Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat sâmbătă că ministrul finlandez al Afacerilor europene i-a spus, într-o întâlnire, că va susţine formalizarea susţinerii aderării la Schengen de către Guvernul de la Helsinki, care ar putea lua o decizie în acest sens la finele lunii februarie.

Am avut o întâlnire cu ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb. Am discutat şi poziţia Finlandei privind aderarea la Spaţiul Schengen. El a spus că Finlanda în continuare va susţine varianta franco-germană cu primirea în două etape în cursul acestui an, dar o decizie finală se va lua în Guvernul finlandez la sfârşitul lunii februarie. Din perspectiva Ministerului finlandez al Afacerilor Europene această soluţie va fi promovată“, a declarat Diaconescu pentru MEDIAFAX.

Declaratiile integrale pot fi vizualizate aici.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  ro.wikipedia.org

Fondul Monetar Internaţional a cerut Guvernului majorarea cu cel puţin 15% a preţului la electricitate până la finele lunii februarie, ca urmare a secetei care a redus producţia în hidrocentrale, potrivit unui draft al scrisorii de intenţie redactat în aceste zile şi obţinut de „Adevărul“. De asemenea, preţul gazelor pentru firme ar trebui majorat cu 15% până la vară, susţine FMI.

Draftul reprezintă propunerea FMI transmisă instituţiilor autohtone la mijlocul acestei săptămâni, însă Fondul şi oficialii Guvernului au continuat negocierile vineri, la sediul Ministerului Finanţelor.

Dacă autorităţiile au acceptat solicitările celor de la FMI vom vedea în această după-amiază, când oficialii Fondului vor susţine conferinţa de presă de la finalul celei de-a patra evaluări a acordului preventiv.

Potrivit acestui draft, calendarul pentru eliminarea preţurilor reglementate la energie şi la gaze rămâne cel convenit până acum, adică finele anului 2013 pentru consumatorii industriali şi sfârşitul anului 2015 pentru cei casnici.

Aceasta deşi, în urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu spusese că va încerca să obţină de la FMI o derogare a acestor termene, astfel încât tarifele reglementate să fie eliminate abia în 2017 pentru industrie şi în 2020 pentru populaţie.

În sectorul electricităţii, ne angajăm să implementăm ajustarea anuală a tarifelor reglementate (amânată în acest an) de cel puţin 15% până la finele lunii februarie, pentru a compensa creşterea costurilor ca urmare a producţiei reduse de energie hidroelectrică. Împreună cu ANRE, vom începe să implementăm de la finele lunii martie 2012 calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, în paşi trimestriali, până la liberalizarea completă a consumatorilor noncasnici până la finele anului 2013 şi a consumatorilor casnici până la finele anului 2015″, se arată în document.

Totodată, FMI a cerut majorarea preţului gazelor pentru consumatorii noncasnici cu 15% în etape trimestriale până la finele lunii iunie 2012.

„În sectorul gazelor, ajustarea de preţ pentru consumatorii noncasnici implementată lunile trecute (inclusiv cea de 5% de la 1 ianuarie), tot a lăsat preţurile sub cele conform formulei de recuperare a costurilor (CUG). Ne angajăm să aplicăm restul de ajustare de 15%, necesară pentru a ajunge la CUG, în paşi trimestriali până la finele lunii iunie”, se mai arată în draft.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  bigthink.com

Colaborarea Rusia-NATO în domeniul apărării antirachetă, implicaţiile crizei financiare asupra securităţii internaţionale şi situaţia din Orientul Mijlociu. Sunt doar trei din temele care au fost abordate pe 3 februarie la Conferinţa de Securitate de la München, anunta Adevarul.ro,

La cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaţionale de securitate, participă 10 şefi de stat şi de guverne precum şi 40 de miniştri de Externe şi ai Apărării. Printre aceştia se numără secretarul de stat american Hillary Clinton şi secretarul de stat al Apărării Leon Panetta şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a criticat în repetate rânduri România pentru că a acceptat găzduirea unor elemente ale scutului antirachetă american la Deveselu şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, în cadrul reuniunii şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, va avea o serie de întrevederi cu omologi din ţări aliate precum şi cu oficiali ai UE. În cadrul acestor întrevederi vor fi abordate teme de interes pentru România, aspecte ale cooperării bilaterale şi teme importante ale agendei europene, inclusiv aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Adevarul.ro
Sursa foto:  peacepandemic.blogspot.com

Livrările de gaze naturale din Rusia către mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) au scăzut, în contextul temperaturilor foarte reduse din Europa, a declarat un purtător de cuvânt al CE, potrivit Mediafax.ro.

Comisia a înregistrat o nouă scădere a livrărilor de gaze ruseşti către mai multe state UE, dar nu s-a ajuns într-o situaţie de urgenţă, a spus purtătorul de cuvânt.

“Pot confirma că au scăzut livrările de gaze naturale către mai multe state membre: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Grecia şi Italia. Joi am înregistrat o scădere de 30% în Austria, de 24% în Italia şi de 8% în Polonia. Trebuie să adaug că nu este încă o situaţie de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt Marlene Holzner într-o conferinţă de presă obişnuită.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Mediafax
Sursa foto:  e-nergia.ro

Premierul Emil Boc şi reprezentanţii FMI au convenit ca în noua scrisoare de intenţie să fie menţinută prevederea conform căreia salariile din sectorul public şi pensiile pot fi majorate prudent pe parcursul acestui an, dacă situaţia economică va permite, fără însă să fie luată o decizie concretă.

“Guvernul şi FMI au convenit ca prevederea legată de salarii şi pensii din scrisoarea precedentă să fie menţinută şi în noua scrisoare pe care Executivul o va înainta Fondului şi Comisiei Europene, ca o garanţie a faptului că cele două părţi nu exclud varianta unei creşteri moderate, dacă evoluţia economiei în primul trimestru va asigura veniturile necesare. Nu a fost însă luată o decizie concretă în privinţa unei eventuale majorări” , au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  masuriasumate.wordpress.com

România va mai accesa piaţa SUA în acest an pentru a se împrumuta în dolari, întrucât prima ieşire a fost un succes, în următoarea emisiune fiind mai puţin importantă suma atrasă, cât mai ales percepţia inverstitorilor şi lungirea maturităţilor, spune ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, potrivit Mediafax.ro.

“A fost un succes şi trebuie continuat. Nu suma este importantă, ci percepţia investitorilor privind România. Chiar a fost un test cum este percepută România pe piaţa din SUA şi s-a dat un semnal că investitorii apreciază măsurile aplicate”, a declarat Ialomiţianu pentru MEDIAFAX.

El a coninuat arătând că emisiunile pe pieţele externe sunt importante pentru că se testează percepţia investitorilor în ceea ce priveşte guvernarea şi riscurile asociate evoluţiei economice a României.

Ministrul Finanţelor a ţinut să precizeze că amânarea emisiunii din toamna anului trecut de pe piaţa SUA nu a fost un eşec, ci doar o poziţionare a României, care a transmis că nu are presiuni de finanţare şi nu doreşte să acceseze fonduri la orice costuri.

România a atras marţi 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA. Cererea pentru obligaţiun a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrala şi de Est.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  gov.ro

România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene, a afirmat premierul Emil Boc, citat de Mediafax.ro.

Eşecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană şi un deficit mare de competitivitate al României faţă de alte state membre ale UE sunt alte neîmpliniri menţionate de şeful Guvernului pentru perioada de după integrarea europeană a României, la o conferinţă cu tema “România în UE. Cinci ani de la aderare”.

Premierul a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.

În discursul susţinut la conferinţă, şeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi “în consecinţă, şi împliniri”, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare.

“Aş menţiona şi consolidarea statului de drept în România, deoarece oricâte critici ar exista, câteva lucruri nu pot fi contestate, şi anume că statul de drept s-a perfecţionat în aceşti ani, libertăţile şi drepturile cetăţeneşti au garanţii corespunzătoare, iar instituţiile statului au început să funcţioneze aproape de standardele europene chiar dacă unele lucruri mai trebuie perfecţionate”, a spus Boc.

