor conexe într-o perioadă de timp foarte scurtă a fost legată de îndeplinirea a trei condiţii:

-                       acordul asupra unor mecanisme reale de flexibilitate, care să fie adoptate de Parlament şi de către Consiliu cu majoritate calificată. Înaintea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, bugetul poate fi schimbat cu până la 0,03% din PNB-ul UE, cu condiţia ca aceste schimbări să fie decise cu majoritate calificată în Consiliu şi să fie aprobate de Parlament. Acest mecanism a fost necesar pentru disponibilizarea fondurilor pentru proiectul Galileo, ca şi pentru mobilizarea unui miliard de euro pentru mecanismul alimentar destinat unui ajutor de urgenţă pentru ţările în curs de dezvoltare care au suferit din cauza creşterii preţurilor alimentare. Ceea ce doreşte Parlamentul este ca această flexibilitate să fie menţinută şi pentru viitor;

-                       Comisia Europeană să prezinte propuneri substanţiale referitoare la noile resurse proprii ale UE, ca şi un angajament al Consiliului de a discuta aceste propuneri cu Parlamentul în cadrul procesului de negociere asupra viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM), conform prevederilor Acordului interinstituţional privind aspectele bugetare din 2006

-                       încheierea unui acord  între cele trei instituţii – Comisie, Consiliu şi Parlament – asupra metodelor de lucru, care sa arate cum poate fi pus în practică, în mod concret, acest cadru financiar multianual. „Pentru a obtine o soluţie rapidă şi eficientă pentru UE, avem nevoie de acţiune din partea Consiliului şi noi suntem gata să negociem. Avem nevoie de acţiune privind rolul Parlamentului în negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, un angajament privind o dezbatere completă asupra resurselor proprii şi un mecanism real de flexibilitate care să respecte actualele principii de revizuire şi care să ajute la finanţarea politicilor înscrise în Tratatul de la Lisabona”, a declarat Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Bugetul UE pentru 2012 ar trebui să fie unul dintre principalele instrumente pentru relansarea economiei europene, cu accent pe ocuparea forţei de muncă, guvernare economică şi creştere. Bugetul pentru 2012 trebuie să se concentreze pe implementarea celor cinci obiective ale strategiei UE 2020: ocuparea forţei de muncă, inovaţie, cercetare şi dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educaţie şi integrare socială, menţionează rezoluţia.

Bugetul pentru 2012 trebuie să se concentreze pe implementarea celor cinci obiective ale strategiei UE 2020: ocuparea forţei de muncă, inovaţie, cercetare şi dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educatie şi integrare socială. Deputaţii europeni se opun astfel oricărei încercări de limitare sau de reducere a procedurilor bugetare asociate cu îndeplinirea obiectivelor strategiei UE 2020. Mai mult, membrii PE subliniază că fiecare sesiune parlamentară trebuie folosită în scopul îmbunătăţirii coordonării, consistenţei şi unificării sinergiilor publice, la nivel european şi naţional pentru a îndeplini mai bine obiectivele politice ale UE. Deputaţii europeni avertizează că cerinţele Consiliului de subfinanţare a unor părţi ale bugetului, în special cele pentru coeziune, cetăţenie şi afaceri externe, ar putea pune în pericol acţiunile şi programele actuale, în cazul în care au loc evenimente neprevăzute, cum sunt cele apărute în primăvaralui 2011 în mai multe ţări din Africa de Nord.

Bugetul UE este un buget bazat pe investiţii, care include proiecte desfăşurate de-a lungul mai multor ani, cum sunt proiectele de cercetare sau lucrările de infrastructură. 2012 este cel de-al şaselea an din „perspectivele financiare” actuale (2007-2013), iar proiectele decurg într-un ritm normal. Acest lucru înseamnă creşterea valorilor de plată pe măsură ce sunt efectuate lucrările. Comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, a anunţat că se aşteaptă ca plăţile să crească de la 6 la 7 miliarde de euro în 2012, în comparaţie cu 2011. În mod tradiţional, membrii PE se bazează pe Comisia Europeană ca fiind instituţia competentă pentru calcularea nivelului de plăţi, în timp ce deputaţii sunt implicaţi în discuţiile cu privire la angajamente.

Sancţiunile împotriva ţărilor din zona euro care nu respectă anumite reguli privind  bugetul lor sunt „singura soluţie” pentru ca moneda unică europeană să fie un “succes pe termen lung”, a apreciat pe 16 august 2011, premierul Mark Rutte în faţa unei comisii a Parlamentului danez. UE trebuie să adopte sancţiuni, iar “aceste sancţiuni trebuie să fie obiective”, a adăugat premierul olandez, potrivit căruia forma pe care trebuie să o ia acestea “trebuie să fie discutată”.

Asistenţa Macrofinanciară Nerambursabilă

Pe 4 iulie 2011, la încheierea semestrului european experimental de consolidare a guvernanţei economice, CE a adoptat o propunere de regulament-cadru pentru Asistenţă Macrofinanciară (MFA), instrument cu ajutorul căruia este acordată asistenţă financiară excepţională ţărilor terţe situate în apropierea UE şi care se confruntă cu dificultăţi legate de balanţa de plăţi. Regulamentul-cadru sintetizează în formă juridică toate normele ce guvernează MFA. De la lansarea acestui instrument, în anul 1990, au fost aprobate 55 de decizii privind MFA, de pe urma cărora au beneficiat 23 de ţări, valoarea totală a angajamentelor fiind de 7,4 miliarde de euro.

Aşa cum a arătat criza financiară mondială din ultimii ani, esenţială în astfel de situaţii de criză este viteza cu care este deblocată asistenţa financiară, ceea ce arată importanţa adaptării instrumentelor financiare. Regulamentul adoptat de către executivul UE face parte din eforturile europene de a se face faţă provocărilor economice actuale, în concordanţă cu cadrul financiar multianual (2014-2020) prezentat de către CE. De asemenea, MFA completează finanţarea furnizată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), în contextul programului de ajustare şi reformă şi poate fi acordată sub formă de granturi, finanţate de la bugetul UE, sau de credite, caz în care Comisia ia cu împrumut fondurile necesare de pe pieţele de capital şi le împrumută ţărilor beneficiare.

Potrivit noilor propuneri ale Comisiei, MFA va fi acordat unei ţări terţe eligibile printr-un act de aplicare al CE, sub supravegherea reprezentanţilor statelor membre, aşa cum este cazul altor instrumente financiare externe ale UE. De asemenea, regulamentul-cadru propus de CE actualizează şi clarifică unele aspecte, precum acoperirea geografică a MFA. Ţările eligibile sunt ţările candidate sau potenţial candidate, vizate de politica europeană de vecinătate, inclusiv trei ţări din Caucazul de Sud (Georgia, Kîrgâzstan, Kazahstan). Alte ţări terţe vor continua să fie eligibile numai în circumstanţe excepţionale şi justificate, cu condiţia de a fi apropiate geografic de UE şi de a avea relaţii politice şi economice apropiate cu Uniunea.

Propuneri pentru bugetul 2014-2020

Europa are probleme de creştere economică şi de şomaj din cauza ”problemelor severe” de delocalizare a marilor industrii către Asia, dar în România nu se înregistrează un proces de delocalizare “alarmant”, a declarat, duminică, preşedintele Traian Băsescu, citat de Mediafax.

“Eu am convingerea, este o apreciere personală, că Europa are probleme de creştere şi probleme de muncă neangajată, în primul rând datorită proceselor severe de delocalizare a marilor industrii către alte zone din afara UE“, a spus Băsescu.

Băsescu a spus că România nu are un proces de delocalizare alarmant cu excepţia Nokia, care de fapt s-a închis, problema fiind însă cea a creării IMM-urilor.

“Problema noastră este să creăm IMM-uri, dar, dacă ne batem pe libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că indiferent ce se întâmplă în Franţa, Germania, Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care îşi găseşte mai greu un loc de muncă. Şi aş vrea ca această afirmaţie, absolut reală, să nu fie speculată. Ar fi păcat să fie speculată. Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă “, a mai declarat preşedintele Băsescu.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  epochtimes-romania.com

Dacă începutul de an nu vine cu multe alternative pe piaţa muncii din România, o varianta de angajare pot fi joburile în afara graniţelor. Angajatorii din ţările europene propun peste 80% din locurile de muncă în strainatate destinate românilor, majoritatea regăsindu-se în Marea Britanie şi Germania. Din cele 16.500 de contracte de muncă disponibile, cele mai multe sunt pentru munci sezoniere, dar şi pentru specialişti şi muncitori calificaţi, informeaza Mediafax.

Potrivit portalului de recrutare Tjobs, Marea Britanie şi Germania propun cele mai multe joburi vacante – aproape 19% fiecare din totalul ofertei, urmate de Grecia şi SUA.

