Connect with us

EDITORIALE

Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență

Published

on

de Robert Lupițu

iohannis parlamentPe 21 decembrie, Klaus Iohannis împlinește un an de când a fost instalat în cea mai înaltă funcție în stat, cea de președinte al României. Un an de la discursul de învestitură în Parlamentul României, alocuțiune consacrată trasării direcțiilor pe care noul președinte își propunea să le urmeze, ce se identifică perioadă în care provocările nu au dispărut, ci s-au intensificat, unitatea europeană a fost pusă la grea încercare și nici climatul intern, al cărui ton a fost dat de surdele bătălii politice, nu a fost cel mai adecvat, atingând inclusiv momente tragice.

Lider căruia îi poate fi atribuită o spectaculoasă revenire după primul tur în care se afla la 10 procente distanță de contracandidatul său, fostul premier Victor Ponta, dar și personalitatea politică a cărui activitate pe rețelele sociale l-a propulsat în fruntea top-ului european la acest capitol, Klaus Iohannis a dat examene importante în aceste prime 365 de zile de șef al statului. Precizez din ”capul locului” (o expresie des uzitată de președinte) că acest material CaleaEuropeana.ro pune accent pe dimensiunea externă a activității președintelui și cea care relevă atribuțiunile sale constituționale, urmărind totodată și adaptarea președintelui la transformările și evoluțiile interne și externe.

Început de an cu angajamente reafirmate: solidaritate, securitate și europenizarea României

marsul solidaritatiiInstalarea ca președinte al României s-a identificat cu conturarea direcțiilor de politică externă și asumarea unor angajamente concise în domeniul securității, însă a debutat cu o primă adaptare, simbolică și diplomatică, la un eveniment care a resetat agenda în parte agenda internaționale: atacurile de la Paris din cadrul redacției Charlie Hebdo. Iohannis și-a modificat imediat agenda pentru a lua parte la Marșul solidarității de la Paris, alături de peste 50 de șefi de stat și de guvern care s-au adunat în capitala Franței pentru a-și exprima solidaritatea față de atentatele care au demonstrat că fenomenul terorist este, poate, cel mai mare pericol la adresa securității internaționale. (mai multe detalii aici)

Revenind la dimensiunea securității, alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării până în 2017 a fost prima reușită a noului președinte la nici o lună de la preluarea mandatului și cu dublă însemnătate: România începea să bată la porțile clubului statelor membre NATO care alocă minim 2% din PIB pentru domeniul Apărării (Grecia 2.5%, Estonia – 2%, Marea Britanie – 2% și Statele Unite – 3.6%) și promisiunea la care se angaja Bucureștiul venise în urma unui consens politic, prilejuit de o consultare între președinte și partidele politice parlamentare. (mai multe detalii aici și aici)

“Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”, declara în multiple ocazii Klaus Iohannis, arătând îngrijorarea pe care Bucureștiul o manifestă față de instabilitatea din regiune și confirmând angajamentul pe care România este dispusă să și-l asume în contextul războiului hibrid din Estul Europei și al provocărilor la care Aliații vor urma să fie supuși. 

Cu acest consens în buzunar, care nu numai că prevedea creșterea bugetului pentru Apărare la nivelul minim agreat la nivelul NATO, ci și menținerea sa pentru următorii 10 ani, președintele a pornit la jumătatea lui ianuarie spre prima sa vizită externă programată inițial pentru începutul lunii. Nu Washington, nu Paris, nu Berlin, nu Londra, ci Bruxelles – sediul instituțiilor UE și NATO, structurile multilaterale care au reprezentat în ultimul sfert de veac dezideratele politice naționale.

iohannis juncker cretuȘeful statului s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, și a avut o întrevedere cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. Cu liderii instituțiilor europene Klaus Iohannis a abordat cele mai importante subiecte de natură europeană pentru România la acel moment: ”aderarea completă” la UE prin accederea în spațiul Schengen și îndeplinirea eforturilor necesare pentru ca Mecanismul de Cooperare și Verificare să nu mai fie o anexă la statutul de membru al României în UE. ”Unul dintre obiectivele mandatului meu este europenizarea completă a României”, a spus președintele la întrevederea cu Jean-Claude Juncker.

iohannis stoltenbergLa NATO am asistat la primele reverberații pozitive ale unei acțiuni strategice promovate de președinte. Reuniunea cu Jens Stoltenberg s-a desfășurat sub semnul acordului politic național vis-a-vis de creșterea bugetului pentru Apărare. ”Este un bun exemplu de angajament. Este un exemplu pentru multe alte ţări”, a spus secretarul general al Alianței, fiind invitat de Klaus Iohannis să efectueze o vizită la București. (mai multe detalii aici)

Următoarea oprire: Berlin via Paris și Chișinău. Prima reuniune a Consiliului European pentru Iohannis

Vizita la instituțiile UE, urmată de o serie de deplasări externe la Chișinău, Paris și Berlin, au constituit pilonii de politică externă pe care președintele a urmărit să îi solidifice încă de la început: atât Germania, cât și Franța, motoarele Uniunii Europene joacă un rol esențial în aprofundarea integrării europene a României și a bornei numite Schengen și reprezintă, prin rolul asumat în formatul Normandia și acordurile de la Minsk, factori strategici pentru lobby-ul românesc de apropiere a Republicii Moldova de Europa și desprinderii de Rusia. 

iohannis hollandeAflat pentru a doua oară la Paris, după atentatele de la Charlie Hebdo, Iohannis a precizat că ”O prioritate a mandatului meu este substanţierea relaţiilor cu statele cu care avem parteneriate strategice încheiate sau relaţii privilegiate şi, desigur, consolidate. Parteneriatul strategic cu Franța este foarte important”. (mai multe detalii aici)

La Chișinău șeful statului se afla pentru a doua oară după vizita efectuată înaintea alegerilor din Republica Moldova și a instalării sale oficiale ca președinte. Vizita, programată să fie prima deplasare externă a președintelui, fusese amânată din cauza faptului că un guvern nu fusese numit după alegerile de la finalul lui 2014. ”Moldova are o mare şansă, pe care noi n-am avut-o. Această şansă se numeşte România”, a fost imboldul pe care președintele a căutat să-l ofere românilor de peste Prut și ecoul pe care a dorit să-l propage spre Berlin, următoarea sa destinație. (mai multe detalii aici)

iohannis merkel bbMult așteptata întrevedere cu Angela Merkel nu a produs efectele scontate: chestiunii externă legate de viitorul european al Republicii Moldova i-a fost atașată, pe undeva firesc, problema transnistreană, iar smulgerea unei promisiuni germane în dosarul Schengen: ”Nu pot să afirm nimic, dar înţeleg că România trebuie să primească un răspuns care să arate că mergem înainte”, a fost răspunsul evaziv al cancelarului german privind aderarea la spațiul Schengen. (mai multe detalii aici)

De precizat că între vizitele la Paris și Chișinău s-a strecurat și prima participare a lui Klaus Iohannis la un Consiliu European. Sesiunea informală din februarie beneficia de un context strategic la care și România trebuia să își consolideze abordarea: Germania și Franța participau la această reuniune după încheierea Acordurilor de la Minsk II cu Rusia și Ucraina, care stabileau cadrul de implementare al primului pact și care au reprezentat de atunci referința nr. 1 pentru o soluție pașnică a conflictului din estul Ucrainei. ”România înțelege pericolul sporit din vecinatătea noastră și se implică în rezolvarea lui”, a fost mesajul transmis de Iohannis atunci, care a reiterat Consiliului European și dorința României de a adera la zona euro, o altă bornă în procesul de europenizare anunțat la debutul mandatului. (mai multe detalii aici)

iohannis consiliul european

Strategia unei traiectorii de securitate: ”momentul extern de vârf al lui Iohannis” sau ”de la Varșovia la Kiev”

Mai degrabă cauzal și strategic, după încheierea acordurilor de la Minsk și participarea la Consiliul European dedicat primordial dimensiunii securității, Iohannis a urmărit să joace cartea ”România-actor regional de prim rang”: a efectuat prima vizită de stat în Polonia (partener strategic) și și-a anunțat prezența la Kiev pentru o întrevedere oficială cu președintele Petro Poroșenko (cu care discutase și la marșul solidarității de la Paris și avusese o bilaterală în marja Consiliului European din februarie)

iohannis_komorowskiLa Varșovia, chestiunea ucraineană s-a aflat pe masa discuțiilor între doi parteneri a căror relație reprezintă o prioritate, atât pe plan european, cât și transatlantic. Convorbirile bilaterale ale lui Klaus Iohannis cu președintele de atunci, Bronislav Komorowski, au reliefat o semnificativă empatie între cei doi lideri: chestiunea regională cu accent pe două țări – Moldova și Ucraina – , drumul proeuropean al statelor Parteneriatului Estic, adoptarea unei declarații comune a parteneriatului strategic european și euro-atlantic stabilit în 2009, propunerea organizării unei reuniuni comune cu președintele Ucrainei (încă nerealizat) și stabilirea de comun acord a organizării unui summit regional al Europei Centrale și de Est la București la finalul lui 2015, eveniment premergător summit-ului NATO de la Varșovia. (mai multe detalii aici și aici)

Mobilizarea vagonului cu două locuri româno-polonez era încă un semnal că România joacă predictibil în termeni de securitate și este ancorată viziunii comune europene și euro-atlantice, ranforsându-și calea spre asumare a unui efort regional colectiv pentru refacerea mediului de securitate. Cu această platformă închegată s-a deplasat Klaus Iohannis la Kiev pentru a discuta cu omologul său, Petro Poroșenko.

Iohannis-Porosenko6Privită sub varii accepțiuni (Ucraina fiind cel mai mare vecin non-UE al României, cu o importantă comunitate de români și cu o profundă deteriorare a cadrului de securitate ca urmare a imixtiunii ruse), vizita la Kiev a stat și sub semnul relansării unor relații degradate de disputa privind Insula Șerpilor, dar mai ales pentru a transmite un semnal de implicare, de asumare și de reiterare a ralierii României la respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și la remedierea climatului de securitate.

Poziția României este favorabilă menținerii regimului de sancțiuni al UE la adresa Federației Ruse, atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului sau dacă situația din teren continuă să se degradeze”, a declarat Iohannis reamintind sprijinul și leadership-ul asumat de România la summit-ul NATO din Țara Galillor pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. (mai multe detalii aici

Contextul mai larg în care s-a desfășurat această vizită și traiectoria vizitelor externe ale președintelui Iohannis creionează un aspect notabil: șeful statului efectuase, înainte de Kiev, vizite oficiale în Franța, Germania și Polonia. Primele două state au fost vârfurile de lance ale Europei în negocierea cu Rusia  de la Minsk privind criza din Ucraina, iar cel de-al treilea stat a fost ignorat în acest format, după ce în momentele incipiente ale conflictului, diplomația poloneză s-a remarcat într-un format mai larg al tratativelor. Astfel, vizita lui Iohannis la Varșovia dublată de cea de la Kiev ne arată că România și-a pregătit calea spre a fi curea de transmisie dinspre Europa și de ce nu, dinspre Statele Unite spre Ucraina, având în vedere că și Washington-ul nu fusese implicat în negocieri.

Nu în ultimul rând, după deplasarea în Ucraina, președintele Iohannis a participat la un nou Consiliu European pe 19-20 martie 2015 de pe a cărui agendă nu au lipsit criza din Ucraina și sancțiunile împotriva Federației Ruse (mai multe detalii aici). Acțiunile strategice pe care Klaus Iohannis și-a construit primele luni de mandat fuseseră cel puțin inspirate, mai ales că interconectarea evenimențială fundamentează o gândire strategică, atât în abordare, cât și în comunicare, ce a contribuit la notorietatea regională a României și la asumarea organizării unui mini-summit NATO care să reflecte poziția Europei Centrale și de Est înaintea reuniunii aliate din 2016

Spre realizarea obiectivului propus: Noua Strategie Națională de Apărare a României sau ”O Românie puternică în Europa și în lume”

La începutul mandatului, președintele declarase că printre prioritățile sale se numără adoptarea noii Strategii de Apărare a țării, document fundamental atât pentru a reflecta viziunea președintelui cu privire la mediul extern și climatul intern, cât și pentru a da tonul și direcția politică, economică, socială și/sau culturală spre care trebuie să se îndrepte România.

iohannis erdoganPână la această nouă bornă, activitatea lui Klaus Iohannis din primul an de mandat cuprinde și prima primire oficială a unui șef de stat din afara UE în România de la preluarea mandatului prezidențial (după vizita președintelui bulgar): vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și agrearea unui sprijin al Turciei pentru construirea centrului de comandă NATO (mai multe detalii aici). 

Președintele și-a continuat seria deplasărilor externe cu o reuniune extraordinară a Consiliului European, vizită oficială în Italia (mai multe detalii aici), întrevederea cu Sanctitatea Sa, Papa Francisc I, la Vatican, pe care l-a invitat să viziteze România (mai multe detalii aici) și participarea la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga (mai multe detalii aici). Au urmat apoi participarea la summitul UE-America Latină (mai multe detalii aici), prima întrevedere cu premierul britanic, David Cameron, în marja reuniunii amintite anterior (mai multe detalii aici), efectuarea unei vizite oficiale în Croația (mai multe detalii aici) și primirea vizitei omologului portughez, Anibal Cavaco Silva, țară ce furnizează României 4 avioane F16. (mai multe detalii aici)

În cheie internă, evoluțiile erau sinuoase, întrucât o parte din obiectivele asumate ca urmare a dorinței de a relansa relațiile României cu comunitatea cetățenilor săi din străinătate – legea votului prin corespondență – se aflau în impas, iar jocul politic partizan și de ne-coabitare marca prima solicitare a demisiei premierului Victor Ponta, implicat într-un scandal de corupție.

Pentru prima dată un document strategic cum este Strategia Națională de Apărare a fost dezbătut și votat în Parlament. ”O Românie puternică în Europa și în lume”, titulatura Strategiei, reprezintă ”declaraţia pe care România o face”, spunea Klaus Iohannis Parlamentului înainte de vot: ”Ea îşi propune să răspundă unor nevoi şi aşteptări şi priveşte deopotrivă statul, societatea şi cetăţeanul. Prin obiectivele şi conţinutul său, Strategia Naţională de Apărare se referă, de fapt, la apărare şi securitate naţională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună”. (mai multe detalii aici și aici)

Din documentul votat de Parlament reiese că Rusia este principala vulnerabilitate şi preocupare a României în materie de securitate şi apărare. Totodată, principalele direcţii de politică externă sunt concentrate asupra unei relaţii strânse cu NATO şi Uniunea Europeană.

Strategia Națională de Apărare va marca momente importante, așa cum reiese și din conținutul său: centenarul Unirii și prima președinție rotativă a Consiliului UE pentru România. În același timp, remarc utilitatea acestui document în lumina poziției regionale pe care o deținem și prin necesitatea reiterării ferme a angajamentului și implicării noastre europene și euro-atlantice. Sesizez progresul de la dezideratul euro-atlantic și european la conceptul de furnizare a securității în regiune și constat imperativitatea unei viziuni integrate a unui președinte asupra întregii dimensiuni de apărare a valorilor, intereselor și identității naționale, cu toate elementele ce decurg din acest enunț. Atrag atenția asupra conceptului de securitate extinsă (este binevenită inserarea sa în strategie!) și în corelarea sa cu refacerea, consolidarea sau intensificarea unor elemente ale puterii naționale: populația, caracterul național, moralul național, calitatea diplomației și calitatea guvernării. (mai multe detalii aici)

iohannis tusk cons europeanAdoptarea strategiei a beneficiat și de un context european mai larg: Consiliul European de vară (25-26 iunie), în care migraţia, securitatea şi apărarea europeană, erau puncte principale pe agenda discuțiilor. Criza migrației și fluxul refugiaților începuse să devină o problemă din ce în mai spinoase pentru Uniunea Europeană. ”În domeniul securităţii şi apărării, accentul în dezbateri va fi pus pe revizuirea Strategiei de Securitate a Uniunii Europene şi lupta împotriva terorismului. România va susține lansarea acestui proces de revizuire și are, de această dată, oportunitatea de a merge la aceste discuții cu un document propriu, nou și comun asumat de întreaga clasă politică și anume Strategia Națională de Apărare a Țării”, a declarat Klaus Iohannis cu prilejul acelei reuniuni din iunie 2015. (mai multe detalii aici)

Din nou securitate: Vizita lui Jens Stoltenberg în România. Consolidarea profilului extern al președintelui și un nou semnal în relațiile româno-moldovenești

Dacă există un capitol la care România și mandatul prezidențial al lui Klaus Iohannis de până acum au excelat, acela este securitatea. Stabilirea creșterii pragului pentru bugetul Apărării la 2% din PIB și elaborarea noii Strategii de Apărare, coroborate cu decizia înființării centrelor de comandă și control NATO pe teritoriul României și inaugurarea lor în toamna lui 2015 (hotărâri anunțate summit-ul din Țara Galilor din septembrie 2014), reprezintă cadrul mai larg care a prilejuit vizita secretarului general al Alianței la București la 2 iulie.

Din capitala României, semnalul dat de Iohannis și Stoltenberg pentru contingentul aliat, dar și pentru actorii terți care au adus prejudicii arhitecturii de securitate euro-atlantice a fost clar: garanțiile de securitate ale NATO acoperă teritoriile toate statelor membre. Mai mult decât atât, președintele României a profitat de context pentru a sublinia legătura intrinsecă și indubitabilă dintre strategia proaspăt adoptată și rolul NATO în desăvârșirea acesteia

iohannis-stoltenberg232”România va juca un rol important în planificarea militară a NATO pentru flancul sud-estic al Alianței”, reprezintă poate cea mai importantă declarație oferită la București de cel mai înalt oficial NATO, în contextul în care primul comandament avea să fie inaugurat în septembrie, iar cel de-al doilea anul viitor. Totodată, activarea scutului anti-rachetă de la Deveselu, ca urmare a Parteneriatul Strategic pentru Secolului XXI dintre România și Statele Unite din 2011, a fost punctată de Klaus Iohannis ca efort al României pentru asigurarea strategică în flancul estic al Alianței. (mai multe detalii aici)

Profilul extern asumat de președinte, atât prin comportamentul politic, cât și prin atribuțiile constituționale, a fost continuat printr-o vizită oficială la mijlocul luni iulie în Spania, care, alături de Italia, reprezintă țările cu cea mai densă comunitate românească și față de care președintele își luase angajamentul legii votului prin corespondență și prevenirea reapariției unei situații precum cea de la alegerile prezidențiale. (mai multe detalii aici)

iohannis-timoftiÎn aceeași perioadă, a avut loc o a doua întrevedere oficială cu președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a vizitat România pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității ”Ștefan cel Mare din Suceava. ”Sunt convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”, a transmis președintele României atât omologului său, cât și unioniștilor care și-au intensificat în ultimul an eforturile în acest sens. (mai multe detalii aici

Tot în același interval (iulie 2015), președintele a efectuat două vizite de stat, una în Serbia și cealaltă în Austria. (mai multe detalii aici și  aici)

Moment internațional de prestigiu precedat de un prejudiciu de imagine: Adunarea Generală ONU, votul privind cotele obligatorii și Consiliul European extraordinar pe tema migrației

Intrând în ultima parte a primului său an de mandat, șeful statului și-a continuat periplul diplomatic, luând parte, la ceas aniversar, la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite la New York. Moment internațional de marcă în care Klaus Iohannis a reprezentat România (60 de ani de apartenență la ONU) în unica arenă globală a relațiilor internaționale și în care a afirmat angajamentul pentru noul efort colectiv internațional – Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030.

De la București la New York via Bruxelles a fost traseul urmat de președinte care a trebuit să ia parte la Consiliul European extraordinar din 23 septembrie 2015, ca urmare a deciziei Consiliului JAI de acceptare a cotelor obligatorii de refugiați și migranți. Acesta a fost primul Consiliu European la care șeful statului participa cu presiuni suplimentare pe umerii săi: la JAI România votase, alături de Cehia, Slovacia și Ungaria, împotriva cotelor, spre nemulțumirea marilor state membre ale UE. Un moment delicat, dar care a reliefat o adaptare strategică demnă de remarcat: în primul rând, șeful statului a reiterat importanța care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, unor țări precum Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi (importanță acordată în cele din urmă la summit-ul UE-Turcia de la finalul lui noiembrie) și menținerea centrelor de primire (hotspots) a refugiaților (agreate și în JAI) ca facilități europenie, și nu naționale. Cu alte cuvinte, președintele a căutat să evite pasarea unei responsabilități comune europene spre una eminamente națională. (mai multe detalii aici)

