Adrian Marius Dobre, expert afaceri europene: Toate cele trei state baltice vor adopta moneda euro până în 2014. România încotro?

Care este raționamentul baltic?

Zona euro are si o dimensiune de securitate: cu cât este mai mare numărul de organizaţii vestice la care statele baltice aderă, cu atât mai multă siguranţă le oferă faţă de presiunea Rusiei, indiferent dacă aceasta există sau este reformulată. Practic au un țel comun pe care și-au construit întreaga argumentație, iar această strategie cu greu poate fi considerată că nu va produce rezultate si nu va obține acordul poporului, consideră decidenții politici ai Letoniei, Estoniei și Lituaniei.

Pe de altă parte, calitatea de membru este deziderabilă atât din motive economice cât şi politice. Participarea la pachetele de salvare din zona euro este nepopulară, dar nu este suficientă pentru a le descuraja faţă de obiectivul politic mai important – integrarea mai profundă cu Europa de Vest.

Noul Tratat european de guvernanță fiscală impune norme mai stricte, destul de greu de realizat pentru Letonia și Lituania care au cunoscut un declin al PIB-ului atât de mare încât toate ţările au trebuit să facă reduceri drastice a cheltuielilor publice.

Estonia – cu reduceri ceva mai puţin drastice în cheltuielile publice – a fost capabilă să-şi menţină deficitul la 2%.Succesul Estoniei în menţinerea deficitului sectorului public sub control a însemnat că a fost capabilă să introducă moneda euro în ianuarie 2011.

Letonia şi Lituania au avut deficite de peste 4% în 2011, astfel că mai au lucruri de făcut pentru a putea adera la euro.

Estonia este cunoscută pentru disidența afișată față de contribuția la pachetele de salvare pentru țările mai bogate decât ea însăși, iar acest model poate fi importat în celelalte două state, Letonia și Lituania, care au o situație economică mai precară. Astfel că, pot avea un precedent pentru o portiță de ieșire la ceea ce criticii numesc dezavantaj de a fi în zona euro.

Câte măsuri de austeritate vor fi dispuse popoarele acestor țări să mai suporte? Sportul politic va cunoaște un regres?

În principiu ajustările fiscale drastice provoacă tulburări politice, cel puţin temporar; multe guverne nu au reuşit să-şi reînnoiască mandatul la alegerile parlamentare după astfel de ajustări.

• În martie 2011, Partidul eston al Reformei şi Res Publica, ambele partide de centru-dreapta, au reuşit să-şi transforme locurile combinate în Riigikogu (Parlament) de la minoritate la majoritate.

• În Letonia, un nou partid, Partidul Zatlers al Reformei, condus de fostul preşedinte şi care conţine multe figuri cheie din guvernul anterior, a fost principalul câştigător al alegerilor parlamentare din septembrie 2011. Acest lucru i-a permis prim-ministrului Valdis Dombrovskis să rămână în funcţie.

Lituania va organiza alegeri parlamentare în luna octombrie 2012, iar partidele pro-euro au o şansă bună de a fi în următorul guvern. Mai mult decât atât, în cazul în care Letonia se va alătura UEM, poziţia Lituaniei ca singura ţară din regiune în afara zonei euro ar putea fi oarecum incomodă.

În acest moment, putem considera că atât timp cât situaţia din zona euro nu se agravează considerabil, atât ​​Letonia şi Lituania vor urmări să adere la Uniunea Economică şi Monetară (UEM) mai devreme, posibil în 2014.

Poziția României față de zona euro?

România își propune să adere la zona euro în 2015. Cel mai recent, poziția României a fost prezentată la ECOFIN, 28 februarie 2012, de către ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Alexandru Dragoi: ”România susține necesitatea adoptării de măsuri pentru întărirea coordonarii economice și a consolidării fiscale la nivelul zonei euro.”

În Programul de Guvernare al Cabinetului Ungureanu: Ținta de aderare la moneda euro în 2015 este specificată în programul de guvernare al Guvernului Ungureanu, dar cu specificația “de principiu”. De asemenea, în program se arată că obiectivul 2015 este “adaptat la realitățile economic-financiare”.

Aderarea la zona euro, atât cât ea va exista si asa cum ea va exista, reprezintă un obiectiv important de politică externă, dar trebuie realizat cu cele mai puține sacrificii și în momentul în care România va fi pregătită, adica in momentul in care Romaniei ii va fi util acest lucru, în așa fel încât, cetățenii acestei țări să nu mai fie supuși la experimente dureroase.

 Adrian Marius Dobre, secretar general Fundatia Europeana “Titulescu”

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *