INTERNAȚIONAL
Țările europene între AIIB, ABD și Banca Mondială: o nouă repoziționare globală?
Published
9 years agoon
Stila – Nicholas Puerava
Marea Britanie și-a anunțat, în această lună, candidatura pentru Banca Asiatică de Infrastructura și Investiții. Franța, Germania și Italia au urmat acțiunea britanicilor. Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare rămân pe planul secund. Ce semnifică această repoziționare a europenilor în mediul global și față de raportul existent cu Banca Mondială?
Raportul europenilor cu sistemele celor trei instituții –Banca Mondială (World Bank, WB), Banca Asiatică pentru Dezvoltare (ADB) și Banca Asiatică de Investiții și Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank, AIBB)- poate fi observat prin prisma deosebirilor dintre instituții despre care se spune că au roluri identice.
Rolul identic este dat de dezvoltarea și eliminarea sărăciei regionale/globale.
”Working for a World Free of Poverty” este motto-ul World Bank; Misiunea e îndreptată spre două obiective la nivelul anului 2030: reducerea sărăciei extreme prin scăderea numărului de persoane care trăiesc cu mai puțin de 1.25 $ pe zi pentru 3% din populația lumii; și, promovarea prosperității comune prin stimularea veniturilor de bază la 40% pentru fiecare stat. Misiunea WB a început în 1944, concomitent și ca parte a Organizației Națiunilor Unite – la Bretton Woods, sediul central este la Washington. Misiunile din trecut ale WB au dus la dezvoltarea unor instrumente, cercetări și cunoștiințe specifice. Apropierea de Fondul Monetar Internațional provine din interdependența față de ONU și din discuțiile anuale despre misiunile de investiții.
”ABD aims for an Asia and Pacific free from poverty” – aceasta este misiunea declarată a ADB. Funcționarea acestei instituții datează din perioada anilor ’60 când 31 de state au acționat pentru dezvoltarea sub aspectul finanțărilor a diverselor zone de dezvoltare. Principalele mecanisme de asistență pentru dezvoltare sunt: împrumuturile, subvențiile, dialogul politic, asistența tehnică și investițiile de capital. ”ADB is making a difference” este motto-ul în îndeplinirea misiunilor regionale până în 2020, misiuni precum reducerea sărăciei extreme – din 1990 sărăcia a fost redusă la jumătate.
AIBB este un proiect lansat de China, în octombrie anul trecut. Fundamentul proiectului este de a fi o instituție interguvernamentală în Asia. Așadar, o instituție regională. Membrii fondatori din 2014 au fost 21 la număr, dar opțiunea chinezilor a fost de a amâna funcționarea băncii până la sfârșitul anului 2015. Ulterior, termenul limită de aderare a fost anunțat ca fiind până la 31 martie anul curent, permițând în acest fel mai multor state de a face parte din AIBB.
Specificul acestei noi instituții este că nu are un inițiator occidental ci unul asiatic pentru un spațiu asiatic. Deși SUA vede în această organizație un adversar, statele europene nu consideră la fel. Marea Britanie a făcut primul pas pentru apelul deschis la AIBB.
În acest context, obiectivul declarat al AIBB este dezvoltarea spațiului asiatic, dezvoltarea include aici (foarte probabil) toate aspectele sale, inclusiv dificultatea sărăciei în zonă sau dezvoltarea tehnologică a regiunilor. Teoretic, aceleași măsuri pe care le prezintă și ADB sau WB. Un adversar pentru SUA deoarece inițiatorul nu este nici vreun stat european și nici însăși SUA, ci un adversar economic dificil deși pașnic. Natura politicii americane și poziția asumată în mediul global nu permite accederea la o asemenea instituție, statele europene și alte state din Asia – Pacific nu au astfel de dificultăți. Dar, alte state nu au adoptat și nu au dezvoltat sisteme economice fundamentale pentru capitalismul actual precum cele americane și nu au condus lumea actuală la nivelul pe care Statele Unite l-a exercitat ultimii ani (excepție Marea Britanie, la un moment dat în trecut, dar cazul britanic are alte baze: mediul global de atunci nu definea mediul globalul de acum).
Extinderea termenului de aderare la AIIB și aderarea unor mari state occidentale lasă și posibilitatea de a crește capitalul noii băncii chineze. Posibilitatea investițiilor oferă capitaliștilor ce sunt parte la AIIB șansa de a investi mai mult în marile zone ale Asiei, practic e un joc economic de tip „win-win” din care marile economii europene realizează că nu trebuie să lipsească, chiar dacă poate semnifica sfidarea SUA – poate oferi și o ameliorare a crizei economice.
Probabilitatea ca această acțiune chineză să fie mai mult decât economică este redusă. Dacă ar fi o astfel de altă acțiune, posibilitatea ca state precum Germania sau Marea Britanie să accepte leadership-ul chinez în detrimentul celui american în alte materii decât cele de investiții și dezvoltare ar fi surprinzătoare. O alternativă de repoziționare a acestor state occidentale și a leadershipului chinez este dacă ideea colaborării dintre Statele Unite și China („Chimerica” – descrisă de N. Ferguson) ar exista și SUA ar permite o afirmare chineză ca succesoare a leadershipului american.
Dintre statele ce și-au anunțat candidatura (până pe 19 martie 2015) ca membrii fondatori la AIBB, sunt: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Australia. Japonia și Coreea de Sud nu și-au exprimat dorințe de a accede la această bancă chineizată, dar au anunțat că vor fi discuții despre aceasta pe 21 martie, între cei trei miniștri de externe (RPC, RoK și Japonia).
Din AIIB fac parte 32 de state: Arabia Saudită, Bangladesh, Brunei, Cambodgia, China, Filipine, India, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kuwait, Laos, Malaezia, Insulele Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Oman, Pakistan, Regatul Unit, Quatar, Singapore, Sri Lanka, Tadjikistan, Tailanda, Uzbekistan, Italia, Luxemburg, Noua Zeelandă.
Din ADB fac parte 67 de state, lista cu membri este disponibilă aici.
Din WB fac parte 188 de state, lista e disponibilă aici.
Surse: www.worldbank.org, www.adb.org, xinhuanet.com, www.fmprc.gov.cn.
.
You may like
Ministrul Finanțelor, întâlniri cu oficiali din cadrul Băncii Mondiale cu prilejul vizitei la Washington: România va continua să își mențină echilibrul macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, întâlnire cu vicepreședintele Băncii Mondiale: A fost apreciată evoluția rapidă a reformelor și avansul investițiilor deblocate la începutul anului 2022
Ligia Deca, după întâlnirea cu vicepreședinta pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale: Guvernul va negocia în următoarele luni un nou cadru de colaborare cu BM, educația fiind un capitol important
Ministrul Educației, invitat al Băncii Mondiale la Washington: Este important ca viitoarele programe de cooperare să răspundă provocărilor actuale, în complementaritate cu prioritățile și fondurile europene
Marcel Ciolacu: Digitalizarea este principalul instrument prin care avem în vedere îmbunătățirea serviciilor publice și aducerea cât mai multor fonduri la buget
UE și IFC vor debloca peste 500 milioane de euro din sectorul privat pentru investiții în vederea reconstrucției în Ucraina
1 Comment
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
SUA
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
Published
12 hours agoon
April 18, 2024Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.
Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.
Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.
În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.
Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.
În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.
În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.
Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.
În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.
MAREA BRITANIE
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Published
15 hours agoon
April 18, 2024By
Teodora IonComisia Europeană a propus Consiliului să demareze negocieri cu Regatul Unit în vederea stabilirii unui acord de facilitare a mobilității tinerilor.
Conform unui comunicat al executivului european, un astfel de acord ar permite tinerilor cetățeni ai UE și ai Regatului Unit să studieze, să lucreze și să locuiască mai ușor în Regatul Unit și, respectiv, în UE.
Instituția amintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a dus la o scădere a mobilității între cele două părți, fapt ce a avut consecințe negative asupra oportunităților pe care tinerii le-ar fi putut avea pentru a experimenta viața pe celălalt mal al Canalului și pentru a beneficia de schimburile culturale, educționale, de cercetare și pregătire.
”Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a afectat în mod deosebit tinerii din UE și din Regatul Unit care ar dori să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Astăzi, facem primul pas către un acord ambițios, dar realist, între UE și Regatul Unit, care ar rezolva această problemă. Scopul nostru este de a reconstrui legăturile umane între tinerii europeni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”, a subliniat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni.
Propunerea urmărește să abordeze într-un mod inovator principalele bariere în calea mobilității tinerilor din prezent și să creeze un drept pentru tineri de a călători mai ușor și pentru o perioadă mai lungă de timp din UE în Regatul Unit și invers.
Propunerea stabilește condițiile care ar trebui îndeplinite (vârsta, durata maximă a șederii, condițiile de eligibilitate, normele de verificare a respectării acestora) pentru a permite tinerilor să se deplaseze fără a fi legați de un scop (de exemplu, pentru a permite studierea, formarea sau munca) sau fără a fi condiționați de cote. De exemplu, în temeiul acordului preconizat, atât cetățenii UE, cât și cei ai Regatului Unit cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ar putea rămâne până la 4 ani în țara de destinație.
Recomandarea Comisiei va fi discutată acum în cadrul Consiliului. În cazul în care Consiliul va fi de acord, Comisia va fi autorizată să lanseze negocieri cu Regatul Unit cu privire la mobilitatea tinerilor.
De la retragerea Regatului Unit din UE, mobilitatea între UE și Regatul Unit este reglementată de normele interne (privind imigrația) ale UE și ale statelor sale membre și ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care profită de mobilitate între UE și Regatul Unit. Propunerea Comisiei privind un acord UE-Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar putea fi sprijinită în mod util de o discuție paralelă privind posibila asociere a Regatului Unit la Erasmus+.
NATO
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Published
16 hours agoon
April 18, 2024Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.
Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.
Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.
Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.
Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.
Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.
Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.
În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Pingback: Țările europene între AIIB, ABD și Banca Mondială: o nouă repoziționare globală? | stilanicholas