caleaeuropeana.ro » Parlament European

Bani europeni pentru cercetare si inovatie

Dan Carbunaru — Mon, 09 Nov 2009 14:50:22 +0000

Unul dintre colaboratorii europarlamentarului Petru Luhan, Gratian Mihailescu, a comentat una dintre temele dezbatute pe Facebook, la provocarea lansata de dl profesor Munteanu. Imi permit sa postez si aici interventia interesanta a dlui Mihailescu

“Pentru domnul Munteanu: Am citit intrebarile dumneavoastra postate pe siteul emisiunii caleaeuropeana si voi incerca pe scurt sa raspund la una dintre ele, in calitatea de colaborator al domnului europarlamentar Petru Luhan. Politicile europene de cercetare si inovatie constituie un fapt primordial pentru oamenii politici de la Bruxelles, fie ei din Parlamentul Europei sau Comisie. Scopul declarat al strategiei de la Lisabona este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea: globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale. Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii europeni.
Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea în cea mai competititvă şi dinamică economie din lume până în anul 2010, a fost reformulat în anul 2005, cu ocazia efectuării evaluării pe termen mediu a Strategiei.
Obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii şi crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor
Strategiei Lisabona
Pentru cercetare si inovatie exista pe plan european un program numit FP7.Bugetul programului este de 55 de milioane de euro pana in 2013.Programele cadru au fost implementate din 1984. FP7 se va desfăşura până la sfârşitul anului 2013. A fost astfel creat încât să se bazeze pe realizările programelor anterioare pentru a crea spaţiul european de cercetare şi a-l duce mai departe spre dezvoltarea economiei şi societăţii cunoaşterii în Europa. Cel de-al şaptelea program cadrul propus va fi organizat în patru programe principale care corespund celor patru componente de bază ale cercetării europene: Cooperare-cercetare in cooperare, Idei-cercetare de frontiera, Oameni-potential uman si Capacitati-capacitate de cercetare.”

Elena Basescu: nu am stat degeaba in Parlamentul European

Dan Carbunaru — Sat, 10 Oct 2009 18:28:23 +0000

Eurodeputata Elena Basescu a declarat, sambata, la Sibiu, cu prilejul deschiderii noului sau cabinet europarlamentar, ca nu a stat pana acum degeaba in Parlamentul European, anunta ziare.com.

Imaginea Romaniei la Bruxelles este o imagine buna. Eu promovez proiecte de interes pentru Romania, a spus Elena Basescu, citata de Agerpres. Ea a sustinut, in cadrul ultimei sedinte plenare a Parlamentului European, necesitatea diversificarii surselor si rutelor de aprovizionare cu hidrocarburi, prin promovarea unui coridor sudic pentru transportul de petrol, respectiv a conductei petroliere paneuropene Constanta (sud-est) – Trieste, care ar asigura, astfel, securitatea energetica a Europei.

Elena Basescu si-a deschis, sambata, la Sibiu, cel de-al doilea cabinet europarlamentar, dupa cel de la Timisoara, iar in perioada urmatoare isi va mai deschide alte doua, la Constanta si Bucuresti. ”Am ales Sibiul inca din momentul in care am aflat rezultatul alegerilor, pentru ca am primit foarte multe voturi aici, si, in plus, Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana in 2007, iar astfel as dori sa fac o legatura mai stransa intre Bruxelles, capitala Uniunii Europene, si Sibiu”, a spus Elena

Jerzy Buzek: Polonia sustine Romania in obtinerea portofoliului agriculturii

Dan Carbunaru — Thu, 08 Oct 2009 09:49:26 +0000

O apropiere a Romaniei de Polonia este binevenita, spune presedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek intr-un interviu acordat HotNews.ro, citat de euractiv.ro, iar primul pas ar putea fi sustinerea acordata Bucurestiului pentru obtinerea portofoliului agriculturii din Comisia Europeana. Prioritatea noului presedinte al PE este depasirea crizei economice, dar si Parteneriatul Estic, securitatea energetica sau migratia.

Cititi interviul aici

Primele impresii la Strasbourg, pe blog-ul tanarului europarlamentar Catalin Ivan

Dan Carbunaru — Wed, 15 Jul 2009 21:11:51 +0000

“Am avut dreptate cand am spus ca pragmatismul este la el acasa in Parlamentul European, scrie europarlamentarul PSD Catalin Ivan, pe blog-ul sau, unul dintre putinele pe care noii europarlamentari romani s-au grabit sa scrie in prima zi de lucru. Nimeni, dar absolut nimeni nu pare dispus sa vina saptamanal la Bruxelles sau Strasbourg pentru a discuta, abstract, de visul european. Interesele sunt atat de puternice incat desemnarea membrilor in comisii si delegatii s-a transformat intr-o lupta dura intre tari si grupuri politice. Aceasta lupta dureaza de mai bine de trei saptamani si, desi joi ar trebui sa votam componenta acestor comisii, inca lucrurile nu sunt clare. Eu sper sa fac parte din comisiile de buget si control bugetar”.

Cititi aici ce am mai facut in prima zi de lucru noul reprezentant al romanilor in PE.

Ce functii de conducere au prins europarlamentarii romani?

Dan Carbunaru — Wed, 15 Jul 2009 20:38:16 +0000

Bucurestii vor fi reprezentati mai bine in conducerea Parlamentul European pentru legislatura 2009-2014, fata de mandatul precedent, a declarat pentru ZIUA europarlamentarul roman, Marian Jean Marinescu. “Ca numar, noi, romanii de la PPE (popularii europeni -n.red.), avem trei vicepresedinti de comisie, si un vicepresedinte de Adunare Parlamentara si un presedinte de delegatie si ma refer aici la cea referitoare la Republica Moldova, unde va fi desemnata Monica Macovei”, ne-a spus Marinescu. PE va aproba azi componenta comisiilor parlamentare, insa in urma negocierilor ce au avut deja loc intre grupurile politice se cunosc majoritatea numelor presedintilor si vicepresedintilor de comisii. Dintre europar lamentarii PD-L (PPE), Traian Ungureanu va fi vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Parteneriatului Estic, iar Monica Macovei va prelua presedintia Comisiei de Cooperare UE – Republica Moldova. Elena Basescu va fi membru titular in Comisia pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si sanse egale si membru supleant in Comisia pentru Afaceri Externe (AFET).

Europarlamentarul liberal Norica Nicolai va fi presedinte al subcomisiei de aparare si securitate din cadrul AFET iar Adrian Severin este vicepresedinte pe probleme de afaceri externe al Grupului Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (GAPSD).

PE va aproba azi componenta comisiilor parlamentare, insa in urma negocierilor ce au avut deja loc intre grupurile politice se cunosc majoritatea numelor presedintilor si vicepresedintilor de comisii. Dintre europarlamentarii PD-L (PPE), Traian Ungureanu va fi vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Parteneriatului Estic, iar Monica Macovei va prelua presedintia Comisiei de Cooperare UE – Republica Moldova. Elena Basescu va fi membru titular in Comisia pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si sanse egale si membru supleant in Comisia pentru Afaceri Externe (AFET).

Europarlamentarul Becali, prima zi de lucru:”Gata cu pac-pac-urile şi cu caterinca!”

Dan Carbunaru — Tue, 14 Jul 2009 20:57:33 +0000

Cei 33 de reprezentanţi pe care România i-a trimis în Parlamentul European şi-au intrat, ieri, în pâine, la prima sesiune plenară de la Strasbourg. Au încercat să îşi facă loc prin diverse comitete şi să se afilieze la grupuri politice importante (cei care nu fac deja parte dintr-un partid afiliat deja la o mare familie politică europeană). Printre picături, şi-au găsit timp şi să voteze un nou preşedinte pentru Legislativul european: pe polonezul Jerzy Buzek (care devine astfel primul est-european care obţine această funcţie, după acordul dintre socialişti şi populari). Polonezul nu a obţinut însă şi votul lui C.V. Tudor, deoarece candidatura sa a fost „un troc” între PPE şi socialişti, spune tribunul.

Odată ajuns la Strasbourg, Gigi Becali a înţeles că trebuie să aibă un comportament „european”. „Altă lume aici, altă civilizaţie! Mă comport şi eu ca atare… Gata cu pac-pac-urile şi cu caterinca! Alea, în ţară!”, a declarat proaspătul europarlamentar pentru corespondentul PRO Sport. Becali mai are un exemplu: „Stau la hotelul Hilton, unde e un portar de culoare – nu pot să spun portar negru, că acuma, ca europarlamentar, orice cuvânt mi se interpretează – care m-a recunoscut: «Sunteţi patron la Steaua»”.

foto:Gandul

Odată ajuns la Strasbourg, Gigi Becali a înţeles că trebuie să aibă un comportament „european”, publica ziarul Gandul. „Altă lume aici, altă civilizaţie! Mă comport şi eu ca atare… Gata cu pac-pac-urile şi cu caterinca! Alea, în ţară!”, a declarat proaspătul europarlamentar pentru corespondentul PRO Sport. Becali mai are un exemplu: „Stau la hotelul Hilton, unde e un portar de culoare – nu pot să spun portar negru, că acuma, ca europarlamentar, orice cuvânt mi se interpretează – care m-a recunoscut: «Sunteţi patron la Steaua»”.

Citeste in continuare cum a decurs prima zi de lucru pentru Gigi Becali si ceilalti 32 de europarlamentari romani.

Invataturile lui Geoana catre europarlamentarii sai, PSD-isti

Dan Carbunaru — Mon, 13 Jul 2009 07:21:32 +0000

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, i-a chemat vineri pe europarlamentarii formaţiunii sale pentru a le da câteva sfaturi politice. Marţi are loc şedinţa inaugurală a noului Parlament European.

Mircea Geoană le-a cerut europarlamentarilor PSD să “lucreze” pentru eliminarea, până la finele anului, a mecanismului cooperare şi verificare a României, dar şi pentru o relaţie mai strânsă cu vecinii de la Răsărit, respectiv Republica Moldova, informează NewsIn. “Este necesară refacerea reputaţiei şi influenţei României în Europa, din păcate reputaţia noastră este astăzi mult prea zdrenţuită, influenţa noastră este mult prea mică. Suntem o ţară care nu şi-a propus, decât în foarte mică proporţie, să-şi fructifice potenţialul de influenţă şi potenţialul de reputaţie şi respect de care ar trebui să se bucure”, le-a spus Geoană europarlamentarilor.

În acest sens, liderul PSD le-a zis social democraţilor că vrea să acorde o “atenţie cu totul specială relaţiei noastre cu vecinii de la Răsărit, Republica Moldova în principal pentru că suntem în situaţia inacceptabilă de a avea cea mai proastă relaţie bilaterală a României cu ţara de care suntem cel mai apropiaţi ca neam şi ca limbă şi ca sânge”.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, i-a chemat vineri pe europarlamentarii formaţiunii sale pentru a le da câteva sfaturi politice, anunta Cotidianul. Marţi are loc şedinţa inaugurală a noului Parlament European.

“Va trebui să găsim o soluţie, să nu abandonăm traseul european al Republicii Moldova, precum şi să avem o relaţie constructivă cu Ucraina”, a mai afirmat liderul PSD.

În ceea ce priveşte colaborarea cu ceilalţi europarlamentari, Geoană a apreciat că “suntem adversari acasă, dar când este vorba de interes românesc vreau să înţelegeţi că nu există clivaj ideologic şi că avem un interes naţional pe care trebuie să-l apărăm”. “Investiţi în proiectul european, cel mai grav lucru pentru România ar fi ca proiectul european să se nămolească, el nu poate eşua pentru că este prea avansat. (…) O chestiune importantă mai ales pentru cei cu reprezentare în comisiile economice, de infrastructură şi transporturi, va trebui să facem mai multe proiecte europene care să fie incluse în marile proiecte transeuropene, inclusiv ca parte a răspunsului anticriză de stimulare a investiţiilor publice şi a marilor proiecte”, a mai spus liderul PSD.

Polonezul Buzek, primul presedinte al Parlamentului UE provenit din Est

Dan Carbunaru — Mon, 13 Jul 2009 07:03:12 +0000

El îi urmează în funcţie, pentru doi ani şi jumătate, germanului Hans-Gert Poettering. Apoi, va fi înlocuit de un socialist.

Politicianul liberal în vârstă de 68 de ani “le convine germanilor, care îi apreciază simţul compromisului, uneori poate exagerat”, a spus eurodeputatul polonez PPE Boguslaw Sonik.”Buzek este mereu ultimul care pleacă de la birou. Este printre cei mai activi eurodeputaţi”, a subliniat Sonik.

Când Buzek, puţin cunoscut marelui public, devenea în 1997 premier, după victoria electorală a Solidarităţii, mulţi îl credeau o marionetă în mâinile conducerii sindicatului, dar, până la urmă, acest om al compromisului s-a dovedit capabil să reconcilieze facţiunile rivale din Solidaritatea şi a stat patru ani în funcţie, ceea ce niciun alt premier al Poloniei nu reuşise înaintea sa de la căderea comunismului, în 1989.

La alegerile europene din 7 iunie, Buzek a fost cel care a bătut în Polonia recordurile de popularitate pentru candidaţi. A fost ales eurodeputat pe listele Platformei Civice, partidul premierului Donald Tusk, graţie unei susţineri-record din partea a 393.117 alegători.

S-a născut în 1940 în Smilowice, localitate aflată acum în Cehia. După război, familia sa s-a instalat în Chorzow, sudul Poloniei, şi acolo a studiat la Şcoala Politehnică, lucrând apoi în învăţămînt şi cercetare. Între 1970 şi 1971, urmează la Cambridge un stagiu universitar în urma căruia învaţă limba engleză. Însă el vorbeşte bine şi germana şi rusa.

După formarea în 1980 a sindicatului Solidaritatea, Buzek înfiinţează o secţie a Solidarităţii la Institutul de Inginerie chimică din Silesia. Intră apoi în structurile regionale şi naţionale ale sindicatului, iar talentele sale politice se întrevăd la primul congres naţional al sindicatului, în 1981, pe care îl prezidează cu abilitate.

După proclamarea legii marţiale, la 13 decembrie 1981, Buzek organizează structurile clandestine ale sindicatului în Silesia, sub pseudonimul “Karol”.

Soţia sa, Ludgarda, este şi ea cercetăror în chimie, iar fiica lor, Agata, este o actriţă cunoscută în Polonia, jucând, printre altele, într-un film al lui Andrzej Wajda, “Răzbunarea”.

Fostul premier polonez Jerzy Buzek, candidatul PPE susţinut şi de socialişti şi liberali, va deveni marţi primul preşedinte al Parlamentului European care provine dintr-o ţară din Est, relatează AFP, citata de Newsin. El îi urmează în funcţie, pentru doi ani şi jumătate, germanului Hans-Gert Poettering. Apoi, va fi înlocuit de un socialist. Politicianul liberal în vârstă de 68 de ani “le convine germanilor, care îi apreciază simţul compromisului, uneori poate exagerat”, a spus eurodeputatul polonez PPE Boguslaw Sonik.”Buzek este mereu ultimul care pleacă de la birou. Este printre cei mai activi eurodeputaţi”, a subliniat Sonik.

Mai multe despre noul presedinte al PE, in continuare.

După proclamarea legii marţiale, la 13 decembrie 1981, Buzek organizează structurile clandestine ale sindicatului în Silesia, sub pseudonimul “Karol”.

