POLITICĂ
Teodor Meleșcanu: Pregătirea Marelui Centenar, Preşedinţia Consiliului UE în 2019, candidatura României la ONU și OCDE – jaloanele esenţiale în următorii ani
Published
7 years agoon
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat marți că pregătirea Centenarului Marii Uniri, președinția română a Consiliului UE, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și candidatura la OCDE reprezintă ”jaloanele” pentru diplomații români în următoarea perioadă.
”Anul acesta vă propun câteva accente speciale: pregătirea Marelui Centenar, președinția noastră la Consiliul UE în 2019, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU — cu alegeri în 2019 și candidatura noastră la OCDE. Acestea sunt jaloanele esențiale ale mandatului dumneavoastră. În egală măsură, avem nevoie de o diplomație economică mai clar orientată spre rezultate”, a a transmis ministrul de Externe în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, care are loc la București.
Discursul integral susținut de Teodor Meleșcanu, redat de MAE:
”Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Stimați membri ai Parlamentului României,
Doamnelor și domnilor ambasadori ai României în străinătate,
Doamnelor și domnilor ambasadori acreditați la București,
Stimați reprezentanți ai corpului diplomatic al României și ai corpului diplomatic la București,
Onorată audiență,
Această întâlnire anuală a diplomației române stă sub semnul reflecției asupra schimbării și mizelor strategice pe care România le are în următorii ani. Ce s-a schimbat și ce se va modifica în lume ne interesează în cel mai înalt grad, ca diplomați; implicațiile, mai ales, a acestor schimbări asupra intereselor și conduitei noastre devin vitale.
Ritmul schimbărilor pare mai alert ca oricând, benefice sau nu, în cea mai mare măsură inevitabile. Ceea ce putem noi face este să înțelegem cât mai bine evoluțiile, să lemodelăm pragmatic prin gestionarea implicațiilor și să ne adaptăm în consecință. Inteligența, orientată spre anticipare, managementul strategic și tactic, dar și adaptabilitatea definesc datoria noastră, promovarea intereselor noastre în lumea în schimbare.
Sunt onorat că îi vom avea alături, pentru a împărtăși evaluările lor pe aceste teme, pe ministrul afacerilor externe al Luxemburgului, pe ministrul afacerilor externe al Ungariei și pe ministrul afacerilor externe al Egiptului – o voce care va întări dimensiunea globală a dezbaterilor noastre de aici.
Anul acesta vă propun câteva accente speciale: pregătirea Marelui Centenar, Preşedinţia noastră a Consiliului UE în 2019, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU – cu alegeri în 2019 și candidatura noastră la OCDE. Acestea sunt jaloanele esenţiale ale mandatului dumneavoastră. În egală măsură, avem nevoie de o diplomaţie economică mai clar orientată spre rezultate. Avem o serie de sesiuni, unde aştept o prezenţă numeroasă a diplomaților români pentru discuţii pe linie economică aplicată, directă şi onestă cu reprezentanţi ai companiilor.
Am dorit să organizăm şi o vizită la proiectul ELI de la Măgurele. Avem nevoie de o mai bună conectare a diplomaţilor noştri cu cele mai inovatoare şi recente proiecte ale României. Este mesajul nostru despre atu-urile României creative, ştiinţifice, dinamice, pe care aveţi datoria să o promovaţi în exterior prin proiecte clare de cooperare externă. Ultima zi va fi dedicată unei vizite în teritoriu pentru discuții cu autorităţile locale şi judeţene și pentru cunoaşterea unor proiecte de dezvoltare reuşite, vă poate inspira.
Doresc astăzi să parcurgem împreună ce s-a realizat și ce obiective prioritare avem, mă refer la mizele majore nu doar pentru politica externă, ci pentru România anilor viitori.
În orizontul apropiat al Marelui Centenar, prezentul nostru, în care trăim, respiră istorie și ne obligă să privim la acțiunile noastre dintr-o perspectivă extinsă. Ne bucurăm, în România de azi, de o dezvoltare, securitate și bunăstare fără precedent în istoria noastră. Datoria noastră colectivă este să le apărăm, să le securizăm pe termen mediu și lung, fiind pregătiți și pentru contexte care ne-ar putea fi mai puțin favorabile. Suntem datori să consacrăm o Românie viitoare, păstrătoare a ceea ce este particular și autentic din valorile ei specifice și, în același timp, între cele mai dinamice și mai importante, pro-europene și creative în cadrul UE. Îndemnul meu este să privim spre viitor.
Miza noastră europeană este președinția Consiliului UE. Suntem angrenați în procese de dezbatere şi decizie istorice pentru Uniunea Europeană, în mod direct, și implicit pentru viitorul României. Dezbaterea despre viitorul Europei nu s-a încheiat cu Declarația aniversară de la Roma, după cum ne atestă cele cinci documente de reflecție propuse de Comisia Europeană. Viitorul Europei se modelează într-o măsură decisivă până la finalul anului 2017. Vocea noastră, argumentele noastre, trebuie reiterate și auzite în plan european și bilateral. Avem o imagine pro-europeană pe care trebuie să o folosim în continuare.
Interesul României este să revigoreze politicile de dezvoltare în perspectiva convergenței economice şi a integrării europene mai profunde. Simultan, trebuie să ne aducem la zi profilul de țară, să ne creștem cu inteligență influenţa, la standardele pe care întreaga noastră societate le merită şi le doreşte. În plan extern, trebuie să atingem nivelul de reputație, respect și recunoaștere care să ne facă mândri ca țară și în calitate de cetățeni ai României.
Ministrul delegat al afacerilor europene va dialoga cu dvs. privind priorităţile României pe diferite dosare europene. Agenda națională în domeniu, în care ministrul delegat, MAE și alte instituții sunt profund implicate, rămâne axată pe teme de importanţă directă pentru cetăţeni: drepturile lor în calitate de cetățeni UE, inclusiv în contextul BREXIT; aderarea la spaţiul Schengen; securitatea europeană, inclusiv a frontierei externe; politica de coeziune şi politica agricolă comună, mai ales pe fondul dezbaterilor legate de viitorul UE şi al bugetului european; aprofundarea Pieţei Unice; finalizarea MCV; gestionarea migraţiei; combaterea schimbărilor climatice; pilonul social european ş.a.m.d.
Trebuie să fim mult mai activi în promovarea intereselor naționale ale României pe tema UE, precum și în relațiile bilaterale cu statele membre.
Pregătirea și exercitarea Președinției Consiliului UE în semestrul I/2019 este în fruntea listei de priorități, fiind o oportunitate istorică pentru politica noastră externă, pentru noi ca ţară și ca societate. Este o responsabilitate de o complexitate fără precedent. Am acţionat, încă din primele luni de mandat, pentru progrese în planul organizării interne adecvate, în definirea conceptului politic al Preşedinţiei și în modelarea unui mediu extern cât mai favorabil propunerilor cu care vom veni și care vor fi fixate foarte curând.
Rolul Reprezentanței noastre la UE va fi crucial și trebuie facilitat prin eforturi conjugate. Tuturor misiunilor diplomatice le revine un rol aparte: trebuie să vă angajați de pe acum în planificarea acestui mandat, construind premisele cele mai favorabile pentru exercitarea cu succes a Preşedinției în țările în care vă desfășurați activitatea în plan local.
În planul relaţiilor externe ale UE, trebuie să ne concentrăm pe implementarea Strategiei Globale de Politică Externă şi de Securitate a UE, cu accent pe dimensiunea rezilienţei, viitorul Politicii Externe și de Securitate Comune, cooperarea NATO–UE, implementarea Politicii de Vecinătate Revizuite, pregătirea Summit-ului PaE din noiembrie, strategia UE pentru Siria, continuarea extinderii şi păstrarea Balcanilor şi a Mării Negre în atenţia UE, rolul UE în promovarea unui multilateralism eficace.
În ceea ce privește viitorul Politicii de Securitate şi Apărare, următoarele luni vor marca definirea noii abordări, în special cooperarea consolidată în domeniu. România îşi defineşte poziţiile asfel încât să participe şi să beneficieze din plin de acest proces, în logica unităţii şi întăririi UE.
În mod evident, miza securității noastre, în perspectivă transatlantică și globală, rămâne decisivă. România s-a conturat în ultimii ani nu doar ca beneficiar al politicilor NATO, ci și ca participant activ la definirea și implementarea obiectivelor organizației.
Participăm la consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul estic, pe teritoriul național, la Marea Neagră, cât și în Polonia, găzduim elemente ale sistemului de apărare anti-rachetă, suntem printre cei mai importanți contributori în Afganistan, coordonăm fondul voluntar în domeniul apărării cibernetice spre beneficiul Ucrainei. Decizia de creștere a bugetului alocat apărării la 2% din PIB în 2017 a crescut vizibilitatea și credibilitatea noastră.
Ne vom concentra prioritar pe necesitatea implementării depline a măsurilor de consolidare a apărării și descurajării pe flancul estic. Avem o miză certă în asigurarea coerenței între zona de nord și cea de sud a flancului estic. Pregătirea summit-ului NATO din 2018 a început și trebuie să ne dedicăm cu toată energia în acest scop. Înscriu aici și valorificarea pe mai departe, posibil la nivel de summit, a formatului București B 9, alături de partenerii noștri strategici din Polonia.
Aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA este parte integrantă a mizei de securitate. Ministerului îi revine responsabilitatea susținerii ritmului în această direcție. Relația specială cu SUA, dar și ansamblul relațiilor transatlantice, rămân repere esențiale ale politicii noastre externe. Continuăm să acționăm pentru unitatea transatlantică, pilon central al bunei gestionări a schimbărilor și tensiunilor din sistemul global actual.
Am extins dialogul strategic cu SUA, am reluat dialogul politico-diplomatic la cel mai înalt nivel și am îndeplinit încă una dintre condițiile tehnice ale unui interes major pentru cetățenii români – programul Visa Waiver. Până la sfârșitul anului vom găzdui la București Reuniunea Anuală de Dialog Strategic România–SUA, unde vor fi convenite acțiunile și proiectele prioritare pentru aprofundarea relației bilaterale. Organizarea de către Departamentul Comerțului din SUA, la București, în octombrie, a Forumului de afaceri Trade Winds Southeast Europe, ca misiune economică regională, este un semnal că putem înregistra progrese concrete și pe componenta economică. Participarea unui număr de aproximativ 200 de companii americane ne creează o șansă pe care trebuie să o valorificăm.
Miza bunei vecinătăți în perspectivă trans-regională: Pentru mandatul meu, vecinătatea directă a României, arealul desemnat de ansamblul regiunilor care ne înconjoară, este de o importanţă cu totul specială. Geografia rămâne un dat al politicii externe. România trebuie să se implice mai responsabil, mai creativ și mai aplicat în vecinătatea ei, văzută integrat, strategic.
În vecinătate, miza prioritară rămâne Republica Moldova și sprijinirea ei pentru un viitor european. În actualul context geopolitic și de securitate, menținerea stabilității și a parcursului european al Republicii Moldova, consolidarea statului de drept și a democrației, continuarea modernizării în beneficiul cetățenilor sunt obiective care stau la baza cooperării bilaterale. Și aici, anul 2018 are o semnificație aparte. Este anul în care vom aniversa Centenarul Marii Uniri și ne oferă oportunitatea de a ne aminti că România și Republica Moldova împart responsabilitatea valorificării patrimoniului lingvistic, istoric și cultural comun, prin proiecte comune, orientate către viitor și către noile generații,prin încredere, responsabilitate și pragmatism.
Între vecinii noștri, abordarea relației cu Ungaria trebuie să pornească de la repere principiale similare, așa cum am afirmat și în prima mea vizită externă, la Reuniunea Anuală a Diplomației Ungare. Avem un prezent și un viitor european comun, fundamental pentru țările și pentru cetățenii noștri. Avem un patrimoniu cultural comun, rezultat al unor procese istorice, multe din ele sistemice, nu exclusiv bilaterale. Avem minorități ca potențialități pentru mai buna înțelegere reciprocă. Am pledat la Budapesta și profit de reuniunea noastră, care va fi onorată de prezența omologului ungar, pentru a susține relansarea parteneriatului nostru bilateral, pe fundamentele principiilor consacrate prin Tratatul de Bază din 1996: respect reciproc, cooperare pe multiple planuri, bună vecinătate. Avem relații economice foarte strânse și o multitudine de proiecte transfrontaliere. Ungaria este pentru noi al doilea partener economic în UE, după Germania.
În general, diplomația bilaterală își menține sau chiar consolidează statutul și relevanța. Din această perspectivă, ne propunem să dezvoltăm relațiile în plan european pe trei dimensiuni fundamentale: 1. Cooperare mai strânsă și structurată cu statele vecine, între care Bulgaria ocupă un loc special; 2. Consolidarea relațiilor cu statele partenere strategice sau partenere speciale, inclusiv în planul dezvoltării noastre economice. Un loc special revine dialogului foarte bun, la nivel de președinte, premier și ministru de externe, pe care l-am avut în acest an cu Franța și Germania. Relația cu Marea Britanie trebuie abordată cu o atenție specială, atât în cadrul negocierilor UE 27 privind BREXIT, cât și al aranjamentelor ulterioare, din perspectiva intereselor externe și de securitate care ne apropie pe mai departe. Doresc să menținem ritmul alert al parteneriatului cu Polonia, să consolidăm parteneriatele cu Spania și Italia. 3.Aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre UE, cu statele candidate și partenere UE, este a treia axă bilateral-europeană, având în vedere obiectivul unui mandat de succes la Președinția Consiliului UE în 2019 și al unei tranziții propice ante- și post-Președinție. Trebuie să intensificăm cooperarea, pe agenda europeană și nu numai, cu Slovacia şi Cehia, cu BENELUX, statele baltice, Austria, ca deținătoare a Președinției semestriale anterioare, Finlanda și Croația, ca state partenere României în trio-ul de președinții.
În programul Președinției noastre, un loc special va reveni Balcanilor, al căror viitor este o miză strategică. În ultimul an, MAE a contribuit activ la evoluţiile pozitive înregistrate recent în acest areal. Amintesc: finalizarea procesului de aderare la NATO şi avansarea semnificativă a negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE; sprijinul acordat Serbieiîn plan european; susținerea Albaniei în reformele pentru deschiderea negocierilor de aderare; depunerea candidaturii la UE de către Bosnia și Herțegovina.
În abordarea întregii noastre vecinătăţi, parteneriatul cu Turcia are o importanţă aparte. Stabilitatea, securitatea şi perspectivele de dezvoltare economică ale Turciei sunt de interes direct pentru noi. Pledăm pentru un dialog susţinut bilateral şi în plan european.
Răspunsul României ulterior anexării ilegale a Crimeei, având în vedere conflictul din estul Ucrainei şi dificultățile cu care se confruntă aceasta în plan intern, ne-au profilat ca vector de sprijin politico-diplomatic pentru Ucraina, o evoluție îmbucurătoare. Vom continua să fim un furnizor de asistenţă şi expertiză în procesul de reforme al Ucrainei.
Avem nevoie, pentru propria stabilitate, de vecini cu instituţii consolidate, reziliente, cu perspective securitare şi de dezvoltare sigure, decise suveran. Aceste țeluri ne ghidează și în relația cu Georgia, cu statele din Caucazul de Sud și cele din Asia Centrală – pe care am vizitat-o recent.
Relațiile cu Federația Rusă vor continua pe baza abordării descurajare și dialog, în coordonare cu partenerii noștri euro-atlantici. România dorește bune relații cu Rusia, cudouă premise esențiale: respect reciproc și respectarea dreptului internațional. Câtă vreme dreptul internațional este încălcat prin acțiunile Rusiei, vom sprijini pe mai departe politica de sancțiuni a UE.
Vom dezbate în aceste zile și miza dezvoltării României. Actuala conjunctură economică internă trebuie să se reflecte, cu implicarea misiunilor diplomatice, într-o prezență externă mai consistentă a firmelor din România, atât în sfera clasică de comerț, cât și în cea a cooperării economice – tehnologie de vârf, investiții și furnizări de servicii.
Tabloul economiei globale oferă perspective complexe: tendințe post-criză destul de favorabile, dar și tendinţe de repliere protecționistă a unor actori economici majori. Din postura de membru UE şi susţinător al beneficiilor unei economii deschise, este timpul ca România să-şi asume un rol mai vizibil în conturarea politicilor economice ale Uniunii și să-şi valorifice activ potențialul economic actual, inclusiv printr-o bună corelare a obiectivelor naţionale cu documentele strategice sectoriale și globale convenite la nivel comunitar.
Subliniez aici și că eforturile interne și demersurile dumneavoastră diplomatice în mod direct au permis plasarea României, pentru prima dată, în grupul candidaților cu perspective reale de a fi invitate la negocierile de aderare la OCDE. Am toată încrederea că veți intensifica promovarea candidaturii noastre, în perspectiva deciziei Consiliului OCDE așteptată în această toamnă.
O altă tendință globală majoră a ultimilor ani ține de promovarea proiectelor regionale extinse de conectivitate economică, nu doar simple rute de transport, ci veritabile coridoare cu efecte economice multiplicatoare, îndeosebi în sfera investițiilor. Trebuie agreat la nivel național – instituții publice, mediul privat – că includerea României pe harta proiectelor de conectivitate Est-Vest sau Nord-Sud este prioritate națională, pentru care trebuie alocate resursele necesare.
În 2018, România va găzdui Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, care urmărește stimularea potențialului economic și de interconectare al statelor din arcul baltico-adriatic-pontic, în beneficiul țărilor participante și al creșterii convergenței economice a UE. Proiectele de interconectare la care România este parte în acest moment (cu Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, în perspectivă și cu Serbia), ca și participarea la Coridorul Vertical, inclusiv componenta principală BRUA, evidenţiază potenţialul benefic al stabilirii unui spaţiu de acţiune comun.
Creșterea economică sustenabilă a României trebuie sprijinită prin reorientări şi diversificări spre regiuni geografice emergente, spre recucerirea unor pieţe cu potenţial de creştere sau cu nişe sectoriale de oportunitate. Eforturile de diversificare geografică au produs până în prezent doar rezultate parțiale. Vă îndemn să acționați în această direcție, pe relaţii precum China (mai ales prin inițiativa Noilor Drumuri ale Mătăsii), Japonia, Republica Coreea, India, ASEAN, Asia Centrală şi Africa.
Trebuie să aprofundăm relaţia strategică cu Israelul, prin extinderea domeniilor de cooperare, concomitent cu intensificarea relaţiilor cu ansamblul regiunii Orientului Mijlociu.
Ultimele luni au cunoscut o intensificare a dialogului cu zona Americii Latine şi a Caraibilor, prin contacte bilaterale de nivel cu numeroase state de pe acest continent. Este momentul să ne profilăm mai clar capacitatea de a juca un rol dincolo de UE și vecinătăți, începând cu formatele de cooperare şi dialog bi-regionale dintre UE şi regiunile Asia-Pacific, Africa, America Latină.
La 100 de ani de transformare și existență a statului modern, dincolo de învelișul nostru profund euro-centric, trebuie să conştientizăm mizele noastre globale. Ne preocupă în cel mai înalt grad evoluțiile din Peninsula Coreeană. Ne implicăm în combaterea terorismului – ca parte a Coaliției anti-Daesh, la nivelul dimensiunii stabilizare și comunicare, ca membru NATO și prin proiecte de instruire a forțelor de poliție din Irak. Sprijinim activ soluționarea dosarului sirian și identificarea unei soluţii durabile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu.
România susţine nemijlocit rolul unic al OSCE în eforturile de întărire a securității și cooperării în Europa, pe baza abordării cuprinzătoare a securității. Rămânem, de asemenea, un membru angajat al Consiliului Europei.
România viitorilor ani trebuie să fie angajată în apărarea unui sistem internațional ancorat în multilateralism, în principii și în reguli larg acceptate, menite să asigure pacea, stabilitatea, respectul pentru drepturile universale ale omului și reducerea disparităților de dezvoltare la scară globală.
În acest spirit, am lansat oficial, în iunie 2017, la New York, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Pentru reuşită, este nevoie de o campanie multifaţetată şi deosebit de activă. Obiectivul României este ambiţios, dar are și o doză suficientă de optimism. Este necesară o conduită activă în organizațiile internaționale și în dezbaterile multilaterale pe teme clasice și pe teme noi ale securității internaționale – reconstrucția post-conflict, educația pentru pace, securitatea alimentară și a apei, schimbările climatice.
Un instrument special pentru acțiunea noastră este Asistența Oficială pentru Dezvoltare.Facem eforturi susținute pentru operaționalizarea până la sfârșitul acestui an a Agenției României de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid, agenție specializată sub coordonarea strategică a MAE.
