”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Al doilea om al Comisiei Juncker vine la București: Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Cel de-al doilea om din Comisia Juncker – prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans – vine joi la București pentru o vizită oficială în care va avea întrevederi cu președinții camerelor Parlamentului, cu premierul Sorin Grindeanu și cu miniștrii Justiției, respectiv Afacerilor Interne, Tudorel Toader și Carmen Dan, și va participa la o sesiune de dialog cu cetățenii pe tema viitorului UE și a aniversării a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană (Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro de la ora 17.30).

Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Din această perspectivă, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a fost extrem de activ pe parcursul crizei recente din România, generată de adoptarea inițială a ordonanței de urgență 13 privind modificarea Codurilor penale și urmată de ample proteste de stradă și dezbateri în plenul Parlamentului European.

”Viteza acestui proces (n.r. – ridicarea MCV) depinde de rapiditatea cu care autoritățile române pot întreprinde, într-un mod ireversibil, măsurile rămase, astfel încât să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea și garanțiile interne necesare pentru a duce la bun sfârșit reformele necesare și pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor“, declara Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, în ziua prezentării celui mai recent raport MCV pentru România, al 16-lea (2007-2017).

Apariția ordonanței 13, la câteva zile distanță, a modificat optica și registrul în care prim-vicepreședintele Comisiei, alături de președintele Juncker, au tratat situația justiției și a democrației din România.

Frans Timmermans către guvernul de la București: ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”

Prezent la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European de la Bruxelles privind situația democrației din România – la două zile distanță de la adoptarea ordonanței cu pricina – Frans Timmermans a transmis un mesaj politic puternic guvernului de la București.

Nu întoarceți calea, toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”, a spus acesta, emițând și un avertisment: ”Dacă se adoptă legislația, aceasta poate afecta modul în care sunt distribuite fondurile europene în România”.

După abrogarea ordonanței 13, Timmermans a avut o întrevedere la Bruxelles cu premierul Sorin Grindeanu, anterior discutând bilateral și cu ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

Salut abrogarea OUG 13. A fost un pas bun. Am sfătuit Guvernul României să acţioneze cu maximă deschidere astfel încât toţi cei interesaţi să se poată implica pentru a nu exista neînţelegeri şi ca lupta anticorupţie să nu slăbească. Dacă vă uitaţi la ultimul raport MCV, vedeţi că suntem pe ultima sută de metri. Comisia poate ajuta, dar nu poate alege în locul României. Să se meargă înspre finiş. Totul depinde de Guvernul şi Parlamentul României”, a spus Timmermans la întrevederea cu Sorin Grindeanu.

Joi, oficialul european va avea o nouă întâlnire cu premierul român, dar și cu miniștrii Justiției, respectiv Afacerilor Interne.

Sub incidența portofoliului său din cadrul Comisiei Europene intră și un alt dosar important: dialogul structurat dintre Comisia Europeană și Polonia pe fondul crizei constituționale instalate la Varșovia din cauza măsurilor de reformă ale Tribunalului Constituțional adoptate de guvernul conservator al Partidului Lege și Justiției. În acest sens, Frans Timmermans este responsabil pentru procedura de monitorizare a statului de drept din Polonia, o premieră în istoria Uniunii Europene.

Frans Timmermans – relația cu România în calitate de șef al diplomației olandeze

Revenind, relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen, opoziția Olandei în această chestiune fiind un fapt concret.

În 2014, în contextul unei vizite la București și a unui dialog cu omologul său român de atunci, Titus Corlățean, Frans Timmermans evidenția progresele României sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă furniza un non-răspuns privind aderarea României la Schengen.

“Am luat notă cu atenţie de poziţia Guvernului referitoare la aderarea la Schengen. Suntem pregătiţi să urmărim cu atenţie evoluţiile pozitive şi am luat notă de dorinţa dumneavoastră cu privire la deciziile ce urmează a fi luate mai târziu în acest an. Guvernul olandez va aborda această chestiune într-o manieră clasică, strictă, dar corectă şi sper ca aceasta va duce la rezultate pozitive”, a răspuns șeful diplomației olandeze de atunci, Frans Timmermans, alături de Titus Corlățean.

La doi ani și jumătate de la acele discuții, România încă nu este membru al spațiului de liberă circulație Schengen.

Frans Timmermans: diplomat occidental la Moscova în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice

Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene era numit 1 iulie 1990 secretar adjunct al Ambasadei Olandei din Uniunea Sovietică. Încheindu-și prezența diplomatică la Moscova în 1993, Timmermans se afla la post atunci când reformele glasnost și perestroika ale președintelui sovietic, Mihail Gorbaciov, eșuau, iar Uniunea Sovietică era dizolvată.

Limba sa rusă era ”excepțională”, transmite EU Observer, citându-l pe ambasadorul olandez din URSS de atunci, Joris Vos. Șeful misiunii olandeze la Moscova în acea perioadă a rememorat faptul că Timmermans a petrecut două zile în interiorul Casei Albe din Moscova – sediul Sovietului Suprem al Rusiei, ca parte a URSS – ținându-și ambasada informată cu tot ceea ce rușii spuneau despre tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.

Membru al Partidului Laburist din Olanda (centru-stânga) încă din 1990, Frans Timmermans și-a continuat, după experiența diplomatică din Uniunea Sovietică și, ulterior din Federația Rusă, cariera în domeniu, fiind între 1993-1994 șef adjunct al Biroului pentru Cooperare în domeniul dezvoltării europene din cadrul MAE olandez.

Cariera europeană: De la un entuziast apărător al integrării europene la un euro-realist

Născut în anul 1961 la Maastricht – orașul devenit simbol pentru Uniunea Europeană prin tratatul cu același nume – Timmermans și-a dechis din 1994 cariera sa europeană. Plecând din Ministerul de Externe olandez, Frans Timmermans a devenit asistent al comisarului european Hans van den Broek, cel care a deținut în cadrul a două Comisii (Delors și Santer) poziția de comisar pentru relații externe și politică de vecinătate.

Foto: EC Audiovisual Service

În 1995, Timmermans a fost numit consilier principal al lui Max van der Stoel, Înaltul Comisar pentru minorități naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 1998, Frans Timmermans a făcut pasul spre cariera politică, fiind ales în cadrul Parlamentului Olandei și devenind purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Partidului Laburist.

Construindu-și vocația europeană, Frans Timmermans a devenit un autor prolific de opinii-editorial prin intermediul cărora apăra integrarea europeană, scriind în dese rânduri că ”o țară precum Olanda are interes în desăvârșirea unei Europe federale, cu instituții puternice”, notează EU Observer.

Eșecul Tratatului Constituțional al UE, respins de Franța și de Olanda, l-a determinat pe Timmermans în 2005 să se reinventeze drept un ”euro-realist”, iar din 2007 acesta a ocupat poziția de subsecretar pentru afaceri europene în cadrul ministerului de Externe Olandez, pentru ca din 2012 să fie numit șef al diplomației olandeze, poziție pe care a ocupat-o până la momentul numirii sale în calitate de comisar european.

Cu un portofoliu în domeniul statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale, Timmermans a succedat-o în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene – al doilea om ca importanță în cadrul executivului european – pe Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *