Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, la un nou minim istoric, mişcare anticipată de majoritatea analiştilor, potrivit Adevarul.ro.

Scăderea dobânzii va fi aplicată începând de vineri, 3 februarie, şi odată cu reducerea dobânzii de politică monetară de la 5,75% la 5,5%, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit coboară la nivelul de 1,5% de la 1,75%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) va fi de 9,5% pe an faţă de 9,75%.

De la începutul anului, BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, prima tăiere de 0,25 puncte fiind aplicată din 6 ianuarie, ceea ce arată o îngrijorare mai mare a băncii centrale în ceea ce priveşte perspectivele unei recesiuni economice decât în privinţa ratei inflaţiei.

În acelaşi timp, BNR se pare că mizează pe o politică monetară relaxată pe termen lung din partea Băncii centrale Europene, ceea ce va face ca diferenţialul de dobând să rămână suficient de larg pentru a nu pune presiune pe cursul de schimb.

Articolul integral poate fi citit aici.
Sursa foto:  lorelei-dacadragostenuenimicnue.blogspot.com

Nicolai Wamen, ministrul danez al afacerilor europene a prezentat în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European priorităţile cheie ale preşedinţiei daneze în domeniul politicii de coeziune referindu-se la o Europă mai responsabilă, dinamică, ecologică şi sigură.

Valorificarea potenţialului dezvoltării de întreprinderi şi locuri de muncă, tranziţia către o economie sustenabilă şi ecologică, negocierile pentru bugetul aferent perioadei 2014–2020, dar şi negocierea reformei politicii de coeziune se află, de asemenea, pe agenda de lucru a preşedinţiei daneze.

Europarlamentarul Matula a evidenţiat, în cadrul schimbului de opinii, că preşedintia daneză în exerciţiu are rolul de a susţine regiunile în prim planul politicilor europene.

“Aveţi misiunea să susţineţi interesele regiunilor în următoarea perioadă dedicată pregătirii viitorului cadru financiar. Cheia dezvoltării Uniunii stă în dezvoltarea regiunilor”, a precizat Iosif  Matula.

Acesta a mai subliniat că decizia trebuie să fie luată cât mai aproape de cetăţean, să funcţioneze principiul subsidiarității, iar regiunile să devină mult mai puternice.

Autoritățile regionale și locale trebuie atrase în elaborarea viitoarelor contracte de parteneriat care vor fi semnate între statele membre  și Comisia Europeană.

În acest sens, președinţia daneză doreşte să lucreze îndeaproape cu membrii Comisiei REGI.

”Politica de coeziune este una dintre cele mai mari poveşti de succes din istoria integrării europene şi, totodată un element important în  pregătirea Europei pentru provocările cu care se confruntă” a afirmat Nicolai Wamen.

Sursa foto: matulaiosif.ro

Potrivit unui comunicat remis Calea Europeana, Comisia Europeană a lansat campania de comunicare CAP@50 pentru a marca cea de a cincizecea aniversare a politicii agricole comune, o piatră de temelie a integrării europene, care a oferit cetățenilor europeni o jumătate de secol de securitate alimentară și un mediu rural activ. Campania de comunicare, care se va desfășura pe durata întregului an, include un site web interactiv, o expoziție itinerantă, materiale audiovizuale și tipărite, precum și o serie de evenimente ce vor avea loc Bruxelles și în statele membre.

„2012 reprezintă un an important, nu numai pentru a ne reaminti ultimii 50 de ani ai istoriei noastre, ci mai ales pentru a privi în perspectivă către o nouă reformă a politicii agricole comune”, a declarat Dacian Cioloș, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală. „În 1962, preocuparea principală a europenilor era să aibă suficientă mâncare pe masă. Astăzi securitatea alimentară rămâne importantă, dar ne preocupă și alte probleme, cum ar fi schimbările climatice și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Această campanie ne va ajuta să reflectăm la această evoluție.”

Înregistrarea evenimentului interinstituţional de lansare poate fi urmărită în pagina:

http://ec.europa.eu/avservices/player/streaming.cfm?type=ebsvod&sid=194855

Sursa foto: agricultor.ro

Autor: Emilian M. Dobrescu

Ajutorul de stat – formă socialistă de sprijin a întreprinderilor UE

În anii 2008-2009, la nivel european au fost elaborate în total 49 scheme de ajutor de stat. Dintre acestea, România a aplicat o singură schemă de ajutor de stat privind garanţiile pentru credite acordate firmelor în dificultate de către băncile comerciale, derulată de Eximbank. Prin această schemă de ajutor de stat UE a derulat măsuri prin care autorităţile pot acorda ajutoare de până la 500.000 de euro întreprinzătorilor. Reformele din Planul de acţiune privind ajutoarele de stat 2005-2008 au dat rezultate şi în 2009: exceptările de la controlul ex-ante al CE, fie prin regulamentul de minimis, fie prin recent-adoptatul regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, înseamnă o reducere a sarcinii administrative fără a afecta condiţiile echitabile de concurenţă. În ceea ce priveşte volumul ajutorului, aproximativ 19 la sută din ajutor este acordat prin exceptări pe categorii. În plus, un alt segment de 76 la sută al ajutorului de stat este evaluat de CE în cadrul schemelor de ajutor. Astfel de scheme sau programe, odata aprobate de Comisie, permit statelor membre să acorde ajutoare pentru un număr mare de beneficiari, fără a fi necesară o analiză suplimentară din partea CE. Măsurile supuse evaluării individuale la nivelul beneficiarului reprezintă numai 5 la sută din totalul ajutorului. Acest lucru oferă statelor membre un nivel ridicat de flexibilitate, în timp ce criteriile de compatibilitate salvgardează piaţa unică.

Tabloul de bord al Comisiei europene privind ajutoarele de stat arată că actuala criză financiară a înmulţit de 4 ori volumul total al ajutorului, de la 66,5 miliarde euro sau 0,52 la sută din produsul intern brut al UE-27 în 2007, la 279,6 miliarde euro sau 2,2 la sută din PIB în 2008. Excluzând măsurile de criză, valoarea totală a ajutorului în 2008 a fost de 67,4 miliarde euro sau 0,54 la sută din PIB. Tabloul de bord indică progresele suplimentare în materie de recuperare a ajutoarelor ilegale şi incompatibile. La sfârşitul lunii iunie 2009, au fost recuperate 9,4 miliarde euro din ajutoarele de stat acordate.

Măsurile coordonate, adoptate în timp util de statele membre şi de Comisia Europeană au contribuit la menţinerea stabilităţii financiare. Politica CE privind ajutoarele de stat a fost unul dintre factorii cheie prin care s-a asigurat ca acest proces de redresare – în general reuşit – să fie realizat într-un mod coordonat. Comisia Europeană a autorizat punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin fără precedent, dar, în acelaşi timp, a protejat piata unică împotriva unor denaturări disproporţionate ale concurentei. Neelie Kroes, ex-comisarul european pentru concurenţă afirma în septembrie 2009 că „în ultimele 14 luni, măsuri de ajutor fără precedent au permis Europei să stabilizeze pieţele financiare şi să contribuie la deschiderea unui posibil drum către redresare. Prin verificarea rapidă a acestui ajutor, precum şi prin controlul strict al utilizării acestuia, ne-am asigurat că ajutorul de stat este o componentă a soluţiei pentru criză. Am intrat în faza de restructurare a sistemului bancar, primele decizii importante au fost adoptate – de exemplu cu privire la KBC, ING, Lloyds, Fortis şi Commerzbank. În 2009 am autorizat, de asemenea, un ajutor suplimentar pentru economia reala în vederea compensării efectelor crizei creditelor. Apreciez foarte mult faptul că statele membre, în ciuda vremurilor dificile, au menţinut disciplina în domeniul ajutorului de stat şi au continuat eforturile lor de redirecţionare a ajutorului către obiective orizontale de interes comun, cum ar fi cercetarea ştiinţifică. Ajutorul de stat, direcţionat în mod adecvat trebuie să ne fie de folos, în continuare, pe drumul către redresarea economiei“.

Prin acceptarea şi promovarea ajutorului de stat – formă socialistă de sprijin a unui buget capitalist, UE demonstrează natura sa hibridă.

Simplificare şi flexibilitate

Reformele din Planul de acţiune privind ajutoarele de stat 2005-2008 au continuat să dea rezultate şi în 2009: exceptările de la controlul ex-ante al CE, fie prin regulamentul de minimis, fie prin recent-adoptatul regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, înseamnă o reducere a sarcinii administrative fără a afecta condiţiile echitabile de concurenţă. În ceea ce priveşte volumul ajutorului, aproximativ 19 la sută din ajutor este acordat prin exceptări pe categorii. În plus, un alt segment de 76 la sută al ajutorului de stat este evaluat de CE în cadrul schemelor de ajutor. Astfel de scheme sau programe, odata aprobate de Comisie, permit statelor membre să acorde ajutoare pentru un număr mare de beneficiari, fără a fi necesară o analiză suplimentară din partea CE. Măsurile supuse evaluării individuale la nivelul beneficiarului reprezintă numai 5 la sută din totalul ajutorului. Acest lucru oferă statelor membre un nivel ridicat de flexibilitate, în timp ce criteriile de compatibilitate salvgardează piaţa unică.

Tabloul de bord al CE privind ajutoarele de stat arată că actuala criză financiară a înmulţit de 4 ori volumul total al ajutorului de stat, de la 66,5 miliarde euro sau 0,52 la sută din produsul intern brut al UE-27 în 2007, la 279,6 miliarde euro sau 2,2 la sută din PIB în 2008. Excluzând măsurile de criză, valoarea totală a ajutorului de stat în 2008 a fost de 67,4 miliarde euro sau 0,54 la sută din PIB. Tabloul de bord indică progresele suplimentare în materie de recuperare a ajutoarelor ilegale şi incompatibile. La sfârşitul lunii iunie 2009, fuseseră recuperate efectiv 9,4 miliarde euro. Numai 9 la sută din ajutorul ilegal nu este încă recuperat, ceea ce înseamnă că 91 la sută din valoarea totală a ajutorului ilegal şi incompatibil a fost efectiv rambursat de către beneficiarii în cauză, comparativ cu numai 25 la sută la sfârşitul anului 2004.

Măsurile coordonate, adoptate în timp util de statele membre şi de CE au contribuit la menţinerea stabilităţii financiare. Politica CE privind ajutoarele de stat a fost unul dintre factorii cheie prin care s-a asigurat că acest proces de redresare – în general reuşit – a fost realizat într-un mod coordonat. Comisia a autorizat punerea în aplicare rapidă a unor măsuri de sprijin fără precedent, dar, în acelaşi timp, a protejat piaţa unică împotriva unor denaturări disproporţionate ale concurenţei. Ajutorul fără legătură cu criza a rămas în general stabil şi orientat spre obiective de interes comun. Neelie Kroes, ex-comisar european pentru concurenţă afirma în septembrie 2009 că „în ultimele 14 luni, măsuri de ajutor fără precedent au permis Europei să stabilizeze pieţele financiare şi să contribuie la deschiderea drumului către redresare. Prin verificarea rapidă a acestui ajutor, precum şi prin controlul strict al utilizării acestuia, ne-am asigurat că ajutorul de stat este o componentă a soluţiei pentru criză. Am intrat acum în faza de restructurare a sistemului bancar, primele decizii importante fiind deja adoptate – de exemplu cu privire la KBC, ING, Lloyds, Fortis şi Commerzbank. În 2009 am autorizat, de asemenea, un ajutor suplimentar pentru economia reală în vederea compensării efectelor crizei creditelor. Apreciez foarte mult faptul că statele membre, în ciuda vremurilor dificile, au menţinut disciplina în domeniul ajutorului de stat şi au continuat eforturile lor de redirecţionare a ajutorului către obiective orizontale de interes comun, cum ar fi cercetarea. Ajutorul de stat direcţionat în mod adecvat ar trebui să ne fie de folos, în continuare, pe drumul către redresarea economiei“.

Unica schemă de ajutor de stat românesc

Schema de ajutor de stat elaborată în septembrie 2009 a creat cadrul general pentru acordarea de până la 500.000 de euro companiilor şi s-a bazat pe “Cadrul financiar temporar” elaborat de Comisia Europeană, care permite statelor membre astfel de măsuri în perioada de criză. Au existat semnale din partea autorităţilor că ar dori să acorde ajutoare de stat de acest gen, iar Consiliul Concurenţei a luat iniţiativa să elaboreze cadrul general în conformitate cu legislaţia europeană. Pentru a stabili numărul estimat de beneficiari ai acestei scheme şi bugetul pe care statul îl va aloca, instituţia care supervizează concurenţa a solicitat informaţii de la ministerele care s-au arătat interesate să acorde ajutoare de stat. După stabilirea acestor detalii, documentul elaborat a fost transmis Comisiei Europene pentru avizare, iar după răspunsul primit de la Bruxelles, ministerele au putut folosi document cadru pentru a elabora măsuri concrete adresate companiilor. Nu cunoaştem încă urmarea acestei acţiuni…

Ministrul francez de Interne Claude Gueant, cunoscut ca un luptător împotriva imigraţiei, a precizat că 10% din infractorii deferiţi justiţiei din Paris sunt români, într-un bilanţ privind expulzările care au avut loc în 2011, preluat de Mediafax si Jurnalul.ro.

Acesta a precizat că numărul de străini expulzaţi în 2011 a ajuns la 32.922, cu 5.000 mai mulţi decât ţinta fixată pentru anul trecut. Pentru anul în curs, Gueant s-a angajat să expulzeze cel puţin 35.000 de imigranţi.

El a anunţat astfel că vrea să se revină la 150.000 de intrări de străini în Franţa, aşa cum era în anii ’90, înainte de ceea ce el a calificat drept o “pierdere a controlului asupra politicii imigraţiei”.

Pentru mai multe informatii, accesati Jurnalul.ro.

Sursa foto: ilslontdit.wordpress.com

Majoritatea statelor membre UE care mentineau restrictii pentru romani si bulgari pe piata muncii le vor mentine si in 2012 si 2013, perioada maxima in care tratatele UE le permit acest lucru, potrivit informatiilor oficiale anuntate astazi de Comisia Europeana si preluate de HotNews.ro. Noua din 11 tari UE care mentin restrictii au trimis notificari catre Executivul UE si au precizat care sunt pozitiile lor. La acestea se adauga si Spania, care a cerut si a obtinut deja o derogare pana la sfarsitul acestui an. Majoritatea raspunsurilor sunt negative pentru romani.

• Tari care mentin restrictii inca doi ani - 9 state membre: Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta au anuntat Comisia Europeana cu privire la mentinerea restrictiilor pe piata muncii pentru muncitorii romani si bulgari pana in 2014.

• Tari care au ridicat restrictiile total sau partial: Italia nu a notificat Comisia Europeana in legatura cu mentinerea restrictiilor. Germania le mentine partial.

• Tari care mentineau restrictii pana acum: 10 (+1) tari au impus pana la 31 decembrie 2011 restrictii romanilor si bulgarilor: Marea Britanie, Italia, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta la care s-a adaugat si Spania din vara lui 2011 – cu derogare pana la sfarsitul lui 2012.

• Tari care nu au impus restrictii: 15 statele UE nu au in prezent restrictii pentru cetatenii romani: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia si Danemarca.

Actul de aderare din 2005 permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor ale fortei de munca pentru a pregati libertatea deplina de circulatie a muncii in UE. Perioada de tranzitie generala de sapte ani este impartita in trei etape:

• Perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008

• Perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011

• Perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban susţine că sistemul de programare şi implementare a politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene ar trebui simplificat, informeaza RomaniaLibera.ro.

