Liderii şi miniştrii UDMR s-au întâlnit astăzi, la Guvern, cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), urmând ca, joi, misiunea FMI condusă de Franks, să aibă o întâlnire cu şeful Executivului. În cadrul întâlnirii de astăzi, UDMR va solicita FMI atât majorări de salarii şi pensii, cât şi neaplicarea noii legi a sănătăţii, în acest an, informeaza Adevarul.ro.

La şedinţa de miercuri, UDMR a discutat cu FMI atât problema absorbţiei fondurilor europene, cât şi majorarea pensiilor şi salariilor. O altă problemă discutată în şedinţă a fost aceea a proiectului de lege privin sănătatea, UDMR solicitând ca proiectul să rămână în dezbatere, anul acesta, fiind an electoral.

Adevarul.ro prezintă fragmente din declaraţia ministrului Mediului, Laszlo Borbely, după încheierea şedinţei:

„Am discutat cu FMI problemele care ţin de absorbţia fondurilor europene. Suntem angajaţi de a absorbi o sumă mult mai mare în acest an”.

„Am cerut să avem discuţii în continuare, astfel încât procedurile care trebuie finalizate pentru a se ridica aceste restricţii de 10-25% la plăţi. Şi să facem toate demersurile pentru a grăbi absorbţia fondurilor europene”.

„O zonă care e tot atât de sensibilă, pe care nu o puteam ocoli, este problema salariilor şi pensiilor. Am cerut ca, în urma unei analize, la sfârşitul primului trimestru, să avem posibilitatea măririi salariilor şi pensiilor în luna aprilie, cel târziu mai.”

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa foto: stopco2.ro

• lansarea unui nou program de burse transnationale
• deschiderea unui program de burse existent catre mobilitate transnationala
• cresterea numarului de burse transnationale ale unui program deja existent
• imbunatatirea conditiilor de munca/cercetare ale bursierilor

Experţi ai instituţiilor financiare internaţionale vor ajuta Bulgaria să folosească mai bine fondurile europene, a anunţat Guvernul duminică, semnând mai multe memorandumuri în acest sens cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), potrivit Mediafax.ro.

“Experţi din cadrul Băncii Mondiale, BEI şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) ne vor ajuta nu numai să folosim fondurile europene puse la dispoziţia noastră, ci şi să ne pregătim pentru viitoarea perioadă bugetară” 2014-2020, a declarat Ministrul pentru Fonduri Europene, Tomislav Doncev, citat de Mediafax.ro.

Bulgaria dipune de opt miliarde de euro pentru programe operaţionale, din care a folosit doar 20 %. Premierul conservator Boiko Borisov s-a declarat încrezător că Bulgaria va reuşi să utilizeze 50 la sută până în 2013, cu ajutorul experţilor internaţionali.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: crossed-flag-pins.com

Anul 2012 va fi unul greu pentru eco­nomia românească, într-un context european sumbru, cu recesiune în zona euro şi restrângerea creditului pe fondul recapitalizării băncilor străine prezente pe piaţa locală, considera Coface România, potrivit Jurnalul.

„Pe acest fond nefavorabil, com­pa­niile ro­mâ­neşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o de­teriorare a ac­ce­sului la finanţare, la care se va adă­u­ga un consum intern privat slab, pre­cum şi un nivel al in­vestiţiilor precar. Singura şansă pentru a avea creş­tere economică în 2012 este de a ve­dea o creştere semnificativă în zona in­vestiţiilor publice şi a gradului de ab­sorbţie a fondurilor europene. Fiind şi un an electoral, este important ca orice cheltuială să fie orientată spre creştere economi­că, şi să nu alimenteze eventuale de­ze­chilibre”, spu­ne Cristian Ionescu, şeful Coface România, Bulgaria şi Slovacia, citat de Jurnalul.

Sursa articol: Jurnalul.ro
Sursa foto: smart-villages.com

Conducerile structurilor care nu proceseaza cererile de rambursare a fondurilor europene in termen de 45 de zile lucratoare vor fi schimbate, a declarat joi la TVR Info, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. 

Ministrul a precizat, potrivit HotNews.ro, ca lucrurile ar fi stat in mod diferit in privinta fondurilor structurale si de coeziune, daca ministerul pe care il conduce ar fi fost infiintat mai devreme:”Regretul meu major este ca nu s-a creat acest minister mult mai devreme; in mod cert, daca s-ar fi creat acest minister cu cativa ani in urma, lucrurile stateau in mod diferit“.