Soţia sa, Ludgarda, este şi ea cercetăror în chimie, iar fiica lor, Agata, este o actriţă cunoscută în Polonia, jucând, printre altele, într-un film al lui Andrzej Wajda, “Răzbunarea”.

Cultura coruptiei, omniprezenta in Romania europeana

Dan Carbunaru — Mon, 13 Jul 2009 06:56:27 +0000

Cultura corupţiei este omniprezentă în România, acţiunile anticorupţie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decât să consolideze toleranţa la corupţie, se arată într-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene în şapte ţări membre şi candidate UE.

“În ţări precum România şi Bulgaria, corupţia este percepută ca fiind larg răspândită în toate palierele societăţii şi acceptată ca atare. Un model similar de percepţie există şi în Grecia şi Turcia, dar există diferenţe. În timp ce în primele două corupţia este percepută ca rezultatul tranziţiei de la comunism şi al privatizărilor frauduloase, în celelalte ţări, percepţiile privind corupţia sunt legate de modernizarea societăţii”, a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului “Crimă şi cultură – relevanţa percepţiilor corupţiei pentru prevenirea criminalităţii”, realizat în Bulgaria, România, Turcia, Croaţia, Grecia, Germania şi Marea Britanie.

Şi în Croaţia, corupţia e percepută ca fiind larg răspândită, din cauza “transformării mecanismelor corupte din timpul războiului”.

În Germania şi Marea Britanie studiul constată “creşterea graduală a percepţiei privind corupţia structurală în domenii precum politica şi economia”.

“România este un exemplu special, pentru că în acest caz se poate vorbi de o cultură generalizată a corupţiei. Cetăţenii consideră corupţia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gândi şi de a acţiona este adânc înrădăcinat în atitudinile morale, conceptuale şi practice ale vieţii de zi cu zi”, a spus coordonatorul studiului.

Românii au percepţia unui fel de “ansamblu mafiot” deasupra legii, în care sunt agregate interese multiple din toate palierele societăţii: politică, poliţie, magistratură, administraţie publică, oameni de afaceri, organizaţii non-guvernamentale, mass-media. Percepţii similare există şi în Bulgaria şi Croaţia, a precizat Giannakopoulos.

Pentru politicienii români, se arată în raport, România este “o ţară coruptă fără oameni corupţi”, deoarece există prea puţine condamnări serioase pentru acte de corupţie.

Realizat în baza interviurilor cu mai multe grupuri-ţintă – politicieni, magistraţi, oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media – raportul pe România constată că în toate aceste grupuri “există percepţia larg răspândită că sistemul judiciar, în loc să fie o instituţie dedicată condamnării corupţiei, dimpotrivă, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen”.

Cum nimeni la vârf nu este pedepsit, şpaga şi mita au devenit “un sport naţional” şi la nivel cotidian, existând şi sentimentul unei “corupţii justificate”, pentru a “suplimenta” salarii modeste sau pentru a “accelera” anumite proceduri birocratice, se arată în raport.

În ce priveşte discursul mediatic, studiul remarcă “efectul bulgărelui de zăpadă” – cu cât presa prezintă mai scandalos acuzaţii de corupţie, cu atât creează o toleranţă mai mare a publicului la acest fenomen, acţiunile mediatice fiind “complet contraproductive”.

Miklos Marschall, directorul Transparency International pentru Europa şi Asia Centrală, a făcut comparaţia între corupţie şi felul cum sunt trataţi pietonii de către şoferi în Kazakhstan, Ungaria şi Germania. În prima ţară, pietonul are foarte mari şanse să fie călcat de o maşină când traversează strada, în a doua şansele sunt mai mici, iar în Germania este foarte sigur să treci strada. Abuzul de putere, chiar şi puterea pe care ţi-o dă volanul unei maşini, este mai des întâlnit în societăţi nedemocratice sau de tranziţie decât în democraţiile cu tradiţie, a explicat Marschall.

El a dat şi exemplul funcţionarilor publici din orice ţară postcomunistă, unde nu sunt obişnuiţi să ofere servicii, ci să abuzeze de putere cât pot de mult pe durata mandatului lor. “Cu cât comportamentul autoritar este mai răspândit într-o societate, cu atât mai multă corupţie există”, a conchis directorul Transparency International, notând însă că organizaţia sa vede fenomenul corupţiei ca un simptom al “proastei guvernări” şi că acţiunile punitive anticorupţie nu au şanse de reuşită dacă nu se are în vedere şi cadrul mai larg al responsabilizării diferiţilor actori.

Studiul a fost realizat între 1 ianuarie 2006 şi 30 iunie 2009 de către 35 de cercetători de la universităţile din Konstanz şi Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calităţii vieţii (România), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croaţia), Universitatea Panteion (Grecia) şi Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie).

Proiectul a costat în total 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene şi a avut ca scop o mai bună cunoaştere a fenomenului corupţiei în cele şapte ţări, deoarece “corupţia are potenţialul de a încetini serios extinderea şi integrarea UE”, se arată în descrierea proiectului.

Cititi in continuare cum vad expertii europeni coruptia din Romania, cu doar cateva zile inainte de noul raport de tara pe Justitie.

Şi în Croaţia, corupţia e percepută ca fiind larg răspândită, din cauza “transformării mecanismelor corupte din timpul războiului”. În Germania şi Marea Britanie studiul constată “creşterea graduală a percepţiei privind corupţia structurală în domenii precum politica şi economia”. Raportul UE privind justitia din Romania va fi publicat peste cateva zile, pe 22 iulie.

Pentru politicienii români, se arată în raport, România este “o ţară coruptă fără oameni corupţi”, deoarece există prea puţine condamnări serioase pentru acte de corupţie.

Barroso, nominalizat pentru un nou mandat la sefia Comisiei Europene

Dan Carbunaru — Mon, 29 Jun 2009 19:50:03 +0000

Liderii UE s-au exprimat în favoarea unui al doilea mandat de cinci ani pentru preşedintele Barroso. Nominalizarea urmează să fie supusă aprobării Parlamentului European.

Prima reuniune a Parlamentului nou ales va avea loc în iulie. În cazul în care dl Barroso va fi validat pentru un nou mandat, va avea sarcina de a alcătui o nouă Comisie.

Preşedintele a solicitat statelor membre şi Parlamentului să îl susţină pentru a putea atinge obiectivele ambiţioase pe care şi le-a propus pentru următorii cinci ani.Liderii UE s-au exprimat în favoarea unui al doilea mandat de cinci ani pentru preşedintele Barroso. Nominalizarea urmează să fie supusă aprobării Parlamentului European.

Prima reuniune a Parlamentului nou ales va avea loc în iulie. În cazul în care dl Barroso va fi validat pentru un nou mandat, va avea sarcina de a alcătui o nouă Comisie.

Preşedintele a solicitat statelor membre şi Parlamentului să îl susţină pentru a putea atinge obiectivele ambiţioase pe care şi le-a propus pentru următorii cinci ani.

Liderii UE s-au exprimat în favoarea unui al doilea mandat de cinci ani pentru preşedintele Barroso, anunta Comisia Europeana. Nominalizarea urmează să fie supusă aprobării Parlamentului European. Prima reuniune a Parlamentului nou ales va avea loc în iulie. În cazul în care Barroso va fi validat pentru un nou mandat, va avea sarcina de a alcătui o nouă Comisie.

Printre realizarile CE sub mandatul Barroso se numara gestionarea extinderii UE, care aproape si-a dublat numarul de membrii, dupa ce in ultimele doua valuri de extindere au aderat 12 noi membri. Alte detalii despre realizarile CE gasiti aici. Un raport complet al Comisiei despre starea Uniunii Europene gasiti aici.