În privinţa neîmplinirilor, Boc a amintit însă că zece state UE încă menţin restricţii pentru lucrătorii români pe piaţa muncii şi a menţionat şi neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, acuzând din nouguvernarea din perioada 2007-2008 pentru acest eşec.

În opinia premierului, măsurile de reformă dispuse de Guvern în educaţie, justiţie, asistenţă socială şi prin modificarea Codului Muncii au fost corecte şi necesare.

Articolul integral poate fi citit aici.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  whatsnewinro.wordpress.com

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, joi, că România a reuşit, chiar şi în condiţiile unei slabe absorbţii a fondurilor europene, să fie un beneficiar net la bugetul UE, primind de la data aderării 11,91 de miliarde de euro şi plătind 6,24 de miliarde, informeaza Mediafax.ro.

“Contrar opiniilor, nenumăratelor declaraţii care se mai fac, România nu este un contributor net la bugetul UE. Conform cifrelor de la sfârşitul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, au intrat în ţară 11,91 miliarde de euro, iar România a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, plăţi către bugetul UE. Deci beneficiul net al României este de 5,67 miliarde de euro”, a explicat Orban.

El a insistat că, inclusiv în condiţiile unei absorbţii reduse a fondurilor europene, “România are un beneficiu de la UE de peste 5,6 miliarde de euro”.

Orban a avertizat că riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, “când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de 8 miliarde de euro”.

El a adăugat că “multe deficienţe ale societăţii româneşti, ale administraţiei româneşti, se simt deplin în modul în care funcţionează acest proces”.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: beijing.mae.ro

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor dintre statele UE, totalul datoriilor fiind de 97,9 miliarde, dintre care 22 de miliarde datorie publică.

“Apropo de datorii, vreau să ştie românii cum stăm din punctul de vedere al datoriilor noastre. România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE“, a spus preşedintele, citat de Mediafax.

Traian Băsescu a precizat că se referă atât la datoria privată, cât şi la cea publică.

“România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE – vorbesc de datoria publică şi datoria privată, dar statul nu plăteşte decât datoria publică. Totalul datorat de România e de 97,9 miliarde, din care 22 de miliarde sunt datoria publică. Restul e datorie privată, datorii ale firmelor, ale cetăţenilor, conturile nerezidenţilor care se afă în România”, a spus Băsescu, potrivit Mediafax.

 Suntem în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar de data asta lăsăm o datorie mare. Dacă decidem să lăsăm o casă, mergem cu cei 24 cărora, cel puţin declarativ, ne-am alăturat prin declaraţia mea” , a spus Băsescu, referindu-se la adoptarea de către 25 de state UE, între care România, a noului tratat de consolidare a disciplinei bugetare.

Sursa articol: MEDIAFAX
Sursa foto: ro.wikipedia.org

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, potrivit Mediafax.ro, că “iluzia traiului pe datorie s-a spulberat” nu numai în România, ci în toată Uniunea Europeană şi că tratatul de convergenţă convenit luni de Consiliul European corectează obiceiul de a cheltui mai mult decât se produce.

“Eu am obligaţia să le spun românilor că iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE. Şi, dacă vreţi, la un moment dat pot să vă dau cifre. Din acest motiv, cele două documente adoptate ieri au semnificaţie deosebită. Forma finală a Tratatului şi o declaraţie care vizează crearea de locuri de muncă. Ele parcă au şi o semnificaţie, puse la un loc. Pentru că, pe de o parte, forma finală a Tratatului, alături de celelalte documente adoptate în ultima perioadă, ne împinge pe toţi cei care vom ratifica acest tratat spre a ne corecta obiceiul de a cheltui mai mult decât producem şi cea de-a doua ne dă soluţia. Soluţia este crearea de locuri de muncă şi nu împrumuturile“, a declarat Traian Băsescu.

Sursa articol: Mediafax
Sursa foto:  europa.eu