Connect with us

GENERAL

Topul celor mai puternice branduri de țară: SUA, în fruntea clasamentului. Câte poziții a coborât România

Published

on

Brandul SUA a rămas cel mai valoros brand de țară din lume, crescând cu 7% la 19.260 de miliarde de dolari, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă în strategie Brand Finance.

Compania evaluează puterea ţărilor analizând 195 de criterii din categoriile bunuri şi servicii, turism, talent şi investiţii pentru a ajunge la o concluzie privind „puterea“ unui brand. Apoi, această evaluare este combinată cu datele privind PIB-ul şi astfel rezultă „valoarea“ unei ţări.

Primele cinci poziții ale clasamentului rămân neschimbate față de anul trecut

China este a doua națiune clasată în top, cu o valorea a brandului de țară estimate la 6.350 miliarde de dolari, de trei ori mai mica decât a primei clasate, SUA.

Germania este pe locul trei ca valoare a brandului, cu 4.360 mld. dolari, dar deşi brandul său de ţară nu este cel mai valoros, este cel mai puternic. „Reputaţia aproape de nedepăşit a Germaniei pentru un sector manufacturier de calitate şi eficienţă“, ală­turi de şomajul scăzut şi câştigarea Campionatului Mondial de Fotbal în vară au ajutat ţara să răstoarne Elveţia de pe locul întâi ca putere a brandului, explică David Haigh, CEO-ul Brand Finance.

1 Untitled 2

Valoarea brandului Marii Britanii a crescut cu 20% anul acesta, ţara fiind pe locul patru.

Canada, India și Australia au urcat cât un loc în clasament, aflându-se pe locurile 6, 8 și respectiv 9.

Criza din estul Europei și-a lăsat amprenta asupra unor țări 

În timp ce Rusia a pierdut 7 puncte față de anul trecut, ajungând la 1,17 trilioane de dolari din cauza sancțiunilor economice si a prăbușirii prețurilor la petrol, Ucraina a avut cea mai radicală scădere de anul acesta, de 37 de puncte, valoarea țării fiind de 80 de miliarde de dolari.

2 worst prformers Untitled 2

În completarea topului se află Brazilia (locul 10) care nu doar că a înregistrat o scădere de pe locul 8 pe locul 10, ci și o devalorizare a brandului de țară, la mai puțin de 1.4 mld dolari în acest an.

Pe locul 20 se află Polonia cu o valoare a brandului de țară de 602 mld dolari.

România se situează în prima jumătate a clasamentului, după ce a coborât două poziții în clasamentul din acest an, de pe locul 46 (în 2013), pe 48 (în 2014).

Brandul României are o valoare aproximativă de 127 mld dolari și un rating A- și a crescut cu 5 milioane față de anul trecut. România a depășit în acest top Ungaria (locul 52) și Bulgaria (locul 65).

Brandul Poloniei, de trei ori mai valoros decât al României dan-dima-newspaper

”Interesant este ca brandul României valorează aprox 127 miliarde de dolari, cel al Poloniei, de trei ori mai mult, adica 602 miliarde de dolari, iar brandul Italiei este de zece ori mai valoros ca cel al Romaniei, ajungand la aproximativ 1270 miliarde.

Deși în ultimul raport nu se relevă acest lucru, v-aș ruga să mă credeți pe cuvânt că anul trecut căderea României a fost spectaculoasă – de pe locul 39 pe locul 46 la nivel mondial” este de părere Dan Dima, specialist în diplomație publică.

”Ultimele rapoarte pe sanatate brandurilor de tara relevă un fapt destul de tragic pentru țări care se află (de acum) la mai mult de două etape în urma vremurilor pe care le trăim – anume că este aproape imposibil de construit un brand de țară numai pe o singură industrie, iar daca respectiva ramură este turismul (cum a încercat și România) șansele sunt cu atat mai mici. India, deși și-a spus “Incredible”, se pare că nu a reușit să se diferențieze cu nimic de “amazing Thailand”, însă la schimbarea politică și abordarea cu mai mult pragmatism a deschiderii față de investitori, publicul a fost mult mai receptiv. Cu alte cuvinte, voința politică are mai multe șanse de a imbunatăți brandul de țară decât turismul. Așadar, aviz amatorilor”, este de părere Dima.

 Raportul integral, disponibil AICI

 

 

 

.

 

GENERAL

Josep Borrell anunță lansarea Academiei Diplomatice Europene la Bruxelles, pentru formarea unor diplomați specializați în politicile UE

Published

on

© European Union 2022

Serviciul European de Acțiune Externă lansează proiectul pilot al unei Academii Diplomatice Europene, cu sediul la Bruxelles, pentru formarea unor reprezentanți diplomatici specializați în politicile UE, a anunțat vineri Înaltul Reprezentant Josep Borrell, în cadrul unei vizite în Muntenegru.

„Lansăm la Bruxelles Academia Diplomatică Europeană. Ceva nou, care va fi leagănul noilor forțe diplomatice la nivel european. Și sunt foarte bucuros să spun că tinerii diplomați din Balcanii de Vest, și în special din Muntenegru, vor fi invitați să participe la acest proiect pilot pentru această academie diplomatică europeană, unde vom forma oamenii care, în viitor, vor reprezenta Uniunea Europeană în lume. Vor fi reuniți pentru a avea aceeași bază în scopul de a desfășura aceeași activitate”, a anunțat șeful diplomației europene, într-o conferință de presă comună alături de omologul muntenegrean, Ranko Krivokapić.

Această academie va reuni diplomați juniori din statele membre, dar și din Balcanii de Vest și Ucraina, alături de oficiali din instituțiile UE. Timp de 9 luni, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a elabora politicile europene comune, pentru a pune în aplicare deciziile comune și pentru a utiliza toate instituțiile UE cu scopul de a susține o Europă mai puternică în lume.

„Sunt foarte încântat să anunț acest lucru astăzi, aici, la Podgorica. Cred că va fi o oportunitate reală pentru tinerii diplomați din statele europene de a se alătura viitoarelor activități ale unei rețele comune de diplomați europeni. Și cred că trebuie să facem presiuni pentru acest tip de decizii și să construim acest tip de instituții. Amintiți-vă că Jean Monnet a spus: <<Oamenii sunt importanți, dar sunt trecători. Instituțiile rămân>>. Nimic nu se poate face fără instituții, așa că trebuie să construim instituții care să ne modeleze viitorul, deoarece viitorul nostru este la o răscruce istorică. Iar Muntenegru are posibilitatea de a alege pe ce drum să o ia”, a mai declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell. 

În context, șeful diplomației europene a salutat angajamentul Muntenegrului față de viitorul său în UE, apreciind în special că „în ultimii 10 ani, ați fost în mod constant, 100% aliniați la pozițiile și deciziile noastre în politica externă și de securitate”, inclusiv la aplicarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei pentru războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, lucru care, a recunoscut Borrell, „are un preț”. De aceea, Înaltul Reprezenant a promis sprijinul în continuare al UE pentru Muntenegru în  confruntarea cu consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Varșovia: Aprobarea PNRR-ului Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA19 mins ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA18 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.20 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA20 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS21 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.23 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending