Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a estimat într-o evaluare remisă CaleaEuropeană.ro că rezultatele alegerilor din Austria asupra extinderii Schengen ”nu sunt optimiste” și că ”mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”.

”Observ un entuziasm nefiresc privind rezultatul alegerilor din Austria. Scăderea procentelor Partidului Popular Austriac (OVP), partidul cancelarului Nehammer, are relevanță doar pe planul politic intern al Austriei. În privința consecințelor pe care acest rezultat le are asupra extinderii Schengen, ele nu sunt optimiste. Trebuie remarcat faptul că procentele pierdute de partidul lui Nehammer se regăsesc în cele ale extremei drepte (FPO – Partidul Libertății) al cărei discurs anti-migrație va deveni, probabil, și mai radical în următoarea perioadă”, a apreciat Blaga în mesajul mai sus menționat.

Conform acestuia, ”rezultatul alegerilor ne prezintă o tendință care se manifestă în planul societății austriece, un răspuns la o situație de criză a migrației care, desigur, nu are nicio legătură directă cu România”.

În pofida acestui fapt, ”în actualul context rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”, semnalează eurodeputatul.

”În opinia mea, trebuie să ne concentrăm mai puțin pe rezultatul alegerilor din Austria și, în schimb, să continuăm eforturile în plan diplomatic. Subiectul Schengen nu trebuie să se stingă, trebuie menținut treaz, demersurile din zona diplomatică trebuie să continue. La fel, în Parlamentul European, toate delegațiile europarlamentarilor români trebuie să acționeze și să comunice la unison și permanent pe subiectul integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen”, este apelul lansat de Vasile Blaga.

Partidul Popular Austriac (OeVP, conservatorii aflaţi la putere) şi-a pierdut majoritatea absolută la alegerile regionale desfăşurate duminică în cel mai mare land din Austria, înregistrând o scădere de circa 10 puncte procentuale, în timp ce Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum, conform Agerpres.

Citiți și:

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

OeVP, marcat de anchete de corupţie, dar şi de crizele globale, a ajuns la 39,8% – cel mai slab rezultat din 1945 – şi şi-a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional. În schimb, FPOe a întrunit 24,5%, cel mai bun rezultat al său de până acum în provincia estică.

Olanda și Austria și-au exprimat săptămâna trecută, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut luni o convorbire telefonică cu omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, despre susținerea acordată de Lituania pentru aderarea României la Schengen și despre cooperarea româno-lituaniană în calitate de membri ai Uniunii Europene și ai NATO de pe flancul estic.

“Am avut convorbire telefonică foarte bună cu ministrul de externe Gabrielius Landsbergis, reconfirmând excelenta noastră cooperare româno-lituaniană. Am mulțumit pentru sprijinul ferm și extins al Lituaniei pentru aderarea României la Schengen. Confruntându-ne cu provocări similare ca membri UE și NATO pe flancul estic, ne extindem constant coordonarea în domeniul afacerilor regionale”, a scris Aurescu, pe Twitter, după discuție.

Very good📞call with FM @GLandsbergis,reconfirming our excellent 🇷🇴🇱🇹 cooperation.Thanked for LT’s firm&extensive support for RO’s #Schengen accession. Facing similar challenges as EU& @NATO members on #EasternFlank,we’re constantly expanding our coordination on regional affairs

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 30, 2023

De asemenea, șefii diplomațiilor română și lituaniană au discutat și despre cooperarea bilaterală în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, a formatului București 9 și a obiectivelor comune la nivelul NATO.

În context, Aurescu a reamintit că România și va relua participarea la misiunile de poliție aeriană a NATO în regiunea Mării Baltice și a subliniat că România este implicată pentru un summit de succes al NATO, la Vilnius, în acest an.

I also welcomed RO-LT cooperation within #ThreeSeasInitiative & #Bucharest9, as well as common goals at Allied level: solid deterrence&defence, including through resumed 🇷🇴 participation to enhanced #AirPolice in Baltic region. Committed to have a successful NATO #VilniusSummit!

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 30, 2023

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din Italia, Belgia, Croația, Germania, Polonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Franța se angajează să lupte mai eficient împotriva rasismului, antisemitismului și discriminării legate de origine, inițiativa prezentată luni de premierul Elisabeth Borne urmărind în special să-i facă pe tineri mai puţin vulnerabili la mesajele bazate pe ură, relatează France Presse, citat de Agerpres.

”În timpul perioadei de şcolarizare, fiecare elev va trebui astfel să participe la vizitarea unui loc istoric sau a unui memorial cu legătură cu rasismul, antisemitismul şi atitudinilor împotriva romilor, întrucât în copilărie se pot instala stereotipurile. În tinereţea noastră anumite teorii ale complotului abundă. Asupra tinerilor noştri mesajele de ură pe social media au cel mai mare efect”, a spus şefa executivului francez, al cărei tată de confesiune evreiască a fost deportat, iar ulterior şi-a pus capăt zilelor când fiica sa avea 11 ani.

EN DIRECT I Présentation par la Première ministre @Elisabeth_Borne et les membres du @GouvernementFR du plan national de lutte contre le racisme, l’antisémitisme et les discriminations liées à l’origine. https://t.co/rmuoGYuNCV

— Gouvernement (@gouvernementFR) January 30, 2023

Noul plan, care se întinde până în 2026, cuprinde o serie de măsuri care vizează o paletă extinsă de sectoare, de la educaţie la justiţie, sport şi ocuparea forţei de muncă.

Planul vizează o sistematizare în întreprinderi a testelor privind discriminarea la locul de muncă. De asemenea, vor fi expuse bunele practici şi vor fi denunţate cele greşite.

Elisabeth Borne a promis o ”fermitate totală în răspunsul penal” şi că ”nu va exista impunitate pentru ură”.

De asemenea, pedepsele vor fi înăsprite în cazul exprimărilor rasiste sau antisemite ”chiar şi nonpublice”, pentru persoanele care deţin funcţii publice sau sunt însărcinate cu o misiune de serviciu public.

Uniunea Europeană a prezentat deja un plan de acțiune de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, care stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică.