Titus Corlăţean: Institutele culturale românești nu trebuie să fie transformate în vectori de propagandă politică

titus-corlateanMinistrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat astăzi, 15 mai 2013, la masa rotundă cu tema Statutul institutelor culturale în sistemul instituţional al diplomaţiei, organizată de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului României.

Manifestarea a avut ca scop schimbul de idei şi experienţă între reprezentanţii instituţiilor româneşti cu atribuţii în activitatea institutelor culturale româneşti din străinătate (Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii) şi ambasadorii sau directorii institutelor culturale atât ale unor ţări cu tradiţie în acest domeniu de importanţă majoră al diplomaţiei publice şi culturale (Italia, Marea Britanie, Suedia, Germania, Austria, Spania), cât şi ale unor ţări din fostul areal comunist şi balcanic (Polonia, Cehia, Turcia).

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a sintetizat atribuţiile şi competenţele Ministerului Afacerilor Externe, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în crearea, funcţionarea şi activitatea institutelor culturale româneşti din străinătate şi a prezentat câteva aspecte actuale din relaţia cu Institutul Cultural Român.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că, în continuare, institutele culturale româneşti din străinătate reprezintă principalele instrumente instituţionale ale diplomaţiei culturale, parte integrantă a strategiei de politică externă a României. În acest sens, considerăm  ca fiind prioritare optimizarea mecanismelor de colaborare cu Institutul Cultural Român, pe de o parte, a Centralei ministerului cu institutele culturale româneşti din străinătate şi a acestora cu misiunile României din ţara de reşedinţă, pe de altă parte, precum şi evitarea depărtării misiunii institutelor de la zona de acţiune şi dialog cultural şi a transformării acestora în vectori de propagandă politică, în contextul în care activitatea acestora este percepută în străinătate ca asociată misiunilor diplomatice, a afirmat Titus Corlăţean.

Intervenţiile participanţilor au relevat particularităţile practicilor ţărilor care dezvoltă în continuare rolul institutelor culturale naţionale din străinătate ca principalele instrumente instituţionale ale diplomaţiei culturale şi ca vectori ai culturii naţionale în străinătate. Totodată, s-a conturat necesitatea adaptării menirii şi activităţii acestora atât la noile directive în materie ale Uniunii Europene, cât şi la noile realităţi şi practici ale diplomaţiei publice şi culturale internaţionale.

Sursa:MAE

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *