Colaborarea Rusia-NATO în domeniul apărării antirachetă, implicaţiile crizei financiare asupra securităţii internaţionale şi situaţia din Orientul Mijlociu. Sunt doar trei din temele care au fost abordate pe 3 februarie la Conferinţa de Securitate de la München, anunta Adevarul.ro,

La cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaţionale de securitate, participă 10 şefi de stat şi de guverne precum şi 40 de miniştri de Externe şi ai Apărării. Printre aceştia se numără secretarul de stat american Hillary Clinton şi secretarul de stat al Apărării Leon Panetta şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a criticat în repetate rânduri România pentru că a acceptat găzduirea unor elemente ale scutului antirachetă american la Deveselu şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, în cadrul reuniunii şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, va avea o serie de întrevederi cu omologi din ţări aliate precum şi cu oficiali ai UE. În cadrul acestor întrevederi vor fi abordate teme de interes pentru România, aspecte ale cooperării bilaterale şi teme importante ale agendei europene, inclusiv aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  peacepandemic.blogspot.com

Joi a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Printre temele discutate la şedinţă s-a numărat şi derularea procesului de restructurare a personalului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Preşedintele României a prezentat principalele aspecte de interes public, discutate în cadrul şedinţei CSAT.

S-a aprobat planul de forţă pentru misiuni în străintate pentru MAN şi MAI. Avem o diminuare cu 177 de militari, comparativ cu anul care se încheie, dar se menţine participarea României în Afganistan, Kosovo şi în Bosnia-Herţegovina

- România va trimite o fregată în Oceanul Indian pentru a participa la operaţiunea anti-piraterie.

- Pentru 2012, în ţară vor fi gata de intervenţii unităţi cumulând 1210 militari, care vor fi la dispoziţia NATO.

- Pentru structurile de informaţii, am cerut ca fiecare să se ocupe de segmentul pentru care a fost creat. În ceea ce priveşte realţia DGIPI şi SRI, DGIPI trebuie sa dea informaţii şi să le transmită imediat SRI-ului

- Procesul restructurărilor din cadrul MAI trebuie să continue. În urma analizelor, nu s-a observat nicio diminuare a capacităţii de intervenţue a MAI.

- Un aspect care nu poate continua în MAI este reprezentat de promoţiile de absolvenţi pe care ministerul nu îi poate angaja.

- Am cerut ministrului de Interne să calibreze corect promoţiile care ies din şcolile MAI şi academia Alexandru Ioan Cuza

- Romania nu va putea să-şi respecte obligaţiile asumate, să contribuie cu 48 de avioane la forţele NATO şi apararea teritoriului, nu vrem sa ajungem în situaţia ca alte ţări să ne faca patrularea aeriană, este costisitoare şi umilitoare.

- Trebuie să găsim formule pentru a ne revitaliza forţele aeriene, am cerut să se ia în calcul şi faptul că o prelungire a resurselor este extrem de costisitoare.

- Am promulgat Legea pentru ratificarea acordului dintre SUA şi Romania privind amplasarea scutului antirachetă.

Articolul a fost preluat de pe site-ul Antena3.ro.

Autor: A.M.P., N.B.

Sursa foto: ro.wikipedia.org

Criza economica este o provocare puternica la adresa statelor NATO si mai ales la adresa europenilor, spune Jamie Shea, potrivit Adevarul.ro, adaugând ca valorile UE nu se vor conserva fara unitate pe „Batrânul continent”.

Cum poate Alianta Nord-Atlantica sa sprijine România în cazul unui atac cibernetic?

În primul rând, sunt foarte încântat sa spun ca România se ajuta pe ea însasi. Securitatea nu depinde numai de organizatiile internationale. Securitatea înseamna sa te poti apara de unul singur. Si România este un foarte bun exemplu în acest sens. Aveti o noua strategie de securitate, ati încheiat un memorandum de întelegere în domeniul cibernetic. Si am vazut acum ca aveti o buna cooperare între diferite departamente ale guvernului, aveti o agentie de comunicatii responsabila cu echipamentele acestor institutii si de aceea România este un bun exemplu.

Tarile NATO si, de altfel, întreaga lume se confrunta cu noi tipuri de amenintari. Cum vedeti amenintarea generata de criza economica la adresa securitatii statelor si în special a Uniunii Europene?

Pe termen foarte scurt, criza va avea ca rezultat reducerea bugetelor de aparare. Multe tari si-au redus deja aceste bugete. Ati vazut ca în Libia europenii nu au avut suficiente aparate de zbor, nu a au avut munitie suficienta, nu au avut informatii suficiente, echipamentele au fost deficiente. America le spune, totusi, statelor europene ca si bugetul american trebuie redus, 400 de milioane de dolari trebuie sa fie scazute din bugetul de aparare american. Prima lectie a crizei financiare este aceea ca avem nevoie de mai multa integrare la nivel european în problema apararii. Trebuie sa folosim fondurile pentru aparare mult mai bine, mult mai eficient. Seful meu, domnul Rasmussen vorbeste despre „smart defence”.

Declaratiile integrale ale lui Jamie Shea pot fi accesate aici.

Sursa foto: commons.wikimedia.org

Un radar rusesc amplasat în enclava Kaliningrad a intrat azi în funcţiune, un prim semnal adresat de Moscova oficialilor din NATO şi SUA, în disputa pe tema scutului antirachetă, potrivit realitatea.net.

O nouă staţie radar capabilă să monitorizeze lansările de rachete din Atlanticul de Nord, precum şi scutul american antirachetă din Europa, a fost activată marţi în enclava rusă Kaliningrad, în prezenţa preşedintelui Dmitri Medvedev, potrivit Mediafax.

Preşedintele Rusiei a participat la ceremonia de lansare a staţiei radar în timpul unei vizite în Kaliningrad, anclava situată la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. “Sper că acest radar va funcţiona adecvat şi îşi va îndeplini sarcinile”, a declarat Medvedev în prezenţa echipei care operează staţia, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

Preşedintele rus a declarat săptămâna trecută că a ordonat lansarea staţiei radar ca răspuns al Rusiei la planurile Statelor Unite de a instala elemente ale scutului antirachetă în Europa. Rusia intenţionează de asemenea să amplaseze rachete tactice Iskander în regiunea Kaliningrad, în viitorul apropiat.

Rusia încearcă să obţină garanţii scrise, constrângătoare din punct de vedere juridic, că scutul antirachetă, ale cărui elemente vor fi găzduite şi de România, la baza militară din Deveselu, judeţul Olt, nu este îndreptat împotriva sa.

Washingtonul refuză să ofere garanţii scrise şi adaugă că nu îşi va modifica planurile în pofida protestelor Moscovei.
“Sper că acest demers va fi considerat de partenerii noştri ca fiind un prim semnal că ţara noastră este pregătită să răspundă în mod adecvat ameninţărilor sistemului antirachetă al NATO la adresa capacităţilor strategice nucleare ruse”, a avertizat Medvedev.

“Dacă acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie”, a insistat Medvedev.

Pe 23 noiembrie, Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO.

Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.

Sursa articol: realitatea.net
Sursa foto: en.wikipedia.org

Un anunţ făcut în această dimineaţă de un general iranian i-a pus pe liderii lumii în alertă şi a alimentat îngrijorările privind izbucnirea unui conflict nuclear. Iranul va bombarda Turcia, dacă SUA sau Israel vor încerca să-i distrugă centrala nucleară, a anunţat luni un comandant al armatei iraniene, citat de Daily Mail și preluat de gandul.info. Generalul Amir Ali Hajizadeh, şeful diviziei aerospaţiale a Gărzii Revoluţionare din Iran, a ameninţat că va ataca scutul antirachetă al NATO din ţara vecină.

Sistemul, pe care Turcia l-a instalat în septembrie, este folosit tocmai pentru a preveni atacurile cu rachetă ale Iranului asupra Israelului. Ameninţarea face parte dintr-o nouă strategie a liderului Ali Khamenei, prin care răspunde la ameninţări cu ameninţări, scrie Daily Mail.

“Dacă vom fi ameninţaţi, vom ataca scutul antirachetă al NATO din Turcia, iar apoi alte ţinte”, a declarat generalul Hajizadeh.

Tensiunile dintre Iran şi Occident sunt în creştere, după ce un raport al Agenţiei Nucleare a ONU (IAEA) a prezentat primele dovezi că Teheranul ar face “experimente secrete”, cu unicul scop de a crea arme nucleare, notează sursa.

SUA şi aliaţii Occidentali suspectează Iranul că încearcă să creeze arme atomice, iar Israelul, care se consideră ameninţat de Teheran, a anunţat că ar putea ataca programul nuclear iranian. Iranul se apără, însă, spunând că programul său nuclear are “scopuri paşnice”.

Conform oficialilor turci, ţinta iranienilor este baza militară din oraşul Kurecik, situat la 700 de km de graniţa vestică a Iranului.

Generalul Hajizadeh spune că SUA intenţionează să instaleze scuturi antirachetă în mai multe state arabe, fapt ce a determinat Iranul să-şi schimbe strategia militară defensivă. Daily Mail spune că decizia îi aparţine aiatolahului Khamenei, care este comandantul forţelor armate iraniene şi ia toate deciziile în stat.

Un alt comandant al armatei din Iran, Yadollah Javani, a ameninţat că Iranul va ataca Israelul, dacă acesta va ţinti centrala nucleară iraniană. “Dacă Israelul lansează o singură rachetă asupra centralelor noastre nucleare sau a altor instalaţii vitale, ar trebui să ştie că ţintele rachetelor noastre vor fi centrele nucleare din Israel”, a declarat Javani.

În plus, şeful diviziei speciale Quds din cadrul armatei iraniene a declarat că nu îi e frică de asasinate şi că e pregătit pentru “martiriu”.

În ultimele săptămâni, mai mulţi oficiali americani i-au cerut administraţiei Obama să acţioneze “pe ascuns” împotriva Iranului şi să ucidă câţiva lideri importanţi din această ţară.

Asta mai ales după ce Iranul este bănuit că ar fi ordonat uciderea ambasadorului Arabiei Saudite la Washington. Oficialii iranieni au negat, spunând că ideea americanilor este “prostească”.

Sursa articol: gandul.info

Sursa foto: forums.iransportspress.com

Casa Alba a respins, miercuri, orice modificare in configurarea elementelor scutului antiracheta al NATO in Europa si a negat ca sistemul ar fi indreptat impotriva Rusiei, dupa avertismentul oficial lansat de presedintele Dmitri Medvedev, informeaza AFP, potrivit Hotnews.

Medvedev a anuntat miercuri ca, in caz de necesitate, Rusia va desfasura in nordul si sudul tarii sisteme moderne de atac, capabile sa contracareze scutul european. Potrivit afirmatiilor sale, una dintre aceste masuri va viza amplasarea sistemelor Iskander in regiunea Kaliningrad.

“Prin mai multe canale de comunicare, am explicat oficialilor rusi ca sistemele antiracheta a caror desfasurare este prevazuta in Europa nu ameninta si nu pot ameninta descurajarea strategica a Rusiei” a aratat intr-un comunicat purtatorul de cuvant al Consiliului securitatii nationale a SUA, Tommy Vietor.

“Continuam sa credem ca prin cooperarea cu Rusia in privinta apararii antiracheta contribuim la imbunatatirea securitatii SUA, a aliatilor nostri din Europa si a Rusiei, si vom continua sa conlucram cu Rusia pentru a defini parametrii unei posibile cooperari’, a mai spus Vietor.

Presedintele Dmitri Medvedev a prezentat masurile pe care Rusia le va adopta drept raspuns la desfasurarea de catre SUA a sistemelor de aparare aeriana in Europa – intarirea actiunilor de protectie a obiectivelor fortelor strategice nucleare, dotarea rachetelor balistice cu mijloace eficienta de combatere a scutului si cu noi blocuri defensive de inalta eficienta, desfasurarea in sudul si nordul tarii a sistemelor moderne de aparare.

“Am luat urmatoarea hotarare: din ordinul meu, Ministerul Apararii va introduce imediat in componenta de lupta a statiilor radar sisteme de avertizare a atacurilor cu rachete in orasul Kaliningrad”, a spus Medvedev.

Sursa articol: Hotnews.ro

Sursa foto: fanooserah351.blogfa.com

Este nevoie ca Alianţa să se implice într-o zonă marcată de profunde transformări geopolitice, susţine expertul portughez Armando Guedes, potrivit unui interviu acordat pentru evz.ro.

În Atlanticul de Sud se produc schimbări geopolitice foarte importante, care, în lipsa unei arhitecturi de securitate bine închegate, riscă să genereze instabilitate politică, a comentat pentru EVZ Armando Marques Guedes, expert în relaţii internaţionale şi specialist în regiunea menţionată.

Competiţia economică declanşată după descoperirarea unor importante rezerve de petrol în Golful Guinea, lupta tot mai acerbă pentru influenţă, la care se adaugă o veritabilă cursă a înarmării între ţările din regiune riscă să transforme Atlanticul de Sud într-o arie sensibilă din punct de vedere al securităţii, avertizează fostul director al Institutului Diplomatic Portughez, în prezent profesor de drept la Universitatea Nova din Lisabona.

Deşi o extindere spre sud iese din calcul în acest moment, NATO trebuie să îşi marcheze prezenţa în zonă pentru a umple orice vid de securitate, însă orice efort în acest sens nu poate fi făcut de Alianţă fără puterile emergente din regiune, Brazilia, Africa de Sud şi chiar Angola.

