Traian Basescu: Ar trebui sa vindem tot atat pamant strainilor cat ne-au vandut si altii noua

traian basescuPresedintele Traian Basescu a afirmat joi ca nu este impotriva vanzarii pamantului agricol catre straini, dar “ar trebui sa vindem tot atat pamant strainilor cat ne-au vandut si altii noua”, in conditiile in care terenul agricol reprezinta una dintre avutiile ce nu trebuie “delocalizate” intrucat “ne garantează şi bunăstarea, nu numai hrana”.

“As semnala problema pamantului. Foare curand, prin tratatul de aderare la UE, strainii vor putea cumpara pamant. Eu nu spun sa nu cumpere, dar spun ca ar trebui sa vindem tot atat pamant cat ne-au vandut altii noua si, pe de alta parte, avem obligatia, presedintie, guvern, parlament, sa gasim solutia de a-i credita pe agricultorii romani in conditii avantajoase pentru a putea fi ei cei care cumpara pamantul”, a spus seful statului, prezent in Fundulea, la expoziția AgriPlanta – RomAgroTec 2013.

Redăm discursul integral al preşedintelui, asa cum este prezentat de Administratia Prezidentiala:

 

” Bine v-am găsit! În primul rând, aş vrea să spun că sunt onorat de invitaţia pe care am primit-o pentru participare la această expoziţie. Este, cred eu, un moment extrem de important în care, pe de-o parte agricultorii se pot informa asupra maşinilor disponibile, pe de altă parte se pot informa asupra calităţii seminţelor care sunt oferite pe piaţă şi poate acest moment este un moment în care putem declanşa o discuţie extrem de importantă despre agricultură. De ce spun că este un moment important? După cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, încă de acum doi ani s-a constituit o comisie pentru stabilirea strategiei pentru agricultura românească până în anul 2030. Această comisie îşi va termina lucrările pe data de 30 iunie, când raportul Comisiei va fi făcut public. Va fi făcut public, dar nu va fi definitiv, pentru că va rămâne, timp de 20 de zile în dezbatere publică, în aşa fel încât oamenii interesaţi din agricultură să-şi dea cu părerea asupra perfecţionării textului. Este adevărat, comisia este o comisie în afara oricărui dubiu, din punct de vedere al competenţei. În ea lucrează peste 30 de specialişti de la Academia Agricolă, oameni din agricultură, fermieri, oameni care au experienţă, oameni care reuşesc să vadă viitorul agriculturii.

Momentul este foarte bun, pentru că ne aflăm cu şase luni, şapte luni, înainte de începerea noului exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, exerciţiul 2014-2020. Vă este cunoscut probabil faptul că România va avea o alocare cu circa 4,5 miliarde mai mare, pentru cei doi piloni, iar pentru plăţi directe lucrurile stau destul de bine în raport cu exerciţiul bugetar trecut, pentru că este o creştere de peste cinci miliarde, a sumelor alocate. Asta nu înseamnă, însă, că nu trebuie să gândim cum folosim aceşti bani, cu atât mai mult, cu cât, prin decizia Consiliului European, există o flexibilitate de a se muta 25% din sumele alocate, între pilonul I şi pilonul II. Pentru cei care sunt mai puţin obişnuiţi cu termenii Comisiei Europene, pilonul I sunt plăţile directe, care au peste 10 miliarde de euro alocate şi pilonul II îl reprezintă dezvoltarea rurală, care are peste 7 miliarde de euro alocate. Fiecare guvern are dreptul să mişte 25%, de pe un pilon pe altul. Aici cred că este cheia deciziei care trebuie luată împreună cu agricultorii. Care este prioritatea? Cât din plăţile directe trebuie îndreptat către plăţi directe şi cât poate fi mutat către dezvoltare rurală sau invers. Cât de la dezvoltare rurală ducem la plăţi directe? Aceste lucruri pot fi stabilite numai de specialişti şi funcţie de priorităţile pe care le veţi stabili împreună, prin contribuţiile pe care urmează să le aduceţi după 30 iunie, la strategia pentru agricultură. Speranţa mea este că, pe 30 iulie, după ce proiectul de strategie va fi în dezbaterea agricultorilor, vom avea o viziune clară asupra evoluţiei agriculturii în următorii 15-20 de ani, pentru că strategia îşi propune un obiectiv ambiţios, să creeze viziunea până în anul 2030. Extrem de important, însă, va fi dacă reuşim un acord între toate forţele politice şi, aşa cum s-a semnat un acord pentru Legea educaţiei, toate forţele politice din Parlament să semneze un acord pentru viziunea asupra agriculturii, în baza acestui rezultat al muncii Comisiei prezidenţiale pentru următorii 15-20 de ani, aşa cum vă spuneam. Cred, însă, că prima urgenţă este ca această strategie să furnizeze elemente Guvernului României, pentru elaborarea Planului naţional de dezvoltare rurală, care trebuie predat cât mai curând la Comisia Europeană, în vederea alocării resurselor. Am convingerea că, din sumele despre care v-am vorbit, se vor găsi resurse şi voinţă ca importante sume de bani să fie alocate achiziţiei de maşini agricole.

Aici, v-aş spune din elementele pe care le am în acest moment, spre exemplu, România are un tractor la 57 de hectare. Un tractor la 57 de hectare! Comparativ cu media din UE, care înseamnă un tractor între 10 şi 15 hectare. Este clar nivelul de submecanizare al agriculturii româneşti. Avem nevoie de instruire, avem nevoie de tot mai mulţi tineri care să fie pregătiţi pentru munca agricolă, specialişti. Avem nevoie de cercetare. Vreau să cred că acest raport, dar şi înţelepciunea agricultorilor şi a Guvernului, vor duce la alocarea de sume în această direcţie. România are o bună tradiţie şi în învăţământul agricol, are o foarte bună tradiţie şi în cercetare. Avem nevoie să creăm soiuri adaptate la climatul din România. Avem nevoie să punem la dispoziţia cercetătorilor din institutele din România resursele financiare pentru a ne menţine în pas cu schimbările climatice. Eu cred că nimeni nu poate avea succes fără două lucruri: fără cercetare, educaţie, pe de-o parte, şi fără maşini agricole, pe de altă parte. Nu cred că va putea fi neglijat un program care să vizeze garantarea producţiilor agricole prin creşterea nivelului de irigaţii a terenurilor din România, în mod deosebit în zonele din sud şi din Moldova, unde adesea seceta compromite recoltele agricole.

 

Nu în ultimul rând, aş semnala problema pământului. Foarte curând, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, străinii vor putea cumpăra pământ în România. Eu nu spun să nu cumpere, dar spun, pe de altă parte, că ar trebui să vindem tot atâta pământ cât ne-au vândut alţii nouă şi, pe de altă parte, avem obligaţia, Preşedinţie, Guvern, Parlament, să găsim soluţia de a-i credita pe agricultorii români în condiţii avantajoase, în aşa fel încât ei să poată fi cei care cumpără pământul. Avem nevoie şi de o agenţie a statului care, atunci când omul vrea să vândă pământul neapărat, să-l poată cumpăra şi să-l scoată la vânzare în condiţii în care statul va stabili că se încadrează în politica agricolă a României.

Dragii mei, a fi în Uniunea Europeană nu înseamnă a nu avea reguli naţionale, iar când vorbim de pământ, eu vă spun un lucru în care cred mai mult decât în orice din punct de vedere economic: o uzină de maşini azi e aici, mâine se mută în Maroc, o fabrică de bujii azi e la Blaj, mâine se mută în Asia, o fabrică de ştiu eu ce alte maşinării sau o fabrică textilă se delocalizează şi se duce către est; ce nu se poate delocaliza este pământul. Acesta este cel care ne garantează şi bunăstarea, nu numai hrana, bunăstarea, acesta, pământul, agricultura, turismul, frumuseţile ţării sunt lucruri care nu se pot delocaliza. Cum avem grijă de ele şi cum le valorificăm, ne construim practic garanţia, liniile de forţă ale viitorului acestei naţiuni. Alături de educaţie şi sănătate, ceea ce ne-a dat Dumnezeu nu poate fi delocalizat. Numai ce e făcut de mâna omului se poate delocaliza. De aceea, profit de participarea la acest eveniment extrem de important, şi fac un apel la dumneavoastră, oamenii pământului, la dumneavoastră, oamenii care trăiţi şi ne asiguraţi şi nouă traiul, din munca pământului, să aveţi grijă de pământ! Este cel mai important lucru, cea mai importantă resursă, pe care România o are. Şi v-aş da un exemplu de superperformanţă în agricultură: viticultura. În câţiva ani, datorită investiţiilor făcute, a banilor de la Uniunea Europeană, am reuşit să ajungem la  un nivel extrem de ridicat, din punct de vedere calitativ, dar şi cantitativ, în viticultură. La fel, se poate întâmpla în toate sectoarele agriculturii, cu condiţia să ne stabilim corect priorităţile. Este obligaţia dumneavoastră, în primul rând, să fixaţi priorităţile, şi eu sper că acest raport al Comisiei prezidenţiale, formată din oameni care vin din agricultură, va da direcţia generală, iar dumneavoastră, fiecare din cei care veţi avea ceva de spus, să adăugaţi în cele 20 de zile, de pe 1 iulie până pe 20 iulie, idei, soluţii, în aşa fel încât banii pentru agricultură, veniţi de la Uniunea Europeană, dar şi de la bugetul de stat, să-i putem folosi la acelaşi nivel, la care am folosit banii europeni pentru viticultură. Am face din agricultura românească o ramură extrem de performantă, o agricultură care, astăzi produce doar la 50% din potenţialul ei, din motive pe care le ştiţi foarte bine: lipsă de mecanizare, lipsă de irigaţii, fărâmiţarea pământurilor şi aşa mai departe, lipsa unei industrii alimentare care să valorifice producţia agricolă brută. Avem extrem de multe de făcut, dar apelul meu la dumneavoastră este să contribuiţi la stabilirea unei strategii clare, în care orice agricultor să ştie ce se va întâmpla şi cum va fi susţinută agricultura României în următorii 10, 15, 20 de ani.

Eu închei, spunându-vă că prezenţa mea aici este departe de a fi prezenţa unui specialist sau a unuia care le ştie pe toate. Am venit doar ca un semnal legat de importanţa pe care agricultura trebuie să o dobândească pentru economia românească, pentru români şi, de ce nu, pentru fiecare dintre dumneavoastră, pentru că bunăstarea dumneavoastră, dar şi a românilor, depinde de performanţele din agricultură, în mod deosebit. Vă mulţumesc mult şi vă doresc mult succes!  “

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

12 − 3 =