Tatonările unui intervenționism în Siria

Dupa incidentul recent cu Turcia, Siria a intrat deja pe un drum descendent in aprofundarea crizei interne, a razboiului civil si al cresterii riscului exportarii conflictului in regiune. Evolutia evenimentelor interne este caracterizata de aceeasi instabilitate si de o consolidare treptata a fortelor revolutionare.

Responsabilul special ONU privind situatia din Siria, Kofi Annan a depus eforturi pentru a obtine un acord de incetare a focului, dar in contextul blocajului din Consiliul de Securitate rezultatele intarzie sa apara.

In cea mai recenta Reuniune “Prietenii Poporului Sirian” de vineri, 6 iulie, Kofi Annan recunoaste ca nu poate garanta o ameliorare a situatiei din Siria in contextul actual : “Această criză continuă de 16 luni, dar eu am început să mă implic acum trei luni. Eforturi importante au fost depuse în încercarea de a soluţiona această situaţie în mod paşnic şi politic. Este de ordinul evidenţei că nu am reuşit. Şi poate că nu există nicio garanţie că vom putea reuşi”.

Israel ramane ferm in ceea ce priveste interventia in Siria, declarand, sambata 21 iulie, ca Israelul este pregatit pentru o interventie in Siria daca regimul Assad va furniza arme chimice sau rachete organizatiei teroriste Hezbollah.

Reuniunea Prietenii Poporului Sirian de la Paris – Hollande isi asuma responsabilitatea in Siria

Presedintele Frantei, Francois Hollande a venit cu o serie de propuneri pentru Siria si a promovat si a recomandat cinci angajamente comunitatii internationale, la a treia intalnire a „Prietenii Siriei” din 9 iulie a.c.:

  1. Disparitia impunitatii pentru membrii regimului;
  2. Sanctiuni reale si efective;
  3. Cresterea sprijinului pentru opozitie, inclusiv oferirea unor mijloace de comunicare;
  4. Asistenta umanitara;
  5. Ajutor pentru reconstructie dupa stoparea conflictului.

Leadership-ul european pentru Siria transpus in figura lui Hollande ne poate transmite ca Franta are puterea si capacitatea de a privi peste frontiere si de a gasi oportunitati si solutii departe de casa in conditiile crizei de pe batranul continent. Responsabilitatea pe care si-o atribuie si pe care o pune in seama comunitatii internationale seamana deja cu pregatirea terenului pentru interventionism, un interventionism in spiritul principiului “responsability to protect”.

In urma reuniunii Francois Hollande declara: „Un lucru este sigur, regimul lui Assad nu va dura. Căderea sa este inevitabilă şi sosirea forţelor democratice în Siria va fi determinată de ceea ce vom decide. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine”.

Se vehiculeaza ca o interventie de tipul celei din Libia nu se va realiza, dar cliseul promovat de Libia nu este un model limitativ ci a reprezentat o solutie la acea perioada. Formele unui interventionism in Siria pot cunoaste alte valente si alte instrumente si de asemenea canale diferite.

Intr-adevar, opozitia Federatiei Ruse si a Republicii Populare Chineze blocheaza o decizie in Consiliul de Securitate. Federatia Rusa nu a fost reprezentanta la aceasta intrunire precizand prin vocea ministrului de externe, Serghei Lavrov: „Grupul “Prietenii Siriei” este partinitor si sustine doar opozitia siriana. Din pacate, anumiti reprezentanti ai opozitiei siriene au inceput sa spuna ca acordul de la Geneva este inacceptabil pentru ei si, in paralel, unii participanti occidentali ai reuniunii de la Geneva au inceput sa denaturize, in declaratiile publice pe care le fac, compromisul atins. Interpretarea acestor compromisuri nu serveste la nimic. Consider ca dupa intalnirea de la Geneva dispare necesitatea unor asemenea forumuri”.

De asemenea s-a decis o forma de cooperare internationala structurata pe doua paliere – un grup de lucru pe sanctiuni ce va avea loc saptamana viitoare la Doha, pe 19 iulie si un grup pentru reconstructie economica si dezvoltare, din care va face parte si Romania. Pentru ca acestea sa poata fi implementate, Planul de Pace al emisarului special ONU ar trebui sa produca efecte, sau cel mai curand sa se ajunga la incetarea focului si la demararea proceselor de stabilizare a zonei.

O decizie sustinuta de majoritatea participantilor a fost cea a necesitatii adoptarii de catre Consiliul de Securitate a unei rezolutii prin care sa se impuna constrangeri si amenintarea cu adoptarea de sanctiuni impotriva Damascului. Asa de unitara cum a fost consfintita probabil la fel de covarsitor va fi ignorata!

Franta – leader prin aliante!

Sunt cateva aspecte interesante ce reies din intalnirea de vineri : faptul ca Franta isi asuma leadership-ul in gestionarea problemei siriene intr-un mod ferm si zgomotos, faptul ca Planul pentru Pace este abandonat de Kofi Annan, si mai ales faptul ca se pledeaza pentru implicarea Iranului in medierea conflictului.

In acest sens, Kofi Annan declara ca: “Rusia are influenţă, dar nu sunt sigur că evenimentele vor fi determinate numai de Rusia (…). Iranul este un actor. El ar trebui să facă parte din soluţie. El are influenţă, iar noi nu putem ignora acest lucru”.

Reinvetarea Iranului pentru un rol de asa natura, legitimat de comunitatea internationala va fi probabil o decizie ce poate aduce un curs al evolutiilor la nivel international destul de periculoasa. Cu greu va putea fi aceptat un astfel de rol al Iranului de catre Turcia sau de catre SUA, avand in vedere dosarele divergente bilaterale.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × four =