rp_iohannis-onu1-1024x684.jpg

70 de ani de la înființarea ONU și 60 de ani când România este membru al organizației – ce moment ceremonial mai potrivit pentru a-ți reprezenta țara la deschiderea lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite. Timp de șase zile (24-30 septembrie), șeful statului a avut întrevederi oficiale cu secretarul general ONU, Ban ki-moon, președintele Adunării Generale ONU, Mogens Likketoft, președintele Chinei, Xi Jinping, premierul Japoniei, Shinzo Abe, președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, președintele Turkmenistan-ului, Gurbangulî Berdâmuhamedov, și a participat la dineul oferit de liderul Statelor Unite, Barack Obama. Printre intervențiile sale în cadrul Adunării Generale s-au aflat poziția oficială a României privind Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 și provocările la care comunitatea internațională trebuie să răspundă, dar și la Reuniunea mondială a liderilor privind realizarea egalităţii de gen şi capacitarea femeilor, președintele Iohannis fiind unul dintre liderii semnatari ai petiției mondiale HeForShe. La New York, președintele a avut mai multe cu investitori americani, cu Atlantic Council şi cu comunitatea de români din SUA. (mai multe detalii aici)

Totodată, Iohannis s-a deplasat la Casa Albă unde a discutat cu vicepreședintele Joe Biden despre calitatea cooperării politice și militare din cadrul Parteneriatul Strategic și dinamizarea componentei economice. În dimensiunea securității, Iohannis și Biden au trecut atunci în revistă ultimele progrese ale inaugurării scutului anti-rachetă de la Deveselu, activare ce a avut loc la finalul săptămânii trecute. (mai multe detalii aici)

iohannis - biden

La New York, președintele nu a reușit să participe la summit-ul pentru combaterea terorismului organizat de președintele SUA, Barack Obama, din cauza suprapunerii de program cu intervenția sa națională în plenul Adunării Generale. În schimb, a luat partea la reuniunea găzduită de președintele Croației, sub formatul țărilor riverane Mării Adriatice și Mării Negre.

Un nou Consiliu European: întrevedere cu Martin Schulz și europarlamentarii români

iohannis -schulzPreședintele Klaus Iohannis a participat în acest la nu mai puțin de 7 Consilii Europene (extraordinare și informale), la care se adaugă și summit-ul Parteneriatului Estic, summit-ul UE-CELAC, summit-ul restrâns cu țările din Balcanii de Vest organizat de Comisia Europeană, summit-ul de la Valleta pe tema migrației și summit-ul UE-Turcia. Una dintre aceste reuniuni a avut loc la mijlocul lunii octombrie, atât pentru a evalua progresele înregistrate în dimensiunea migrației, cât și pentru a oferi o reacție comună la adresa implicării militare a Rusiei în Siria. 

România este și dorește să fie în continuare parte a soluției în chestiunea migrației. România este solidară cu celelalte țări ale UE.  Conflictul din Siria este cauza unui număr imens de refugiați. Soluția este evidentă: pacea în Siria. Pentru asta trebuie să colaboreze toate părțile implicate. Faptul că Rusia s-a angajat militar în Siria nu rezolvă situaţia, ci o complică. Singura cale de ieșire din această criză este calea negocierii. Atunci se vor găsi soluții. Acesta este punctul de vedere oficial al României”, a declarat Klaus Iohannis în acest context. (mai multe detalii aici)

În cadrul acestei deplasări, șeful statului a avut și prima sa vizită de lucru la Parlamentul European, discutând atât cu președintele Martin Schulz, cât și cu europarlamentari români. (mai multe detalii aici

Tot în octombrie, președintele a participat la reuniunea organizată de Comisia Europeană pe tema migraţiei în regiunea Balcanilor de Vest (25 octombrie), la care au lua parte şefii de stat sau de guvern din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia şi Slovenia.

Tragedia din Colectiv: punctul dureros de inflexiune a unei națiuni. Adaptarea președintelui

Probabil cea mai mare provocare pe care președintele Klaus Iohannis a avut-o de înfruntat în primul an de mandat este reprezentată de efectele tragediei din clubul Colectiv (31 octombrie), acolo unde un incendiu izbucnit a curmat până în prezent viața a peste 60 de români

iohannis colectiv 40 zileAutorizațiile de funcționare suspecte oferite clubului, posibilitatea săvârșirii unor acte de corupție în acest sens și numărul de morți ce se modifica la fiecare ceas au atins ”nervul națiunii” (așa cum spunea președintele) au readus zeci de mii de români în stradă cu scopul de a da jos Guvernul și puterea politică existentă. Demisia cabinetului Ponta nu a calmat spiritele, românii ieșiți cu zecile de mii în stradă pentru a solicita asumare a responsabilității pentru cei decedați în tragedia de la Colectiv și cerând o resetare a clasei politice și a actului guvernamental. 

Acest moment de inflexiune în rândul societății românești, căderea guvernului și criza politică generată de indecizia partidelor de a-și asuma responsabilitate directă a actului de guvernare l-au determinat pe președintele Klaus Iohannis să propună un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european, Dacian Cioloș. Șeful statului a căutat să se adapteze acestei tragedii fără să renunțe la principiile enunțate în momentul preluării funcției, ci dimpotrivă, a urmărit să amplifice amprenta pe care dorește să o pună: consultări cu partidele parlamentare, inițierea, în premieră, a unui dialog cu societatea civilă pe tema numirii unui guvern și edificarea unui consens politic în jurul propunerii cabinetului tehnocrat al lui Cioloș. Astfel, din punct de vedere al politicii interne, președintele a avut pentru prima dată ocazia de a acționa în spiritul devizei sale ”pas cu pas”, preferând să promoveze un guvern fără culoare politică și nu să impună, de pildă, cabinetul partidului care l-a susținut, răspunzând cerințelor străzii și fără să speculeze în vreun mod cinic o tragedie despre care el însuși spune ”Nu vreau și nu pot să uit ce s-a întâmplat”

Un nou succes de politică externă: summit-ul Europei Centrale și de Est, la București

Iohannis - duda3În paralel cu manifestațiile de stradă, căderea guvernului Ponta și necesitatea unor consultări politice pentru a depăși impasul politic, Klaus Iohannis a fost gazda summit-ului regional al țărilor din Europa Centrală și de Est (3-4 noiembrie), eveniment convenit împreună cu fostul președinte polonez, Bronislav Komorowski, dar care a fost co-prezidat alături de noul lider de la Varșovia, Andrzej Duda.

Un format regional important, care întărește colaborarea regională și util în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia”, spunea Klaus Iohannis despre această reuniune. Totodată, la București, președintele a avut și o întrevedere bilaterală cu noul său omolog polonez în care au agreat că prezența NATO în regiune trebuie intensificată, fapt consimțit și în cadrul summit-ului comun. (mai multe detalii aici, aici și aici).

Ultimele recitaluri externe în primul an de mandat: reuniunea de la Valleta, summit-ul UE-Turcia, Conferința COP21 privind schimbările climatice și vizita lui David Cameron în România

Președintele României a luat parte între 11-12 noiembrie la un nou summit pe tema migrației și la o nouă sesiune informală a Consiliului European. Reuniunea de la Valleta cu statele din Africa a avut drept scop identificarea unor răspunsuri comune față de criza migrației și consolidarea parteneriatului prin cooperare în această chestiune de interes comun. Întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern ai UE de după acest summit a dezbătut intensifcarea cooperării cu țările terțe, inclusiv Turcia, pentru a opri fluxurile migratori și consolidarea capacităților de primire centrelor de tip hotspots.

iohannis - ue turciaFiind unul dintre susținătorii aprofundării relațiilor cu Turcia, în contextul crizei migrației și a refugiaților, Klaus Iohannis a participat la ultima sa reuniune europeană din acest an – Summit-ul UE-Turcia – punctând rolul cheie pe care îl deţine Ankara în soluţionarea actualei crize migratorii. Totodată, atacurile teroriste de la Paris au arătat necesitatea unui răspuns comun european alături de partenerii și vecinii săi în combaterea terorismului și în prevenirea pătrunderii de celule teroriste prin intermediul migrației. Preşedintele a subliniat, astfel, că România susţine avansarea procesului de aderare a Ankarei la Uniunea Europeană, și s-a prounțat pentru accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci, cu respectarea de către Turcia a obligaţiilor asumate în acest sens. (mai multe detalii aici)

iohannis cop21De la acest summit, Klaus Iohannis a participat alături de peste 150 de lideri internaționali la deschiderea Conferinței pentru Schimbările Climatice de la Paris (30 noiembrie). În capitala Franței, greu încercată de atentatele de la mijlocul lunii noiembrie, șeful statului a subliniat că ”România s-a angajat încă de anul trecut să contribuie la reducerea nivelului emisiilor de carbon. Prin concentrarea eforturilor pentru a avea o economie cu emisii scăzute, vom deveni mai competitivi, vom crea noi locuri de muncă și vom răspunde mai eficient la provocările legate de securitatea energetică și climatică. La Conferința de la Paris am solicitat, în numele României, acțiuni comune”. (mai multe detalii aici)

La final de an, președintele Iohannis l-a primit la București pe premierul britanic, David Cameron, care a efectuat în acest an mai multe vizite oficiale în Europa pentru a discuta reformarea UE, în contextul organizării referendumului privind opțiunea Marii Britanii de a rămâne sau a părăsi Uniunea Europeană. (mai multe detalii aici)

Discursul unui an de mandat: Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care sa îl asumăm

iohannis parlamentLa 16 decembrie, președintele României s-a adresat pentru a cincea oară Parlamentului României, marcând un an de mandat în care a urmărit să ofere o retrospectivă a celor mai importante momente și în care a dorit să își prezinte așteptările pentru anul următor. ”România este o țară care contează în ecuația geopolitică. Mi-aș dori să se spună despre 2015 că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România”, a declarat șeful statului cu acest prilej.

Îmi propun ca în 2016 sa am în vedere domenii cruciale pentru viitorul națiunii, precum educația și sănătatea. Am lansat în acest an o dezbatere largă dedicată educației. Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore. Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care sa îl asumăm”, a mai spus Iohannis în alocuțiunea sa la un an de mandat. (mai multe detalii aici).

La finalul unui an cu imense provocări naționale (tragedia din Colectiv, ) regionale (arcul de instabilitate de la est la sud), europene (criză internă de solidaritate pe fondul migrației) și internaționale (terorismul și comportamentul agresiv al Federației Ruse), România, sub președinția lui Klaus Iohannis, a înregistrat o consolidare a eforturilor pentru securitate (creșterea bugetului Apărării, o nouă strategie pentru Apărare, inaugurarea unui centru de comandă NATO, organizarea unui summit regional al Europei Centrale și de Est și operaționalizarea bazei militare de la Deveselu).

La nivel european, aceeași Românie nu și-a îmbunătățit abilitatea de a negocia dosare cheie de interes național, subiectul aderării la Schengen rămânând, din păcate, în desuetudine, în timp ce probitatea României vis-a-vis de unitatea europeană a fost pusă la îndoială în chestiunea cotelor obligatorii. În fapt, întreaga unitate europeană a fost puternic știrbită în acest an, iar România trebuie să-și refacă potențialul de a construi consens în jurul unor decizii. În acest sens, poziția președintelui în Consiliul European a fost consistent articulată și adaptată la actualitatea agendei, beneficiind de pe urma unor accentuări strategice în relația UE-Turcia privind soluționarea crizei migratorii și natura centrelor de primire a refugiaților.

La nivelul NATO, așa cum aminteam anterior – securitatea a reprezentat un capitol la care România a excelat, cel puțin prin prisma exemplelor existente. Nu în ultimul rând, ca un susținător important al politicii ușilor deschise, fapt reiterat și de Klaus Iohannis la întrevederile cu Jens Stoltenberg, România a sprijinit acest demers și în contextul oferirii unei invitații de aderare Muntenegrului.

La nivel național, tragedia din Colectiv a reprezentat catalizatorul unui guvern tehnocrat sprijinit prin consensul partidelor politice și mediat de președintele Klaus Iohannis, iar legea votului prin corespondență a atins un pas important spre oferirea unui cadru corect și demn românilor din Diaspora de a-și exercita dreptul la vot.

Pentru anul 2016 și pentru anii ce vor urma, dincolo de un important nou proiect de țară – România educată – președintele are șansa să sprijine un răspuns politic național coerent și coeziv și altor chestiuni fundamentale pentru România: Republica Moldova și centenarul Unirii, creștere economică sustenabilă și dezvoltare durabilă, continuarea luptei împotriva corupției, președinția rotativă a Consiliului UE și altele.

Pe scurt: Klaus Iohannis, de 365 de zile președinte al României

Extern

La 7 Consilii Europene (extraordinare și informale) a participat șeful statului de la preluarea mandatului (în lunile februarie, martie, aprilie, iunie, septembrie, octombrie și noiembrie). La cel de-al 8 – lea (decembrie) l-a delegat pe noul premier Dacian Cioloș;

– La 3 summit-uri internaționale UE a luat parte (UE-CELAC, UE-Africa pe tema migrației, UE-Turcia);

– A participat la summit-ul Parteneriatul Estic de la Riga (21-22 mai 2015);

– A primit vizita a 5 șefi de stat și de guvern (Rosen Plevneliev – Bulgaria, Recep Tayyip Erdogan – Turcia, Anibal Cavaco Silva – Portugalia, Andrzej Duda – Polonia, David Cameron – Marea Britanie);

A avut 2 întrevederi cu secretarul general NATO, una la Bruxelles în ianuarie, cea de-a doua la București în iulie;

A participat la un summit regional dedicat Balcanilor de Vest pe tema migrației;

– A purtat convorbiri bilaterale cu toți liderii instituțiilor UE: Jean-Claude Juncker, Donald Tusk, Martin Schulz;

A avut o întrevedere cu europarlamentarii români;

– A organizat 13 vizite bilaterale externe (Franța, Republica Moldova, Germania, Polonia, Ucraina, Croația, Italia, Vatican, Spania, Serbia, Austria, Statele Unite, Slovacia);

A participat la lucrările celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale ONU unde a avut 3 întâlniri bilaterale cu președinții Chinei, Turkmenistan-ului și Estoniei, o întrevedere cu secretarul general Ban ki-moon și cu președintele Adunării Generale, Mogens Likketoft și a participat la dineurile oferite de premierul Japoniei, Shinzo Abe, și președintele Statelor Unite, Barack Obama;

A găzduit summit-ul șefilor de stat din Europa Centrală și de Est în noiembrie;

– A participat alături de peste 150 de lideri mondiali la deschiderea lucrărilor Conferinței COP21 privind schimbările climatice;

–  S-a deplasat de 3 ori la Paris (Marșul Solidarității, vizita bilaterală în Franța, Conferința COP21) și de 11 ori la Bruxelles (7 Consilii Europene, 2 summit-uri internaționale UE, 1 summit regional Comisia Europeană – Balcanii de Vest și o vizită bilaterală la instituțiile UE și la NATO).

Intern

A promulgat legea votului prin corespondență pentru alegerile parlamentare din 2016;

A numit doi noi directori la Serviciul Român de Informații (Eduard Hellvig) și la Serviciul de Informații Externe (Mihai Răzvan Ungureanu);

A prezentat Parlamentului României noua Strategie Națională de Apărare;

A organizat consultări cu partidele parlamentare pe toate temele majore (alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, legea votului prin corespondență, numirea unui nou Guvern) și a obținut în mare parte consens pe aceste subiecte;

A organizat, în premieră, consultări cu societatea civilă pe tema numirii unui nou Guvern;

A numit, în premieră, un nou cabinet guvernamental, format din tehnocrați și condus de fostul comisar european, Dacian Cioloș;

– S-a adresat de 5 ori Parlamentului României (la învestitură, la debutul celor două sesiuni parlamentare, la prezentarea Strategiei pentru Apărare și la un an de mandat).

Nota redacției:

Conținutul acestui material este produsul CaleaEuropeana.ro. Orice preluare a informațiilor regăsite în acest articol se realizează în limita a 500 de caractere și cu menționarea sursei direcționate către articol – CaleaEuropeana.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
5 Comments

EDITORIALE

Op-ed | Mariya Gabriel și Emil Boc: Sprijinul UE pentru alianțele transnaționale ale universităților europene

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Articol de opinie – Strategia europeană pentru universități și rezultatele
cererii de propuneri pentru universitățile europene Erasmus+ 2022

Autori: Mariya Gabriel, comisarul UE pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, raportorul Comitetului Regiunilor pentru avizul privind strategia europeană pentru universități

În Europa există aproximativ 5 000 de instituții de învățământ superior. 

Fiecare dintre ele este un centru de cunoaștere și inovare, fie că ne referim la universități dedicate cercetării sau la instituții de învățământ profesional și tehnic superior, la universități dedicate științelor aplicate, la institute de tehnologie sau la școli de artă. 

Ele sunt motivul pentru care, la nivel mondial, continentul nostru este considerat un motor al cunoașterii și inovării care atrage și păstrează talentele. Instituțiile noastre de învățământ superior sunt mine de aur pentru dezvoltarea competențelor și vectori ai unei creșteri susținute, ai antreprenoriatului și ai unor locuri de muncă de calitate în întreaga Europă.

Acest lucru în sine este deja extraordinar, însă există un mare potențial încă neexploatat de a face mai mult. 

Avem o viziune pentru acest sector. O viziune care include campusuri interuniversitare europene, în care studenții, personalul și cercetătorii din toate părțile Europei se pot bucura de o mobilitate neîntreruptă și pot crea noi cunoștințe împreună, dincolo de granițele dintre țări și discipline. O viziune a unei cooperări structurale, sustenabile și sistemice comune pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării în întreaga Europă.

Viziunea noastră poate părea ambițioasă, însă în realitate există deja 41 de așa-numite universități europene, alianțe transnaționale ambițioase ale instituțiilor de învățământ superior, care încearcă să determine tipurile de cooperare structurală, strategică și sustenabilă cu adevărat posibile și prezentând cele mai mari avantaje pentru studenții, personalul și comunitățile lor.

Pentru a le sprijini activitatea și a duce mai departe inițiativa privind universitățile europene, Comisia a lansat o cerere de propuneri Erasmus+ în noiembrie 2021, cu un buget total record de 272 de milioane EUR. Cererea a avut două obiective: în primul rând, de a oferi sprijin alianțelor deja create, astfel încât acestea să-și poată continua sau chiar extinde cooperarea, iar în al doilea rând, de a crea noi alianțe. 

Răspunsul covârșitor la această cerere de propuneri este în concordanță cu entuziasmul și angajamentul continuu al sectorului învățământului superior. 

Astăzi, suntem în măsură să anunțăm că 16 dintre alianțele existente ale universităților europene vor continua să fie sprijinite prin programul Erasmus+. Acestea și-au extins cooperarea prin implicarea unui număr de aproximativ 30 de noi instituții de învățământ superior din toate părțile Europei, în special din orașe care nu sunt capitale, consolidându-și și mai mult prezența într-un evantai de regiuni diferite.

În același timp, patru noi alianțe ale universităților europene vor porni împreună la drum.

Acest lucru înseamnă că, pe lângă cele 24 de alianțe deja selectate în 2020, vor exista în total 44 de universități europene acoperind întreaga Europă. Împreună, ele vor implica 340 de instituții de învățământ superior din toate statele membre ale Uniunii și din mai multe țări asociate programului Erasmus+ (Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia). Ca noutate, ele pot include acum în alianțele lor nu doar instituții de învățământ superior din țările Erasmus+, ci și din țări participante la procesul de la Bologna, cum ar fi Ucraina, Regatul Unit și Elveția – deși fondurile pentru aceste colaborări urmează să fie obținute în afara finanțării Erasmus+, care este dedicată universităților europene.

Am încurajat universitățile europene să iasă din cercurile lor academice, iar rezultatul a fost un număr de aproximativ 1300 de parteneriate încheiate de acestea cu ONG-uri, întreprinderi, orașe și autorități locale și regionale. Alianțele universităților europene sunt destinate a fi piloni ai cunoașterii în regiuni și orașe. Acest lucru este demonstrat de numeroasele orașe și regiuni care sunt implicate direct în alianțe, în calitate de parteneri asociați, și care dezvoltă, împreună cu instituțiile de învățământ superior, soluții inteligente la provocările lor locale. Alianțele promovează dezvoltarea regională, acționând ca centre de inovare și antreprenoriat. 

Învățământul terțiar atinge un nou nivel atunci când toți acești actori își combină marea varietate de capacități și cunoștințe în beneficiul studenților. 

Din partea noastră, vom continua să sprijinim eforturile universităților europene de a-și valorifica pe deplin potențialul. 

Cu timpul, ele vor conecta tot mai multe facultăți, departamente, personal și studenți, oferind metode pedagogice mai inovatoare, fondate pe abordări transdisciplinare și bazate pe provocări, implementând mai multe programe comune, fiind chiar mai incluzive și demonstrând un angajament sporit cu comunitățile lor. 