Astfel, în Marea Britanie şi Germania, românii au la dispoziţie 2.434 de joburi vacante, respectiv 2.387 de joburi vacante.

Grecia ocupă locul al treilea ca număr de oferte de angajare, cu aproape 2.000 de joburi, iar în SUA sunt disponibile 1.300 de poziţii.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: agrodaniela2008.freewb.ro

Partidul olandez de extremă dreapta PVV (Partidul pentru Libertate) a cerut, în urmă cu câteva luni, un raport de la firma britanică de consultanţă financiară Lombard Street Research asupra consecinţelor economice în cazul în care Olanda rămâne în zona euro şi cele ale revenirii la gulden (fosta monedă naţională). Raportul va fi publicat în câteva zile, potrivit „Business Insider“, iar materialul va fi cu siguranţă exploziv, scriu jurnaliştii americani, potrivit Adevarul.ro.

Raportul ce urmează a fi publicat are chiar potenţialul de a dărâma actualul guvern olandez, moderat, de dreapta, pro-euro, care ar fi forţat să renunţe la putere în cazul în care pierde sprijinul PVV.

În cazul în care raportul va încinge spiritele în rândul olandezilor, care se numără printre cei mai nemulţumiţi europeni faţă de salvările de urgenţă cu fonduri publice, atunci ne putem aştepta la reacţii şi în Germania, scriu jurnaliştii americani.

Mai multe detalii gasiti aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  singurafelina2.blogspot.com

Ameninţările care planează asupra economiei europene riscă să dezechilibreze întreaga lume, iar cel mai serios risc este faptul că UE nu a rezolvat probleme precum situaţia Greciei nici până acum. Timpul se scurge, iar Europa mai are doar câteva săptămâni pentru a acţiona, avertizează George Osborne, ministrul britanic al Finanţelor, potrivit Adevarul.ro.

„Faptul că, la începutul anului 2012, discutăm iar de Grecia este un semn că nu s-au făcut eforturi pentru rezolvarea problemei“, a declarat ieri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne.

„Pericolul este inabilitatea de a ataca probleme specifice din statele periferice, iar asta trimite unde de şoc asupra întregii economii europene şi mondiale“, a declarat Osborne în faţa celor prezenţi la Davos.

Mai multe informatii puteti gasi aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  en.wikipedia.org

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe Andreas Treichl, preşedinte executiv al grupului ErsteBank, căruia i-a spus că, deşi 2012 pare a fi un an riscant pentru întreaga Europă, România şi-a creat condiţiile să devină un câştigător atunci când va trece criza. Presedintele a adăugat că dacă instituţia bancară va rămâne în România să finanţeze dezvoltarea, este un mesaj foarte important.

“Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi cerut să avem o discuţie. Cred că este un moment oportun ca să vedem cum putem împinge lucrurile înainte în 2012, care pare a fi un an riscant pentru întreaga Europă “, a spus Traian Băsescu, citat de Mediafax.

“Dacă vă uitaţi la întreaga Europă şi comparaţi situaţia României cu cea a altor ţări, precum şi faptul că Guvernul a făcut câţiva paşi dureroşi pentru a îmbunătăţi deficitul bugetar, cred că acum România are o şansă foarte bună să devină un câştigător în Europa. România se află în situaţia în care poate construi infrastructură, poate primi multe fonduri de la UE”, a declarat preşedintele executiv al grupului Erste Bank.

“Noi suntem pe deplin angajaţi în ceea ce priveşte România. România este o piaţă foarte importantă pentru grupul Erste. Suntem pe deplini convinşi să continuăm”, i-a spus Andreas Treichl lui Traian Băsescu.

Şeful statului a afirmat, la rândul său, că intervenţia oaspetelui său conţine “cuvinte magice pe care le-a aşteptat”.

“Domnule preşedinte, acestea au fost cuvintele magice pe care le-am aşteptat de la dumneavoastră, pentru că aceleaşi aşteptări au fost ieri (joi – n.r.), în discuţiile mele cu preşedintele Raiffeisen şi, dacă astăzi şi Erste se uită spre România ca spre o piaţă unde decideţi să rămâneţi şi să finanţaţi dezvoltarea, este cel maiimportant mesaj pe care l-am primit astăzi”, a spus Băsescu.

“ Cunoaşteţi reacţia mea când Banca Naţională a Austriei a indicat nişte măsuri şi am fost extrem de critic şi de temător, pentru interesul României. Acum, văzând că două dintre cele mai mari bănci austriece sunt hotărâte să rămână aici, pentru mine este un mesaj excelent. Putem discuta orice alt subiect, atât timp cât acest mesaj este o realitate”, a punctat Traian Băsescu.

Sursa articol: Mediafax.ro

Sursa foto: de.dreamstime.com

Romanii au posibilitatea sa se angajeze si in acest an la una dintre institutiile Uniunii Europene. Oficiul european pentru selectia personalului (EPSO) va scoate la concurs, in luna martie, 300 de posturi de administratori (prima pozitie ce poate fi accesata, echivalenta cu entry-level) in domenii precum administratie publica europeana, comunicare, drept si relatii externe, anunta euroconcurs.ro si cariereonline.ro, potrivti EurActiv.ro. Salariile sunt cuprinse intre 4.200 (pentru AD5) si 5.350 de euro pe luna (pentru AD7), informeaza EurActiv.ro.

Ce pasi trebuie urmati:

• sa va creati un cont pe site-ul oficial al Oficiului European de Selectie a Personalului -www.eu-careers.eu
• selectia pentru un job european cuprinde o etapa de preselectie, care se sustine pe calculator, contra cronometru
• a doua etapa este cea care corespunde pozitiei pentru care se sustine examenul si presupune intrarea intr-un centru de evaluare

“Sa ai o pozitie de asistent intr-o institutie europeana este o oportunitate excelenta de cariera: ai sansa de a lucra intr-un mediu multi-cultural cu oameni interesanti pe diverse teme, de la probleme de agri­cultura la cercetare stiintifica si colaborare internationala”, explica pentru Romania libera Drd. Mihaela Liliana Stroe, training&project manager Euroconcurs.ro.

Pentru mai multe informatii, accesati EurActiv.ro.
Sursa foto:  scoalaedu.ro

Europa trebuie să păstreze actualul model de creştere economică, însă acesta trebuie ajustat pentru a spori competitivitatea forţei de muncă şi pentru a reduce cheltuielile guvernamentale destinate asistenţei sociale, arată un nou studiu lansat marţi de Banca Mondială, potrivit Gandul.info.

Modelul european de creştere economică a fost un motor de convergenţă economică şi a permis ca sute de milioane de europeni să se bucure de o bunăstare nemaîntâlnită, notează oficialii băncii.

Pentru revitalizarea modelului de creştere economică, raportul propune trei seturi de recomandări: să fie repornit mecanismul de convergenţă care le-a permis statelor mai sărace să devină economii cu venituri mari; să fie reconstruit „brandul Europa” care a ajutat regiunea să asigure o treime din economia globală, cu numai o zecime din populaţia planetei şi să se reevalueze modul prin care poate rămâne superputerea lumii atunci când vine vorba de lifestyle.

Pentru a creşte în continuare economiile europene trebuie să dea dovadă de disciplină, crede Indermit Gill, economistul-şef al BM. „Comerţul şi integrarea financiară sunt trăsături intrinseci ale economiei europene. Nu ar trebui să fie dificilă repornirea mecanismului de convergenţă”, a explicat Gill.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa foto: tradenewswire.net

Temerile legate de criza din Europa s-au axat pe statele PIIGS. Însă criza izbucnită în 2008 are consecinţe politice mult mai severe în Estul Europei, scriu jurnaliştii „Forbes“, atrăgând atenţia asupra protestelor din România, scrie Adevarul.ro.

”În România, mulţimi de manifestanţi au protestat joi la Bucureşti, cerând înlăturarea unui guvern cu o politică bazată pe austeritate. Sursa durerii lor nu este nici pe departe internă. Acolo, precum în celelate state-satelit ale fostei Uniuni Sovietice (este şi mai rău în ţări precum Ucraina, Moldova şi Belarus) o „piaţă de desfacere“ pentru cei cu ambiţii mari aproape că s-a închis complet: numărul de locuri de muncă disponibile în Europa dezvoltată pentru imigranţi care trimiteau apoi bani acasă s-a diminuat considerabil sau au fost preluate de forţa de muncă autohtonă. Aşa că românii au rămas să se descurce după recesiunea care a lăsat în urmă o depresiune (fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producția se menține la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute, în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației – n.r.)“, scrie „Forbes“, potrivit Adevarul.

Pentru mai multe informatii accesati Adevarul.ro.

Sursa foto: citeste-ne.ro