O ultimă miză pe care doresc să insist: miza coeziunii interne, a solidarității și a sprijinului societății românești pentru politica externă.
Pentru aceasta, protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români prin activitatea MAE și a serviciului diplomatic extern rămâne o prioritate. Mă bucur să anunț că MAE a finalizat proiectul E-Cons, platforma informatică integrată ce deservește la ora actuală, prin intermediul a 5 sisteme distincte, deosebit de complexe, întreaga rețea consulară a României. Prin informatizarea serviciilor consulare, cât și prin procedurile implementate la nivelul Celulei de criză a MAE, serviciul consular român este unul dintre cele mai moderne la nivelul statelor membre UE. Astfel, din multe puncte de vedere, instrumentele moderne implementate în acest domeniu reprezintă o premieră la nivel european în ceea ce priveşte amploarea, diversitatea și promptitudinea serviciile consulare. Doresc să valorificăm această expertiză și pe durata Președinției noastre la UE.
Au fost făcute progrese pentru operaționalizarea sau îmbunătățirea activității la consulatele generale de la Bari, Bologna, Haifa, Manchester, Marsilia, Miami, Milano, Strasbourg, Stuttgart, secţia consulară Bruxelles.
Nu în ultimul rând, celula de criză a MAE s-a confruntat cu o serie de situații în care au fost puse în pericol siguranța și viața cetățenilor români: atentatele de la Barcelona, Londra, Manchester sau Stockholm. S-au derulat noi operațiuni de repatriere din Siria sau Fâșia Gaza. În anul acesta, numărul serviciilor consulare oferite cetățenilor români se ridică la cifra de 2 milioane.
În privința managementului la nivel instituțional, am continuat demersurile de împrospătare a personalului MAE. Am demarat în această vară două noi concursuri. Așteptăm, până la sfârșitul anului, peste 90 de noi colegi.
Am inițiat demersuri legislative pentru suplimentarea schemei de personal, inclusiv a celei externe, care să acopere atât nevoile de pregătire, cât și asigurarea desfășurării președinției române a Consiliului UE în condițiile cele mai bune.
Stimați colegi,
Pentru politica externă a României, o serie de determinanți și factori externi se află într-un amplu proces de transformare. Însă interesele noastre naționale și prioritățile care decurg din acestea nu se schimbă fundamental. Se schimbă, uneori accelerat și chiar surprinzător, maniera în care suntem chemați să urmărim și să realizăm interesele naționale. Azi avem instrumente, mijloace și așteptări noi legate de scopurile și performanța diplomației. Vă invit să folosiți plenar aceste instrumente și mijloace, pentru a răspunde cu profesionalism și onoare așteptărilor la adresa dumneavoastră și la adresa diplomației române, în ansamblul ei! ”
.
You may like
ASF și Ministerul Finanțelor, discuții privind recomandările de țară în cadrul Comitetului de Guvernanță OCDE și modernizarea normelor din piața financiară non-bancară
Undă verde pentru directiva UE privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni. Statele UE trebuie să o includă în legislația națională în 30 luni
Țările UE au adoptat directiva prin care, până în 2030, toate clădirile noi vor avea emisii zero de gaze cu efect de seră. Până în 2050, toate clădirile din UE vor avea emisii zero
Ministrul german de finanțe o atacă pe Ursula von der Leyen: Anii Comisiei pe care o prezidează au fost ani pierduți pentru competitivitatea UE
Țările UE au aprobat un ajutor de 41 de milioane de euro pentru sprijinirea Forțelor Armate ale Republicii Moldova
UE sancționează 33 de persoane și 2 entități în privința morții lui Navalnîi, condamnând uciderea lentă a opozantului rus de către regimul de la Kremlin
ALEGERI EUROPENE 2024
“Pasele între prieteni merg cel mai bine. Acum e timpul României să înscrie!” – Reacția lui Ciolacu după ce Scholz i-a dăruit o minge de fotbal pentru EURO 2024
Published
2 weeks agoon
April 6, 2024Cancelarul german Olaf Scholz i-a dăruit sâmbătă premierului Marcel Ciolacu o minge de fotbal cu înscripția Campionatului European de Fotbal 2024 pe care Germania îl va găzdui în perioada 14 iunie – 14 iulie și care l-a România s-a calificat după o pauză de opt ani.