„Preocupările României vizează în special sistemul de programare şi implementare a politicii de coeziune, care ar trebui simplificat, sistemul preconizat de condiţionalităţi pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune, precum şi modul de repartizare a fondurilor în funcţie de nivelul de dezvoltare al regiunilor”, a declarat ministrul român al afacerilor europene.

Leonard Orban a participat la Bruxelles la o reuniune a Consiliului Afaceri Generale al Uniuni Europene consacrată viitorului politicii de coeziune. Reuniunea a constat în dezbateri pornind de la un raport prezentat de preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene referitor la stadiul negocierilor privind pachetul legislativ pentru politica de coeziune din viitorul exerciţiu bugetar, 2014-2020.

Sursa articol: RomaniaLibera.ro
Sursa foto: eo.wikipedia.org

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, sprijină modificarea tratatului Uniunii Europene care ar duce la crearea unei puteri politice şi economice, chiar şi cu preţul cedării unei părţi din suveranitatea naţională, spre deosebire de reticenţa manifestată de autorităţile de la Londra.

Cancelarul austriac consideră totodată posibil ca Banca Centrală Europeană (BCE) să intensifice achiziţiile de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme financiare din zona euro, odată ce membrii uniunii monetare vor lua măsuri de stabilizare a finanţelor şi de reducere a datoriilor.

Faymann, care conduce o coaliţie instabilă formată cu Partidul Poporului, de orientare conservatoare, va fi nevoit, în cazul unui referendum, să convingă opinia publică austriacă, marcată de scepticism, să susţină modificarea tratatului UE, în urma unui vot care ar putea avea loc, în opinia sa, peste patru ani.

El a arătat că austriecii nu vor fi chemaţi să voteze o schimbare a tratatului care cere ţărilor să accepte doar echilibrarea bugetelor şi respectarea reglementărilor în domeniul fiscal. Orice schimbare care ar permite Comisiei Europene să intervină în bugetele naţionale ar necesita însă un referendum, iar organizarea acestuia ar avea nevoie de 2-4 ani.

“Cred că pe termen mediu şi lung vom construi o Europă comună, în care vom înpărţi responsabilităţile. În cazul unui referendum, aş susţine acest obiectiv”, a afirmat Faymann înaintea unui summit crucial al UE, care va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare.

Cancelarul austriac crede că europenii vor fi mai puternici dacă vor construi o Europă comună, decât dacă se vor izola.

Faymann a reiterat că îşi poate imagina un sistem care să permită fiecărei ţări să îşi stabilească propriul buget, dar care să fie monitorizat de Curtea Europeană de Justiţie, aşa cum a sugerat cancelarul german Angela Merkel.

Dar chiar şi la nivelul guvernului austriac par să existe diviziuni. Liderul conservator Michael Spidelegger, care deţine funcţia de vicecancelar, este de acord cu regulile de echilibrare a bugetelor şi de penalizare a ţărilor care nu le respectă, dar este împotriva implicării Curţii Europene de Justiţie sau a autorităţilor de la Bruxelles în guvernarea ţărilor.

În Marea Britanie, vicepremierul Nick Clegg s-a declarat, duminică, prudent în problema modificării tratatului UE, subliniind că regulile din zona euro trebuie întărite cu implicare instituţională minimă.

“Cancelarul german Angela Merkel are dreptate când spune că modelul actual al monedei unice este dezechilibrat şi are nevoie de schimbare”, a afirmat Clegg, liderul liberal-democraţilor britanici, considerat mai pro-european decât aliaţii conservatori din coaliţia guvernamentală.

