Teodor Baconschi, în Financial Times: “De facto, suntem deja în Schengen”

Chris Bryant, corespondentul în domeniul afacerilor în Europa Centrală și de Est al publicației Financial Times, a realizat un interviu cu Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe al României. Vă prezentăm în continuare traducerea unor fragmente din interviul postat pe www.ft.com.

Despre Schengen

“Aderarea la Schengen nu este un cadou, ci o obligaţie clară, prevazută în tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană – o obligaţie legală care a fost asumată de către toate statele membre.

Ne-am făcut temele şi nivelul de pregătire pentru aderarea la Schengen a fost confirmat de nu mai puțin de șapte misiuni de evaluare. Deci, aş spune, de facto, că suntem deja în Schengen.

Cadrul și procedurile juridice conțin reguli şi obiective clare pentru statele candidate şi acestea au fost respectate cu stricteţe. Deci, obiectivul nostru politic legitim este ca o decizie să fie luată în timpul președinției ungare. Noi credem că aderarea noastră în spaţiul Schengen este un pas înainte pentru a contribui mai bine la asigurarea securităţii UE şi a cetăţenilor europeni.

Am auzit o mulţime de aşa-numite argumente, dar poziţia noastră este din nou foarte logică şi legitimă – nu vedem nicio bază legală sau altfel de argumente pentru a lega decizia politică din Consiliul [de miniştri] cu privire la aderarea noastră la Schengen de alte chestiuni.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare este conceput pentru a promova reforma sistemului judiciar – un mecanism distinct pentru un câmp distinct.

Nu văd niciun motiv pentru a pedepsi un stat membru cu drepturi depline – ne aflăm în pragul împlinirii a cinci ani de când România este un stat membru al UE. De la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene privind MCV am făcut multe progrese în reformarea sistemului judiciar. Este clar că o evaluare onestă a acestui lucru va fi reflectată în viitorul raport de ţară, din această vară.

MCV înseamnă mecanismul de cooperare şi verificare, nu un mecanism de pedeapsă, este o modalitate de promovare şi accelerare a reformei sistemului judiciar, un proces complex  în orice ţară. Prin urmare, sunt optimist cu privire la finalizarea MCV, dar în conformitate cu criteriile stricte implicate.

Este util și foarte important să menţinem MCV în domeniul pentru care a fost introdus. Nu trebuie să-l extrapolăm la alte domenii şi să creăm false argumente împotriva România ca  stat membru.

În primul rând, trebuie să reformăm justiţia, mai ales pentru cetăţenii proprii … dar nu să acceptăm extrapolarea la alte domenii.

Toate celelalte argumente care au fost prezentate împotriva aderării noastre la Schengen  în luna martie, așa cum fusese programat, sunt irelevante în acest context – de exemplu, redobândirea cetăţeniei române pentru unii cetăţeni ai Republicii Moldova. Redobândirea cetăţeniei este posibilă  într-un cadru legal precis şi este realizată în conformitate cu standardele şi regulile internaţionale.

Rata de creştere a cetăţenilor UE din România este una dintre cele mai mici din întreaga Uniune şi numărul de cetăţenii române acordate este mult mai mic decât în alte state membre.

Este vorba de mii de moldoveni, nu de o cifră mai mare. Deci, numărul este mult mai mic în comparație cu ce se întâmplă în alte state membre.

UE şi relaţiile bilaterale

Ne asteptam ca Europa să respecte regulile de bază și pentru că suntem gata să intrăm în spaţiul Schengen, fapt confirmat de evaluările Comisiei Europene, este normal să ne aşteptăm la un calendar clar privind aderarea noastră în acest an. Așadar, cerem o decizie politică în acest sens, sub preşedinţia Ungariei.

Avem un parteneriat strategic cu Franţa şi excelente relații bilaterale istorice – avem proiecte de mare amploare, un comerț dezvoltat şi multe investiţii de succes ale francezilor în economia noastră.

Aşa că ne dorim să menținem deschis dialogul politic şi să cooperăm cu Franţa – pentru că dacă guvernul francez se confruntă cu temeri ale opiniei publice,  atunci trebuie să cooperăm şi să explicăm, să dăm detalii şi să consolidăm această cooperare. Tot ceea ce ne dorim  este un tratament egal şi un sentiment de echitate, care sunt fundamentale pentru construcţia europeană. Deci, avem nevoie de Franţa, ca întotdeauna, ca un partener, un partener onest și de încredere  care să ne sprijine eforturile, nu doar pentru aderarea la spaţiul Schengen, ci și pentru continuarea tuturor reformelor necesare.

Acest guvern a adoptat măsuri foarte dure de austeritate pentru consolidarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică a ţării – luptăm încă împotriva impactului negativ al crizei economice. Deci, avem propriul nostru context politic şi am dori ca Franţa, care este în mod tradiţional aliatul nostru de bază în UE, să înțeleagă ceea ce facem şi să acţioneaze în consecinţă, în spiritul parteneriatului strategic.

Eu cer doar un tratament egal, aplicarea aceluiași set de norme în chestiunea Schengen şi un dialog politic normal, care se presupune că este menit să rezolve orice dificultăţi în relaţiile bilaterale cu Franţa.

Ca un stat membru, am adoptat în mod constant, în cadrul Consiliului European,  o atitudine constructivă şi foarte europenă şi încă dorim să evităm orice divizare reală sau artificială în Europa, deoarece aceasta a fost marea realizare istorică a continentului nostru, după căderea comunismului.

Vrem să credem că principiile, valorile de bază, standardele şi procedurile nu sunt numai vorbe – adoptate şi aplicate selectiv – ci substanţa politică reală a destinului nostru comun.

Îmi amintesc că acum câţiva ani un oficial american introducea limbajul “noii Europe”  spre comparație cu cel al  “vechii Europa”, etc Nu avem nevoie de astfel de lucruri … Dacă vrem cu adevărat să punem în aplicare în mod corect dispoziţiile Tratatului de la Lisabona, dacă vrem să avem o perspectivă fructuoasă a UE ca actor global, cred că este păcat să punem în pericol oricare dintre realizările noastre – de aceea, avem nevoie de reguli transparente, o echitate reală între statele membre şi dezbateri politice pe baze democratice, dacă vrem cu adevărat să construim UE în secolul 21, într-un mediu global complet transformat.

Cred că fiecare stat membru – cele recente şi cele fondatoare,  mai vechi – trebuie să vadă că Europa funcţionează după aceleaşi standarde şi joacă după aceleași reguli. Acest lucru este esenţial pentru soliditatea şi credibilitatea energiei noastre politice pentru continuarea construcţiei europene.

Dacă vrem ca cetățenii noștri să evite tentația euroscepticismului, de exemplu, trebuie să le arătăm că Europa își respectă propriile principii, standarde și proceduri. Așadar, fără acest lucru, credibilitatea proiectului european este sub semnul riscului.

Perspectivele aderării Croaţiei la UE şi Mecanismul de Cooperare și Verificare

Este bine cunoscut faptul că am susținut puternic extinderea UE în Balcanii de Vest şi susținem cu tărie aderarea Croației.

Suntem conştienţi de faptul că există o necesitate pentru ca fiecare stat candidat să fie evaluat pe baza meritelor sale individuale.

Declarațiile mele cu privire la participarea România la MCV nu ar trebui să fie scoase din context … nu trebuie să avem vreun regret, deoarece am muncit foarte mult pentru a contribui, ca un stat membru, la acest proces de extindere, astfel încât nu există nicio ambiguitate în acest sens (în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru aderarea Croaţiei).

Croaţia este în mod clar lider în Balcanii de Vest, astfel încât, aşa cum am mai spus, vom sprijini aderarea sa la UE, atunci când va îndeplini toate criteriile.

Despre Bulgaria

Ca ţări vecine [Bulgaria şi România], am dori să păstrăm un sentiment de solidaritate activă între noi. Şi sperăm că, dacă va fi confirmat oficial că Bulgaria nu îndeplinește criteriile tehnice, aceasta va rezolva problema rapid.

Problemele de frontieră din Grecia

Este clar că este nedrept să pedepsești pe cineva pentru problemele altcuiva … Îmi doresc ca toate statele membre să-și unească eforturile pentru a-și îmbunătăţi standardele în termeni de securitate la frontieră în toată Europa.

Despre Moldova

Nu e adevărat că am avut o problemă de frontieră cu Republica Moldova. Am fost primul stat care a recunoscut suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Am semnat Tratatul de frontieră prima dată în 1947, la Paris. Pe 8 noiembrie anul trecut, am semnat un tratat pentru gestionarea comună a frontierei – avem destule probleme reale care cer rezolvare, fără a fi necesar să adăugăm pe lista chestiuni imaginare.