Încă din toamna acestui an, vom lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, prin care vom oferi din nou finanțare pentru alianțele existente și pentru crearea altora noi. Obiectivul este de a ne extinde la 60 de universități europene, implicând peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024.

În paralel, lucrăm la instituirea unor instrumente de cooperare instituționalizată, cum ar fi un posibil statut juridic pentru alianțele instituțiilor de învățământ superior, și examinăm, în același timp, opțiunile pentru diplome comune la toate nivelurile, pe baza unor criterii europene, pentru a recunoaște experiențele de studiu transnaționale pe care aceste alianțe le oferă propriilor studenți. Continuăm, de asemenea, să lucrăm la legitimația europeană de student, pentru a le oferi studenților un identificator unic și pentru a simplifica procesul administrativ legat de mobilitatea acestora.

Lucrăm cu toții împreună la nivelul UE – state membre, regiuni și instituții de învățământ superior din întreaga Europă – pentru a mări sfera de aplicare și calitatea învățământului superior european. Vom continua să deschidem noi orizonturi în beneficiul celor 17,5 milioane de studenți, al celor 1,35 de milioane de cadre didactice și al celor 1,17 milioane de cercetători din Europa – iar în cele din urmă, în beneficiul tuturor. 

Rezultatele Cererii de propuneri pentru Universități europene Erasmus+ 2022 

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Bogdan Aurescu: După 25 de ani. Parteneriatul Strategic România – SUA și puterea transformatoare a unei viziuni pe termen lung

Published

on

de Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României

Puține momente în istoria noastră recentă au avut o forță transformatoare și mobilizatoare mai mare decât lansarea Parteneriatului Strategic româno-american, care a devenit, astfel, unul dintre cei trei piloni fundamentali ai politicii noastre externe și de securitate de astăzi, alături de creșterea rolului României în NATO și Uniunea Europeană.

Cuvintele rostite acum exact 25 de ani, la București, de către Președintele Bill Clinton, care anunța lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, capătă noi semnificații astăzi, când regiunea noastră, Europa și întreaga lume se confruntă cu provocări de securitate fără precedent: ,,România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă. România poate arăta popoarelor din această regiune și popoarelor lumii că există o cale mai bună decât diviziunea și represiunea. Este calea cooperării, libertății și păcii”.

Operaționalizarea, dezvoltarea, aprofundarea și diversificarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA au fost parte integrantă a viziunii care a pus în mișcare, de-a lungul istoriei noastre recente, tranziția și consolidarea democratice ale țării noastre.

Însăși scrisoarea secretarului de stat american de la acel moment, regretata Madeleine Albright, prin care a fost consfințită lansarea Parteneriatului Strategic, prefigura importanța sa pentru progresul țării noastre, evocând doi factori esențiali în consolidarea Parteneriatului: angajamentul comun față de valorile și instituțiile democratice, respectiv recunoașterea comună a poziției cruciale a României în Europa de Sud-Est.

România este astăzi un partener de încredere și apreciat, un stat care demonstrează ambiție, voință politică, capacitatea de a contribui concret și credibil la implementarea priorităților comune, de viitor, inclusiv prin asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate regională. Iar Statele Unite au continuat să-și manifeste angajamentul de lungă durată pentru securitatea țării noastre, fapt reconfirmat cel mai recent prin anunțul Președintelui Joseph R. Biden privind decizia SUA de a-și consolida prezența militară în țara noastră, ca rezultat al unui efort politico-diplomatic intens al țării noastre, inspirat și coordonat de Președintele Klaus Iohannis.

La rândul meu, am avut onoarea de a fi implicat direct, de-a lungul timpului, ca negociator-șef, în negocierea, finalizarea și adoptarea unor documente care au dat structură și substanță Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Între acestea se numără Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, adoptată în 2011, primul document politic bilateral care menționează Parteneriatul stabilind dimensiunile majore de acțiune ale acestuia și care a determinat crearea formatului reuniunilor anuale de Dialog Strategic, pentru asigurarea implementării Declarației. Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat și intrat în vigoare în același an 2011, este primul document juridic bilateral care consacră Parteneriatul. Astfel, proiectul Aegis Ashore, implementat cu succes la Deveselu în urma acestui acord, reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea României și a NATO în ansamblul său.

Aceste acorduri și proiecte implementate în comun sunt dovada vie a faptului că SUA aduc mai multă securitate în regiunea noastră, dar și instrumentele de care aveam nevoie pentru a ne asuma și noi acest rol de furnizor de securitate regională, cu încredere și curaj.   

În acest sens, o dimensiune-cheie a Parteneriatului Strategic, care sunt convins că va căpăta și mai multă relevanță în perioada următoare, este cooperarea noastră în regiunea Mării Negre. Recenta reuniune de la Constanța privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată în premieră în România de Comisia Helsinki a Congresului SUA, la 1 iulie 2022, și pe care am avut onoarea să o co-prezidez, a exprimat elocvent conștientizarea, la Washington, a importanței strategice a Mării Negre, așa cum de altfel a consacrat și recentul Summit aliat de la Madrid în noul Concept Strategic al NATO, la propunerea țării noastre. Vom continua să contribuim, așa cum am făcut-o deja în noiembrie anul trecut când am transmis omologului meu american la Washington o serie consistentă de idei și propuneri, la crearea unei Strategii a SUA privind regiunea Mării Negre. De asemenea, România va continua să joace rolul de partener responsabil și angajat al SUA în acest proces de consolidare a securității regionale, prin dezvoltarea de măsuri adecvate la nivelul structurilor euroatlantice și prin consolidarea cooperării cu parteneri ca Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Însă astăzi „securitatea” nu mai înseamnă doar a fi capabil de a răspunde eficient amenințărilor convenționale, clasice. Capacitatea aceasta nu mai constă doar în trupe și tehnică militară. Lumea s-a schimbat în mod radical, iar reziliența noastră, strategică și societală, este pusă la încercare în fiecare zi, prin crizele care se acumulează și se suprapun.

Și, de ce să nu o spunem direct, toate acestea au la bază obiectivul diverșilor actori terți, care nu împărtășesc aceleași valori cu noi, de aruncare în criză a democrațiilor noastre. Societățile, economiile și viața noastră, așa cum o cunoaștem, au nevoie de scuturi puternice și sisteme de apărare proprii eficace, pe care nu le putem construi decât cu parteneri care sunt parte a aceleiași comunități de valori și de securitate, în sens larg.

Astfel, în timp ce cooperarea bilaterală dintre România și SUA în domeniul securității și apărării este și va continua să fie componenta fundamentală a Parteneriatului nostru Strategic, avem responsabilitatea de a acționa permanent pentru aprofundarea și extinderea cooperării noastre și în alte domenii esențiale pentru viitor.

