Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord asupra lansării Cooperării Structurate Permanente – PESCO – la o lună distanță după ce miniștrii Apărării din țările UE au luat decizia dezvoltării acestei forme de cooperare în materie de securitate și apărare.
”Pentru a consolida securitatea și apărarea Europei în mediul geopolitic provocator de astăzi și pentru a contribui la atingerea nivelului de ambiție al UE exprimat în Strategia Globală a UE, Consiliul European este de acord cu necesitatea lansării unei cooperări structurate permanente ambițioase și incluzive”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE, la finalul primei zi a Consiliului European de vară.
PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.
”Acesta este un pas istoric, deoarece o asemenea cooperare va permite Uniunii să continue o integrare mai profundă în materie de apărare”, a spus președintele Consiliului European, Donald Tusk la finalul primei zi a reuniunii liderilor UE.
Acesta a fost completat de către președintele Comisiei Europene. ”A venit vremea să trezim frumoasa adormită”, a spus Juncker, referindu-se că UE dispune de mijloacele juridice pentru a lansa cooperare structurată permanentă la nivelul apărării.
Fiecare stat membru are trei luni la dispoziție să se decidă
Prin decizia lansării PESCO, liderii au agreat ca statele membre să creeze, în termen de trei luni, un document comun de criterii și angajamente, inclusiv un calendar și cu mecanisme de evaluare. De asemenea, proiectele comune de colaborare vor trebui să țină cont de trei aspecte: planificarea națională în materie de apărare a țărilor membre și angajamentele acestora față de NATO și ONU.
Anterior acestei decizii, președintele Klaus Iohannis precizase că România sprijină și este dispusă să se implice în cadrul cooperării structurate permanente – PESCO – la nivelul UE însă cu mențiunea că Bucureștiul nu susține dezvoltarea unui paralelism și a unei concurențe în raport cu NATO.
Termenul fixat are rolul de a oferi tuturor statelor membre posibilitatea de a-și adopta poziția și de a notifica participarea lor încă de la început. Potrivit tratatului, angajarea unor state în cadrul PESCO este un act de voință și disponibilitate a unui stat membru și nu o prevedere obligatorie pentru cine nu dorește să se alăture acestei forme de cooperare.
Practic, PESCO este, alături de alte inițiative de integrare, o dovadă a ceea ce liderii UE au agreat și la Roma și anume că într-o Uniune cu ritmuri și intensități diferite, fiecare are dreptul de a se alătura unei inițiative de cooperare.
Cooperarea structurată permanentă ”poate fi cel mai bun exemplu că noi nu promovăm viteze diferite”, a mai declarat Donald Tusk.
Concluziile adoptate de liderii UE vizează dimensiunea internă a securității europene și lupta împotriva terorismului și dimensiunea externă cu accent pe problematica apărării.
Citiți mai multe despre Apărarea europeană
Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză aparte la reuniunea Consiliului European prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.
Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.
Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.
.