Articolul a fost preluat de pe site-ul mediafax.ro

În cadrul proiectului România-Franţa: împreună în Europa, Institutul European din România şi Ambasada Franţei la Bucureşti organizează marţi, 6 decembrie a.c., orele 17:00, în Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti, conferinţa cu tema: „Viitorul politicii de coeziune în Uniunea Europeană, între convergenţă şi competitivitate”, susţinută de domnul Emmanuel BERTHIER, Delegat interministerial pentru amenajarea şi competitivatea teritoriilor (Franţa).

Conferinţa va fi deschisă de către Excelenţa Sa, domnul Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România şi moderată de doamna Agnes Nicolescu, coordonator al Biroului Studii şi Analize din cadrul Institutului European din România.

Înregistrarea participanţilor va avea loc între orele 16:45 şi 17:00. Conferinţa va fi susţinută în limba franceză şi va beneficia de traducere simultană în limba română.

Pentru informaţii suplimentare şi/sau confirmarea participării (până cel mai tarziu vineri, 2 decembrie 2011) vă rugăm contactaţi:

Florentina Costache, Şef serviciu a.i. SCOM, telefon 021 314 26 96, fax  021 314 26 66, e-mail florentina.costache@ier.ro.

Florentina Marin, stagiar SCOM, telefon 021 314 26 96, fax 021 314 26 66, e-mail stagiar-comunicare@ier.ro.

Persoană de contact pentru relaţia cu presa :

Domnul Jean-Claude MARIZE, Serviciul de Presă, Ambasada Franţei în România

(021 / 303 10 00 ; jean-claude.marize@diplomatie.gouv.fr)

Sursa articol: romanialibera.ro
Autor: Alex Tocilescu

Uniunea Europeană se confruntă cu probleme existenţiale, care nu vor putea fi rezolvate fără schimbări fundamentale ale structurii sale – schimbări care sunt pregătite şi discutate în aceste zile la Berlin, Paris sau Londra. În consecinţă, şi România este obligată să îşi revizuiască politica externă.

Declaraţia preşe­dintelui Traian Băsescu în recenta sa vizită de la Berlin, în care acesta îşi exprima susţinerea pentru crearea Statelor Unite ale Europei, este un prim pas, chiar dacă numai la nivel declarativ, către un nou grad, mai aprofundat, de integrare a României în structurile Uniunii Europene. Însă cum va arăta noua Uniune Europeană – şi cine va mai face parte din ea?

Duminică, un articol din cotidianul german Süddeutsche Zeitung a oferit o primă privire în spatele cortinei, anunţând că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pun la cale crearea unui nou pact de stabilitate. Acesta ar prevedea reguli mai stricte în privinţa deficitului bugetar, precum şi acordarea tuturor statelor care vor adera la acest pact a dreptului de a controla bugetul celorlalţi semnatari. Participarea ar urma să fie facultativă, Germania şi Franţa părând să fie sătule să aştepte un consens la nivelul întregii zone euro. Totuşi, Berlinul va fi nevoit să facă o concesie celorlalte state – şi anume să acorde Băncii Centrale Europene permisiunea de a interveni masiv pe piaţa de capital, pentru a cumpăra în cantităţi mari obligaţiunile statelor cele mai îndatorate din zona euro – Grecia, Italia, Portugalia şi Spania.

Preşedintele Băncii Naţionale a Germaniei, Jens Weidmann, este de părere că noul pact de stabilitate ar putea avea succes – în cazul în care elitele politice ar arăta, plauzibil, „că direcţia în care se îndreaptă Europa este cea a unei uniuni fiscale”, după cum a declarat acesta cotidianului Berliner Zeitung, adăugând că „acest lucru înseamnă un control al comunităţii asupra bugetelor naţionale, control care ar trebui să includă şi dreptul de modificare a bugetelor respective în cazul în care un stat ar încălca regulile prestabilite; responsabilitatea fără control nu poate funcţiona”.

Conform unei analize apărute în publicaţia americană Slate, zona euro are, în acest moment, trei opţiuni: desfiinţarea (pe care nici unul dintre statele membre nu o doreşte, deoarece numai puţine dintre ele ar putea fi un actor de sine stătător pe piaţa economică globală), o dominaţie germană (acesta ar fi, de altfel, rezultatul unei uniuni fiscale) şi crearea unei „democraţii adevărate” – caz în care europarlamentarii ar trebui să pună interesul Uniunii Europene înaintea celui al naţiunilor din care fac parte.