Leonard Orban a aratat ca in privinta structurilor care gestioneaza fondurile comunitare, capacitatea administrativa, expertiza si calitatea personalului implicat nu este suficienta, scrie HotNews.ro.

Sursa articol: HotNews,ro
Sursa foto: gov.ro

Un proiect realist şi care să fie totodată finanţabil de către bancă sunt principalele criterii pe care ar trebui să le îndeplinească un plan pentru a primi finanţare prin fonduri europene şi cofinanţare de la bancă, potrivit celor de la OTP Consulting, firmă de consultanţă în fonduri europene care face parte din grupul financiar OTP.

“Cel mai greu este ca un proiect să fie finalizat cu succes. Dacă atunci când îl alcătuieşti pui doar indicatori care dau bine la punctaj, atunci proiectul este nerealist”, a spus Gabor Nagy, consultant în cadrul OTP Consulting.

Multe din problemele cu care se confruntă cei care aplică pentru fonduri europene ţin însă şi de sistem. 

Una din marile probleme perioada îndelungată de care este nevoie pentru ca proiectele să fie aprobate şi, mai apoi, implementate. Planul iniţial al celui care a accesat fondurile poate să nu mai corespundă cu condiţiile de piaţă din momentul în care planul este implementat, au spus consultanţii, potrivit EVZ.ro.

Modul de interpretare a procedurilor celor implicaţi în administrarea fondurilor UE diferă de asemenea foarte mult de la o autoritate de management la alta, ceea ce creează probleme celor care aplică pentru o finanţare europeană. Se schimbă repede regulile, respectiv conţinutul ghidului privind cerinţele pentru întocmirea proiectului, au spus reprezentanţi ai consultanţilor.

În plus, unele proiecte, deşi obţin aprobarea pentru proiect, nu reuşesc să acceseze bani de la bancă pentru cofinanţare.

Băncile emit scrisori de confort pentru cei care depun proiecte, acestea echivalând cu un acord de principiu pentru finanţarea proiectului, dar de multe ori chiar instituţiile de credit care au emis schisorile nu acordă creditul, a spus Roxana Hidan, director adjunct al diviziei de produse pentru IMM-uri din cadrul OTP Bank România.

Mai multe informatii aici.

Sursa articol: EVZ.ro

Sursa foto: responsible-investor.com

Leonard Orban a prezentat bilanţul activităţii ministerului pe anul 2011 şi priorităţile pentru anul viitor într-o conferinţă de presă (20 decembrie 2011, Centrul InfoEuropa)

„Obiectivul major pe termen mediu al MAEur în domeniul coordonării fondurilor europene, anunţat la conferinţa din octombrie, rămâne prioritar: Evitarea pierderii de fonduri europene la 31 decembrie 2012  şi îndeosebi la 31 decembrie 2013, prin realizarea următoarelor ţinte:

- Ţinta de absorbţie propusă pentru 31 decembrie 2012 este de cel puţin 20% din alocarea de fonduri structurale şi coeziune,

- O altă ţintă se referă la contractarea a cel puţin 90% din alocarea UE 2007-2013 până la 31 decembrie 2012.  (În prezent, gradul de contractare a alocării UE pentru cele 7 programe operaţionale finanţate din instrumentele structurale a ajuns la 64%).”

PRIORITĂŢI 2012

1. Simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari

2. Realocarea de fonduri între diferitele programe operaţionale

3. Stabilirea unor reguli mai clare privind acordarea  şi recuperarea  prefinanţării, precum  şi retragerea finanţării

4. Actualizarea măsurilor din Planul de Măsuri Prioritare (PMP)  pentru consolidarea capacităţii

de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (aprobat în mai 2011); implementarea PMP

5. Utilizarea expertizei instituţiilor financiare internaţionale pentru creşterea capacităţii

administrative

6. Demararea procesului de pregătire pentru politica de coeziune în intervalul 2014-2020

Interventia integrala a ministrului afacerilor europene poate fi accesata aici.

Romania a facut progrese in cadrul programului economic si fiscal convenit in martie cu FMI, dar riscurile au crescut considerabil din cauza crizei din zona euro, fiind necesara “o vigilenta solida” privind supravegherea sistemului bancar, considera reprezentantii FMI, potrivit FIN.ro.

“Continuarea angajamentelor fata de agenda de reforma economica este cruciala pentru a rezista incertitudinilor actuale“, a declarat directorul general adjunct al FMI, David, Lipton intr-un comunicat transmis de institutie.