Dacă stă deoparte de Atlanticul de Sud, NATO riscă să piardă mai mult decât dacă se implică, a conchis Guedes.

Interviul integral poate fi citit aici.

Sursa foto: en.wikipedia.org

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO, informează AFP, citată de Mediafax şi RomaniaLibera.ro.

Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.

“Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va instala în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne care vor garanta distrugerea instalaţiilor europene antirachetă montate de Statele Unite. Una din aceste măsuri va fi instalarea unui sistem de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad”, declară Medvedev.

Preşedintele rus a atras atenţia că, în caz de nevoie, forţele armate vor primi ordinul de a lua măsuri pentru “distrugerea mijloacelor de detecţie şi control din cadrul scutului antirachetă” al NATO.

Sistemele Iskander dispun de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 280 şi 500 de kilometri, în funcţie de versiune.

Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.

Medvedev a reiterat miercuri propunerea de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, o iniţiativă respinsă de NATO în 2010.

“În cazul evoluţiei nefavorabile a acestei situaţii, Rusia îşi rezervă dreptul de a renunţa la orice acord în domeniul dezarmării”, a insistat Medvedev.

“Circumstanţele actuale pot justifica ieşirea Rusiei din Tratatul START”, acordul de dezarmare semnat cu Statele Unite în aprilie 2010, a spus el. Medvedev a făcut aceste declaraţii în perspectiva alegerilor legislative din Rusia.

NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul.

România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri pentru participarea la acest sistem.

Articolul a fost preluat de pe romanialibera.ro

Sursa foto: somalipeacemaker.blogspot.com

​Premiul Confucius pentru Pace, versiunea chineza a Premiului Nobel pentru Pace, va fi acordat premierului rus Vladimir Putin, transmite AFP, potrivit hotnews.ro, care citeaza organizatorii competitiei de la Beijing. Liderul rus a fost recompensat deoarece s-a opus bombardarii Libiei de catre avioanele NATO, gestul sau fiind considerat “o actiune extraordinara pentru a mentine pacea globala”.

Putin a fost preferat in fata altor candidati, precum cancelarul german Angela Merkel si omul de stiinta chinez Yuan Longping.

Premierul Putin urmeaza sa primeasca Premiul Confucius la 9 decembrie, cu o zi inainte ca Premiul Nobel pentru Pace sa fie acordat in Oslo.

AFP scrie ca nu este clar daca Vladimir Putin este la curent cu decizia organizatorilor chinezi de a-i oferi acest premiu.

Premiul Confucius a fost creat de China in 2010, intr-o incercare de a contracara decizia de anul trecut a Comitetului Nobel din Norvegia de a-l recompensa pe disidentul chinez Liu Xiaobo.

Organizatorii chinezi au anuntat atunci ca vor inmana Premiul Confucius in Beijing, pentru “a promova filozofia batranului intelept”. “China este o natiune importanta care a fost influentata de conceptul confucianist al pacii pentru o lunga perioada”, a afirmat Tan Changliu, presedintele comitetului organizator. “Vrem sa promovam pacea dintr-o perspectiva estica”, a spus oficialul.

“Europa este plina de tari mici care s-au luptat intre ele timp de secole. Nu vrem sa vedem oameni care nu inteleg pacea ruinand acest concept”, a adaugat Tan Changliu.

Premiul Confucius este insotit de un cec in valoare de 15.000 de dolari.

Tan a refuzat atunci sa ofere detalii despre grupul sau cum ia decizii comitetul format din cinci persoane.

Membrii juriului au infirmat legaturile cu guvernul de la Beijing, insa directorul executiv al premiului, Liu Haofeng, a declarat ca acesta a fost creat de o asociatie supervizata de Ministerul Culturii de la Beijing.

In luna septembrie, intr-o miscare surprinzatoare, Ministerul Culturii a ordonat organizatorilor sa nu mai acorde premiul, spunand ca acesta nu are permisiunea oficiala. Marti insa, poetul Qiao Damo, directorul Departamentului de cercetare, a anuntat ca ceremonia va avea loc.

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: shadmia.files.wordpress.com

Şeful spionajului românesc afişează un optimism ferm în ceea ce priveşte situaţia actuală a ţării, apreciind că lucrurile nu sunt chiar atât de dramatice în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte state, scrie adevarul.ro.

George Radulescu: A trecut peste un an de la ultimul nostru dialog „La masa Adevărului“. S-a schimbat ceva în privinţa ameninţărilor economice la adresa României?