“Pasele între prieteni merg cel mai bine”, a scris Ciolacu, pe Facebook, unde a distribuit o fotografie cu momentul imortalizat.
“Acum e timpul României să înscrie! În iunie, și tricolorii și românii vor face o figură frumoasă în Europa!”, a continuat liderul PSD.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut sâmbătă o întrevedere, la Palatul Victoria, cu cancelarul federal german, Olaf Scholz, aflat în vizită în România, unde Partidul Social Democrat şi PES activists România găzduiesc, la Palatul Parlamentului, o reuniune a liderilor Partidului Socialiştilor Europeni la care participă, alături de Ciolacu și Scholz, comisarul european Nicolas Schmit, candidatul PES la șefia Comisiei Europene, și preşedintele PES, Stefan Lofven.
Discuțiile au vizat aprofundarea relațiilor bilaterale, cooperarea în plan economic și de securitate, aderarea completă a României la Schengen, precum și teme de interes european, în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European
POLITICĂ
Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu premierul ceh Petr Fiala: Alegerile europene vor fi momentul în care forţele democratice trebuie să afirme cu tărie angajamentul faţă de valorile occidentale
Published
2 weeks agoon
April 5, 2024Preşedintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, a avut joi, la Praga, o întrevedere cu premierul Republicii Cehe, Petr Fiala, el afirmând că cele două ţări vor da pe 9 iunie testul alegerilor europarlamentare şi că acesta este momentul în care forţele democratice trebuie să afirme cu tărie angajamentul faţă de valorile occidentale.
”M-am văzut la Praga cu premierul Republicii Cehe, Petr Fiala, pe care l-am vizitat la sediul Guvernului. Am discutat despre întărirea cooperării dintre cele două state şi modalităţi prin care putem face faţă complicaţiilor geopolitice şi economice care afectează întreg continentul”, a transmis, într-o postare pe Facebook, președintele PNL.
Nicolae Ciucă a subliniat că în asemenea perioade, este foarte importantă solidaritatea între statele partenere în cadrul Uniunii Europene, pentru că doar împreună avem forţa de a depăşi cele mai dificile provocări.
”Ţările noastre vor da pe 9 iunie testul alegerilor europarlamentare. Premierul ceh şi cu mine apreciem că acesta este momentul în care forţele democratice trebuie să afirme cu tărie angajamentul faţă de valorile occidentale”, a mai spus Ciucă.
”I-am mulţumit, de asemenea, pentru sprijinul pe care ţara sa îl acordă României în favoarea admiterii noastre depline în Spaţiul Schengen şi în cadrul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD)” a mai afirmat liderul liberal.
Președintele Senatului a efectuat în această săptămână o vizită la Praga, unde a avut întrevederi și cu președintele ceh, Petr Pavel, “un prieten vechi” din vremurile când ambii serveau în uniformă militară, dar și cu omologul său, președintele Senatului Republicii Cehe, Miloš Vystrčil.
POLITICĂ
Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță anunță extinderea magistralei de metrou M4: Accesăm 2,5 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili, pentru implementarea proiectului
Published
2 weeks agoon
April 4, 2024By
Teodora IonSectorul 4 al Municipiului București, în calitate de lider de asociere (alături de Ministerul Transporturilor, Metrorex SA, Consiliul Județean Ilfov și Sectorul 5 al Capitalei), a postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SICAP), documentația de atribuire referitoare la licitația publică în vederea desemnării proiectantului și constructorului/constructorilor care urmează să extindă magistrala de metrou M4, Gara de Nord-Gara Progresul.
Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 4, în următoarele maximum 15 zile, documentația va fi verificată de către reprezentanții Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP), urmând ca la finalul acestei perioade, în cazul în care nu vor fi necesare clarificări sau completări, anunțul de participare să devină public pentru toți operatorii economici interesați.
Primăria detaliază că, din acel moment, aceștia vor avea la dispoziție un termen de 60 de zile în care să depună ofertele, urmând ca, după atribuirea și semnarea contractului de executare a lucrărilor de proiectare și de execuție, câștigătorul/câștigătorii licitației să aibă la dispoziție un termen total de 60 de luni pentru construcția efectivă.