Potrivit Fondului, economia a revenit pe crestere, inflatia a scazut, iar autoritatile sunt “in grafic” pentru a atinge tintele fiscale pentru 2011, insa recomanda autoritatilor sa faca eforturi pentru imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, reforma companiilor de stat sau reducerea arieratelor.

“Bugetul pentru 2012 ar trebui sa aduca deficitul cu mult sub 3% din PIB. Planurile de a aborda problemele financiare cronice din sectorul sanatatii si de a imbunatati administrarea fiscala sunt binevenite. Este nevoie de asemenea de noi progrese pentru imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene. Noi eforturi pentru reformarea companiilor de stat, impreuna cu o reglementare consolidata si o politica de preturi orientata catre piata vor fi esentiale pentru reducerea arieratelor, imbunatatirea eficientei economice si consolidarea cresterii”, a aratat Lipton.

Mai multe declaratii ale acestuia gasiti aici.

Sursa articol: FIN.ro

Sursa foto: jurnaluldebuzau.ro

România luptă pentru un tratat UE 27 şi vrea să evite fragmentarea Uniunii Europene. Fondurile europene sunt în continuare la dispoziţia ţării noastre, dar există pericolul ca la sfârşitul anului viitor să nu mai existe bani la bugetul Uniunii Europene pentru cererile de rambursare depuse prea târziu. Detaliile au fost oferite de Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, într-un interviu pentru România liberă.

Ministerul Afacerilor Europene este cel mai „tânăr” minister. De ce a fost înfiinţat atât de târziu?

Leonard Orban: Este o întrebare pe care nu mie trebuie să mi-o adresaţi. Este bine că a fost înfiinţat, chiar dacă în ceasul al doisprezecelea. Dar în mod cert îşi va aduce contribuţia în ceea ce priveşte îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Şi nu numai a ratei de absorbţie, ci şi a calităţii cheltuirii banilor comunitari.

Care sunt cele mai recente cifre privind absorbţia fondurilor europene?

L.O.: Am spus de mai multe ori că rata de absorbţie poate fi calculata în două feluri. Există o rată de absorbţie externă, care reprezintă sumele ce sunt aprobate de Comisia Europeană şi care sunt rambursate, şi este şi o rată care include, pe lângă aceste sume, şi contribuţiile interne şi fondurile de prefinanţare acordate de UE. În ceea ce priveşte prima metodă de calcul, rata de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune era de 3,72% la sfârşitul lunii noiembrie, iar în ceea ce priveşte cealaltă rată de absorbţie, aceasta este aproape de 15%.

Pe ce grad de absorbţie a fondurilor europene aţi miza pentru anul viitor?
L.O.: Am promis că vom atinge un grad de absorbţie în ceea ce priveşte prima modalitate de calcul, cea de rambursare externă, de minimum 20%. Vrem să accelerăm cheltuirea fondurilor europene.

Care sunt domeniile cu cele mai mari şanse de absorbţie a fondurilor europene în 2012?
L.O.: În continuare programul cel mai de succes va fi Programul Operaţional Regional, cum e şi în momentul de faţă, dar ne aşteptăm să înceapă să fie transmise cereri de rambursare şi să fie acceptate sume importante pentru programele de transporturi şi sperăm pentru programul de mediu. În principal, acestea sunt zonele de unde ar putea să crească semnificativ absorbţia fondurilor comunitare.

Unele voci spun că nu se vede încă un efect al fondurilor europene absorbite până acum.
L.O.: Depinde. Am avut prilejul să merg în diferite zone şi să constat cu ochiul liber care sunt efectele cheltuirii de calitate a fondurilor comunitare. Sunt şi poveşti de succes, dar din păcate ele nu prea sunt prezentate. Se insistă mai mult pe problemele care există în domeniu.

România luptă pentru un tratat UE 27 şi vrea să evite fragmentarea Uniunii Europene. Fondurile europene sunt în continuare la dispoziţia ţării noastre, dar există pericolul ca la sfârşitul anului viitor să nu mai existe bani la bugetul Uniunii Europene pentru cererile de rambursare depuse prea târziu. Detaliile au fost oferite de Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, într-un interviu pentru România liberă.

Ministerul Afacerilor Europene este cel mai „tânăr” minister. De ce a fost înfiinţat atât de târziu?