Mihai Răzvan Ungureanu: Sunt şi lucruri bune care se întâmplă de la un an la altul.

George Radulescu: Marile puteri ale Europei nu par atât de entuziaste în aceste momente. Iniţiativa premierului grec de a supune unui referendum decizia de ajutorare a Greciei a creat tensiune la Paris şi la Berlin. Nu cumva noi, ca stat, suntem prinşi la mijloc într-un joc extrem de dur?

Mihai Răzvan Ungureanu: Nu. Eu cred că suntem în situaţia de a nu putea gândi altfel Uniunea Europeană decât şi într-o formulă de ajutorare. Pe de altă parte, ne dăm seama – şi am să vă spun o concluzie care sună banal, dar care are mult miez – că salvarea unui membru aflat în dificultate costă mult mai puţin decât falimentul însuşi.

George Radulescu: Existau, anul trecut, informaţii despre apariţia şi evoluţia acestui al doilea val al crizei?

Mihai Răzvan Ungureanu: Imaginaţi-vă că, dacă lucrurile bune s-au întâmplat până acum – şi, slavă Domnului!, s-au întâmplat destule -, s-au întâmplat şi pentru că există un asemenea suport de cunoaştere. Deci informaţie. Şi e foarte bine că a fost utilizată această informaţie.

George Radulescu: Într-unul dintre dialogurile noastre anterioare, discutam despre un oarecare autism la nivelul clasei politice româneşti în ceea ce priveşte informările periodice ale serviciilor secrete.

Mihai Răzvan Ungureanu: Eu n-am tras concluzia existenţei unui autism. Pot însă spune că un serviciu de informaţii are întotdeauna speranţa, are pretenţia în bună măsură, că propriul produs – că este ascuns într-o notă sau într-o sinteză, că este o concluzie sau o informare premonitorie – este şi valorificat. Gradul de valorificare se recunoaşte apoi în politici strategice sau sectoriale pe care cei chemaţi să le elaboreze, să le pună în practică, le autorează. Acest lucru se întâmplă.

Suntem în situaţia de a nu putea gândi altfel Uniunea Europeană decât şi într-o formulă de ajutorare.

„Criza ajută Europa să se întărească”

George Radulescu: Fenomenul imigraţiei pare să fie greu controlabil în Europa. Este România pregătită să facă faţă unui val de imigranţi în următorii zece ani?
Mihai Răzvan Ungureanu: Până acum, comportamentul instituţiilor cu competenţe directe în această materie e mulţumitor. Pe măsură însă ce dezordinea politică se accentuează în spaţiile apropiate Uniunii Europene, riscul ca migraţia ilegală să devină periculoasă, nu doar pentru statele de frontieră, dar şi pentru cele aflate în interiorul continentului, creşte exponenţial. Ceea ce s-a întâmplat în nordul Africii, de exemplu, a generat – a câta oară în ultimii ani!? – un val masiv de imigrare. Din raţiuni umanitare, care sunt nobile şi absolut de înţeles etic, migraţia ilegală este administrată pasiv de către Uniunea Europeană. În momentul în care o politică principial coerentă îşi va face loc la nivelul întregii Uniuni Europene, atunci şi România va fi mai bine apărată. Deocamdată, eforturile sunt într-o măsură foarte mare naţionale şi ele pun la încercare chiar soliditatea unor contracte interne, cum ar fi cele legate de spaţiul Schengen. Apar, de exemplu, iniţiative de închidere a graniţelor interne dintre state membre ale Uniunii Europene.

Nu ştiţi cât de amplu poate fi răul”

George Radulescu: Înalţi oficiali ai Uniunii Europene invocau riscul izbucnirii unui război în Europa, în cazul prăbuşirii zonei euro. Mai este posibil un asemenea scenariu în actualul context internaţional?

Mihai Răzvan Ungureanu: Daţi-mi voie să nu comentez spusele ministrului de Externe ceh, pentru că nu am căderea să comentez speculaţiile politice. Vă spun numai că nu am această informaţie, pentru a vă linişti şi pe dumneavoastră, şi pe ceilalţi.

Doresc să ştiu că am să iau o pensie, fără să lupt pentru ea, şi după 70 de ani.
„Suntem o ţară aproape sigură”

George Radulescu: Mai avem vreun proiect naţional, după integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană?

Mihai Răzvan Ungureanu: A putea trăi bine într-o ţară puternică reprezintă un proiect în sine. Nu trebuie neapărat să-l fixăm de un obiectiv strategic, politic, de acest fel.

INTERVIUL INTEGRAL: adevarul.ro

Sursa foto: hotnews.ro