Din acest interval, primele 10 luni ar urma să fie dedicate primei faze de proiectare în vederea demarării rapide a construcției efective.
Primăria Sectorului 4 explică următorii pași, care vor fi implica realizarea, în paralel, pe tronsoane clar definite, a procedurilor de proiectare, cât și a celor de construire.
Pentru realizarea acestui obiectiv de importanță strategică pentru Capitală, Sectorul 4 a depus cerere de finanțare în valoare totală de 2,5 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili, ce vor fi accesați prin ”Programul Transport” al Uniunii Europene 2021-2027.
”Proiectul extinderii M4, între Gara de Nord și Gara Progresul, reprezintă o încununare a eforturilor pe care Sectorul 4 le-a depus în ultimii ani pentru a deschide drumuri acolo unde acestea nu existau. Pentru acest lucru, care generează nu doar dezvoltarea infrastructurii critice, ci și locuri de muncă bine plătite, a trebuit ca, alături de partenerii noștri, să generăm un nou mod de lucru, un tipar care funcționează eficient și care poate fi folosit, cu siguranță și de către alte autorități publice. În acest proiect, precum și în cel al construcției stației de metrou Tudor Arghezi, am reușit, împreună cu reprezentanții Metrorex, să arătăm că nimic nu este imposibil și că, lucrând împreună, putem ajuta orașul să se dezvolte așa cum trebuie”, a declarat Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, în cadrul unei conferințe de presă organizate la stația de metrou Tudor Arghezi.
Traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 12 kilometri, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul, și care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov. Cele 14 stații ale noului traseu sunt: Gara de Nord 2 – Știrbei Vodă – Bogdan Petriceicu Hașdeu – Uranus – George Rozorea – Chirigiu – Filaret – Eroii Revoluției 2 – George Bacovia – Toporași – Nicolae Cajal – Luică – Giurgiului – Gara Progresul.
Stațiile vor fi amenajate conform celor mai noi cerințe pentru securitate la incendiu și vor fi adaptate pentru un acces facil al persoanelor cu dizabilități. Stațiile vor avea și sisteme de protecție a călătorilor, inclusiv panouri de sticlă și uși automate la marginea peroanelor.
La conferința de presă a participat și Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex, care a punctat importanța colaborării eficiente dintre Sectorul 4 și instituția pe care o reprezintă.
”Prin extinderea magistralei M4 se va crea o linie importantă pe axa Nord-Sud, facilitând astfel transportul între Aeroportul Otopeni, Aeroportul Băneasa, Gara Băneasa, Gara de Nord și Gara Progresul. Mai mult, avem în lucru legătura magistralei M6 cu stația 1 Mai, astfel încât locuitorii vor putea să parcurgă distanța de la Aeroportul Otopeni la Gara Progresul, eventual la viitorul aeroport care se va construi în partea de Sud”, a declarat Mariana Miclăuș.
Dezvoltarea infrastructurii de metrou, una nepoluantă, accesibilă și economică, reduce semnificativ atât timpii petrecuți în traficul rutier, cât și poluarea și devine motor de dezvoltare ce atrage în zonă capital și investiții, generatoare de venituri și locuri de muncă bine plătite care, însumate, duc la creșterea nivelului de trai, beneficii semnalate și de către senatorul Gabriela Firea.
”Îl felicit pe colegul meu Daniel Băluță, unul dintre cei mai buni primari din România. Împreună cu el am fost nu doar martorii, ci și personajele cele mai implicate în aceste investiții demarate în anii trecuți și care acum sunt finalizate și își dovedesc pe deplin utilitatea. Astfel de investiții sunt extrem de importante pentru că, din păcate, bucureștenii care locuiesc în comunele limitrofe nu au astfel de facilități care să le ușureze existența și care le-ar permite să trăiască într-un oraș mai curat și mai prietenos cu mediu”, a declarat Gabriela Firea.
Concrete & Design Solutions
Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți
Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă
ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest
Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO
Colaborare Cluj – Eindhoven în domeniu inovării și IT. Primarul Emil Boc: Fiecare oraș dorește să își consolideze avantaje competitive. În cazul nostru, un avantaj de necontestat este reprezentat de universități
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA5 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA2 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA1 week ago
ICI București este un element important din apărarea informatică a țării, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă, într-o întâlnire cu directorul general al institutului