Leonard Orban: Este o întrebare pe care nu mie trebuie să mi-o adresaţi. Este bine că a fost înfiinţat, chiar dacă în ceasul al doisprezecelea. Dar în mod cert îşi va aduce contribuţia în ceea ce priveşte îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Şi nu numai a ratei de absorbţie, ci şi a calităţii cheltuirii banilor comunitari.

Care sunt cele mai recente cifre privind absorbţia fondurilor europene?

L.O.: Am spus de mai multe ori că rata de absorbţie poate fi calculata în două feluri. Există o rată de absorbţie externă, care reprezintă sumele ce sunt aprobate de Comisia Europeană şi care sunt rambursate, şi este şi o rată care include, pe lângă aceste sume, şi contribuţiile interne şi fondurile de prefinanţare acordate de UE. În ceea ce priveşte prima metodă de calcul, rata de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune era de 3,72% la sfârşitul lunii noiembrie, iar în ceea ce priveşte cealaltă rată de absorbţie, aceasta este aproape de 15%.

Pe ce grad de absorbţie a fondurilor europene aţi miza pentru anul viitor?
L.O.: Am promis că vom atinge un grad de absorbţie în ceea ce priveşte prima modalitate de calcul, cea de rambursare externă, de minimum 20%. Vrem să accelerăm cheltuirea fondurilor europene.

Care sunt domeniile cu cele mai mari şanse de absorbţie a fondurilor europene în 2012?
L.O.: În continuare programul cel mai de succes va fi Programul Operaţional Regional, cum e şi în momentul de faţă, dar ne aşteptăm să înceapă să fie transmise cereri de rambursare şi să fie acceptate sume importante pentru programele de transporturi şi sperăm pentru programul de mediu. În principal, acestea sunt zonele de unde ar putea să crească semnificativ absorbţia fondurilor comunitare.

Unele voci spun că nu se vede încă un efect al fondurilor europene absorbite până acum.
L.O.: Depinde. Am avut prilejul să merg în diferite zone şi să constat cu ochiul liber care sunt efectele cheltuirii de calitate a fondurilor comunitare. Sunt şi poveşti de succes, dar din păcate ele nu prea sunt prezentate. Se insistă mai mult pe problemele care există în domeniu.

Care este valoarea fondurilor europene pe care riscăm să le pierdem în acest an? 
L.O.: Nu este vorba de riscat să le pierdem. Nu este vorba de dezangajare decât pentru nişte sume ab­solut minore. Este important din punct de vedere macroeconomic să intre fonduri comunitare în această perioadă. Tocmai de aceea avem pregătite cereri de rambursare undeva între 500 de milioane şi 600 milioane de euro şi aşteptăm ca în momentul în care vor fi deblocate să le putem transmite rapid la Comisia Europeană, ele să fie procesate şi aprobate tot în cursul acestui an, iar banii să intre în bugetul României în cursul acestui an.

Sursa articol: RomaniaLibera.ro

Sursa foto: ro.wikipedia.org

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi-a propus, potrivit romanialibera.ro, ca anul viitor să crească rata de absorbţie a fondurilor europene la 20%, un procent extrem de ambiţios în condiţiile în care, în toamna lui 2011, România încă se găseşte la un procent de atragere a banilor sub 4% din totalul sumelor disponibile în intervalul 2007-2013.

“Vrem să aducem sumele cheltuite pentru aşa-numita Politică de Coeziune la 4 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012″, a anunţat Leonard Orban în cadrul conferinţei “Elaborarea participativă a documentelor europene strategice ale României”. Eveniment a fost pregătit de Fundaţia Soros România şi Coaliţia “ONG-uri pentru fonduri structurale” pentru a preîntâmpina planurile de absorbţie a banilor europeni în perioada de finanţare 2014-2020.

România are alocate, prin instrumentele structurale, aproape 20 de miliarde de euro din fondurile europene. Până în prezent însă, autorităţile române nu au reuşit decât un procent de 3,69%, calculat la sfârşitul lunii septembrie. Este vorba de aşa-zisa absorbţie externă, adică sumele pe care Comisia Europeană le-a aprobat în baza cererilor de rambursare primite din România. Rata de absorbţie internă, care inculde contribuţiile statului şi prefinanţările, este de 14,13%.

Ministrul Orban nu s-a ferit să atragă atenţia că, dacă rata de absorbţie nu creşte rapid în 2012, România riscă piardă definitiv sume importante din fondurile europene, prin aşa-numitul proces de dezangajare.

Articolul integral poate fi citit aici.

Sursa articol: romanialibera.ro