A doua variantă, cea a domi­naţiei germane, nu se referă neapărat la un dictat al Berlinului, impus asupra celorlalte state, ci la cedarea unei părţi a suve­ra­nităţii naţionale către institu­ţiile europene – mai ales în pri­vinţa fiscalităţii.

„Criza economică va împărţi Europa”

Jonathan Eyal, directorul departamentului de Studii Interna­ţionale al think-tank-ului britanic Royal United Services Institute, a declarat pentru „România liberă” că aderarea lui Traian Băsescu la poziţia Germaniei arată că „temerile de la Bucureşti sunt similare cu cele care există şi în alte capital europene, şi anume că criza economică va crea o împărţire a Europei în două zone: una care va fi inima UE, strâns unită, şi una periferică, în care statele nu vor mai avea atâta influenţă asupra politicilor europene”. Însă Eyal atrage atenţia asupra faptului că „aceste discuţii privind abandonul suveranităţii sunt puţin bizare fără o dezbatere serioasă în România” şi nu vor contribui la rezolvarea actualei crize de credibilitate a proiectului european, ci mai curând dimpotrivă. „Criza nu va fi soluţionată prin declaraţii făcute între lideri, fără nici o consultanţă prealabilă a electoratului”, este de părere Eyal.

Cât despre o posibilă intrare a României în zona euro, analistul aminteşte că acest lucru a fost deja stabilit o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană – problema fiind „cum şi când” va avea loc acest lucru. „Rămâne însă de văzut care va fi implicaţia acestei intrări pentru economia românească”, spune Eyal, care oferă situaţia Greciei, Italiei şi Portugaliei ca exemplu pentru faptul că „o valută forte impusă într-o economie care nu este competitivă poate duce la dezastru”. Pe de altă parte, jurnalistul Karl-Peter Schwarz, de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, a declarat pentru „România liberă” că „măsurile de austeritate fără precedent care au fost luate în ultimii ani sunt o bună carte de vizită pentru România şi o bună recomandare pentru a face parte dintr-un posibil grup mai restrâns al statelor europene” – avangarda „Europei cu două viteze”, după cum o numeşte presa europeană.

O integrare mai mare în structurile europene nu ar însemna, după părerea generalului Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, renunţarea la axa Washington-Londra în favoarea axei Paris-Berlin; integrarea ar fi însă, după părerea acestuia, „un element extrem de important, referitor la focalizarea eforturilor României pentru dezvoltarea unor relaţii parteneriale mai deosebite cu statele care determină cursul politic şi economic al Europei” – fără ca acest lucru să echivaleze cu crearea, în cadrul alianţei NATO sau UE, a „unor cluburi, grupuri sau bisericuţe, ci doar existenţa naturală a unor relaţii mai intense în anumite perioade”. O integrare mai adâncă nu este, după părerea generalului, o opţiune politică împotriva SUA sau a Marii Britanii, ci „o creştere a contribuţiei şi profilului României în cadrul UE – unde suntem mult în urmă şi riscăm, din cauza unor forţe centrifuge care se manifestă acum în Europa, să rămânem la periferie, în afara curentului principal”. Relaţiile cu Statele Unite nu vor fi însă afectate de o posibilă schimbare a priorităţilor politice – „şi nici nu cred că se pune acum problema renunţării la ele de dragul alinierii la o altă alianţă”, constată generalul. 

Conform unei analize apărute în publicaţia americană Slate, zona euro are, în acest moment, trei opţiuni: desfiinţarea, o dominaţie germană şi crearea unei «democraţii adevărate» – caz în care europarlamentarii ar trebui să pună interesul Uniunii Europene înaintea celui al naţiunilor din care fac parte.

Sursa foto: gandeste.org