Un guvern pro-european reformist la Chişinău este o veste bună pentru UE şi pentru stabilitatea din vecinătatea sa şi, ca un efect secundar, de asemenea, pentru şansele de soluţionare a conflictului din Transnistria. Deoarece, odată ce Republica Moldova este în mod clar angajată în reforme structurale şi o politică pro-europeană, va deveni mult mai atractivă pentru Transnistria, de asemenea. Deci, suntem încă preocupați de o posibilă reluare  a negocierilor oficiale în formatul cinci plus doi. Aşteptăm cu nerăbdare o soluţionare a conflictului, care să respecte suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova.

Cred că capacitatea de a alege democratic şi de a instala un nou guvern pro-european este foarte mult legată de activismul UE în Republica Moldova. Vom continua să  susținem toate eforturile menite să promoveze o apropiere între Chişinău şi Bruxelles.

Avem, în calitate de europeni, interesul să proiectăm valorile noastre în vecinătatea  estică, precum şi în alte direcţii … am dori să vedem această agenda europeană a Republicii Moldova complet îndeplinită prin punerea în aplicare a reformelor, a standardelor europene şi adoptarea acquis-ului. Este în interesul Republicii Moldova, în primul rând.

Președinția ungară a UE şi regulile Ungariei privind mass-media și cetățenii

Ştiu şi am suficiente informații pentru a spune că Ungaria este o democraţie europeană perfect funcţională şi că vecina și partenera noastră respectă complet toate normele de bază ale unei democraţii funcţionale.

Legislaţia mass-media este un act legislativ intern complex – este discutat la Bruxelles şi cred că dialogul dintre Bruxelles şi Budapesta pe această temă va fi cu adevărat fertil.

Avem un dialog constant cu prietenii noştri, ungurii, pe legea cetăţeniei, precum şi alte probleme şi nu există nici un impact negativ pe plan intern.

Despre Ucraina şi Belarus

România este un susţinător puternic al perspectivei europene a Ucrainei. Avem nevoie de ucrainieni pentru a pune în aplicare în continuare reforme  şi cred că sunt conştienţi de faptul că succesul acestui mare efort este posibil numai în cazul în care cerinţele UE cu privire la reformele interne sunt puse în aplicare.

Suntem mult mai preocupaţi de evenimentele post-electorale din Belarus. Ne-am exprimat dezamăgirea  şi am condamnat intervenţia brutală a poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici. Noi credem că participarea Belarusului la acest parteneriat estic ar trebui să fie examinată cu atenţie …

Există cerinţe clare şi ceea ce se întâmplă acolo, pe teren, nu este încurajator – în special, lipsa completă a dialogului cu opoziţia şi cu ONG-urile. Acestea sunt elementele de bază pentru orice democraţie, aşa că trebuie să vedem unele rezultate.

Despre economia românească

Din fericire, după aceşti doi ani de recesiune destul de severă, perspectivele economice sunt destul de încurajatoare în momentul de față. Există semne vizibil pozitive şi aşteptăm o creştere reală în acest an.

Așadar, în acest context, pentru a consolida reformele întreprinse până în prezent şi pentru a le proteja de posibile evoluții externe negative, avem în vedere un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, sprijinit de UE. Suntem pe calea cea bună privind redresarea economică  şi prognoza pentru acest an este chiar mai bună, deci cred că ce a fost mai rău a trecut.

Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor structurale de la UE este, în mod clar, prioritatea majoră a guvernului nostru pentru acest an.

Despre Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră

Avem obligația de a revitaliza OCEMN – anul viitor, vom sărbători 20 de ani de când există acest format de cooperare regională. Ne-ar plăcea să aducem OCEMN mai aproape de UE, în unele proiecte comune.

În afară de poziţionarea strategică a statelor sale membre,  zona Mării Negre este centrul coridoarelor de transport, comerţ şi a căilor de comerţ.

Această regiune are resurse naturale bogate, inclusiv energia – fapt care ar trebui să atragă mai mult atenția UE”.

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Teodor Baconschi, în Financial Times: “De facto, suntem deja în Schengen”

  1. hidroizolatii 17/01/2011 at 21:04

    Pai de astfel de ,,favoruri” am avut parte si inainte de intrarea in UE..unii pro..altii contra, insa din punctul meu de vedere cred ca jocurile se fac ,,mai sus” la nivel mondial iar noi suntem ,,bila” dintr-un joc de ping pong cu final in toamna ..speram noi..fericit, insa una peste alta cred ca si francezii, nemtii sau italienii sunt mult prea satui de toti smenarii si imbecilii de la noi care iau ,,cotropit” in stil de haita, facandu-ne de rasul Europei !

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 + seventeen =