Prin Declarația Comună a Președintelui României și a Președintelui SUA din 2019, țările noastre și-au stabilit ca obiectiv o cooperare ambițioasă în domeniul securității energetice, în special în domeniul nuclear civil, ceea ce a dus la semnarea, în anul următor, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

În anul 2021, cu ocazia Conferinței ONU privind Schimbările Climatice, Președintele Iohannis și John Kerry, Emisarul Special al Președintelui american pentru schimbări climatice, au stabilit reperele unei cooperări promițătoare cu SUA în domeniul Reactoarelor Modulare Mici (SMR). Această cooperare are multiple implicații pozitive în ce privește dezvoltarea de noi tehnologii, producție și servicii și va conduce la reducerea dependenței de Federația Rusă în materie de resurse energetice. Succesul acestui proiect, susținut și de anunțul recent al Președintelui Biden referitor la acordarea finanțării de 14 milioane dolari în sprijinul construirii unei prime centrale de acest tip în România, se intenționează a fi extins și în alte domenii, în special energia regenerabilă și mobilitatea verde.

Conceptul de securitate extinsă va continua să definească reperele colaborării noastre bilaterale în viitor. În acest spirit, în cadrul reuniunii anuale a Dialogului Strategic România-SUA din noiembrie 2021, pe care l-am deschis prin consultările cu secretarul de stat american Antony Blinken, țările noastre și-au asumat angajamentul de a se coordona și consulta sistematic și aprofundat privind politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică la nivel transatlantic. România a devenit astfel primul partener european cu care SUA au formalizat angajamentul politic al unor astfel de consultări, care înglobează două priorități permanente pentru țările noastre: relația transatlantică și reziliența strategică.

Aceste două priorități interconectate vor continua să ghideze acțiunea noastră în cadrul Parteneriatului Strategic și în perioada următoare.

Unitatea transatlantică reprezintă fundamentul securității și prosperității ambelor maluri ale Atlanticului și motorul acțiunii noastre de apărare și modernizare, alături de partenerii like-minded, a ordinii internaționale bazată pe reguli și a propriilor noastre democrații.

Agresiunea rusă asupra Ucrainei ne-a dovedit fără echivoc faptul că puterea noastră izvorăște din această solidaritate, din această reacție coordonată și unitară. De aceea, cooperarea și coordonarea transatlantică impecabile în fața agresiunii militare ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina ne oferă un model valid pentru viitor, permanentizându-se în toate formatele de interacțiune transatlantică: NATO și cooperarea Alianței cu Uniunea Europeană, parteneriatul SUA-UE, alături de relațiile bilaterale dintre statele europene și aliații noștri nord-americani.

România va continua să fie un contribuitor activ și pragmatic la procesul de dezvoltare, adaptare și modernizare a formatelor transatlantice la realitățile actuale. Un foarte bun exemplu în acest sens este participarea Președintelui Klaus Iohannis, la invitația Președintelui Joseph Biden, la rundele de consultări și coordonare în formatul București 9 sau în alte formate restrânse cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, care au avut loc în perioada februarie-aprilie, în contextul desfășurării agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

O realitate pe care agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus-o în evidență este importanța interconexiunilor regionale. Blocarea rutelor de transport din Marea Neagră se traduce deja într-o criză alimentară care ia amploare în Africa și Orientul Mijlociu, context în care țara noastră și-a pus în mișcare infrastructura, resursele logistice și spiritul solidar, acționând ca actor-cheie în gestionarea acestei crize, inclusiv prin portul Constanța și porturile de la Dunăre.

În consolidarea securității alimentare în plan global, precum și a rezilienței economice a Ucrainei, acțiunea noastră face parte dintr-un efort internațional mai larg, coordonat îndeaproape și cu partenerii noștri americani, așa cum o arată și participarea mea la New York, în mai, la invitația secretarului de stat Blinken, la reuniunea specială ministerială și la reuniunea Consiliului de Securitate ONU dedicate combaterii insecurității alimentare în contextul războiului rus contra Ucrainei.

Formatele regionale sprijinite de SUA, cum ar fi București 9 și mai ales Inițiativa celor Trei Mări, vor avea la rândul lor un rol important în consolidarea conectivității regionale. Vom continua dialogul activ cu SUA privind finanțarea proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia, având în vedere importanța lor dincolo de mobilitatea militară: ambele au potențialul de a aduce mai multă prosperitate în regiune.

Noul context global a evidențiat pregnant importanța unor lanțuri de aprovizionare și producție reziliente și predictibile. De aceea, devine naturală tendința de recentrare și recalibrare a lanțurilor de producție și aprovizionare, prin alocarea unui rol crescut partenerilor care împărtășesc valori și interese comune. Aceste procese, care sunt de interes pentru Administrația americană, inclusiv în contextul inițiativei Build Back Better World promovată de Președintele Joseph Biden și asumată de liderii G7 în iunie 2021, reprezintă în același timp o oportunitate suplimentară pentru România și SUA de a-și intensifica relațiile comerciale și investiționale, fundamentându-le inclusiv pe comunitatea de valori care constituie baza relației noastre de Parteneriat Strategic.

Aceste valori împărtășite vor continua să constituie și baza eforturilor noastre comune de consolidare a relațiilor interumane, sens în care vom continua intens cooperarea cu partenerii americani pentru accederea României în programul Visa Waiver, obiectiv comun româno-american, cu semnificație deosebită pentru cetățenii români.

La un sfert de secol distanță, Parteneriatul Strategic este mai solid și mai dinamic ca oricând, iar deciziile și proiectele comune care se sprijină pe acest fundament au răspuns provocărilor fiecărei etape pe care am parcurs-o împreună și au permis valorificarea oportunităților vremurilor, conform așteptărilor cetățenilor noștri. Forța acestui Parteneriat și perspectiva sa inechivocă de viitor stă în ambele dimensiuni: atât în cea strategică, ce ține de politica noastră externă și de securitate, cât și în câștigul real pentru societate și oameni.

Țara noastră este astăzi și va rămâne partenerul constant și predictibil al SUA în Europa de Sud-Est și regiunea Mării Negre, punând în practică poate cel mai important îndemn al lui Madeleine Albright acum 25 de ani: „Progresul vostru poate servi drept un puternic exemplu a ceea ce este posibil atunci când liderii politici au viziunea și curajul necesare”.

Am convingerea că Parteneriatul nostru Strategic este amplificat de idealurile, valorile şi interesele de securitate, politice şi economice împărtăşite, precum și de voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune și de a proiecta, în regiune și global, securitate, stabilitate, pace și prosperitate, spre beneficiul cetățenilor români.

Continue Reading

EDITORIALE

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Liderii țărilor NATO au coborât cortina peste summitul aliat de la Madrid la capătul a două zile în care și-au pus semnătura politică asupra unor decizii care vor orienta strategic Alianța Nord-Atlantică în următoarea decadă și vor defini acțiunile NATO în epoca unei competiții acerbe pentru supremație globală cu regimurile autocratice. Însoțiți de noua realitate de securitate în Europa, în care Rusia a pulverizat pacea și ordinea de securitate continentală alegând calea războiului împotriva Ucrainei, șefii de stat și de guvern din 30 de națiuni nord-atlantice au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată”, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță, au lansat Fondul de Inovare menit să contribuie la menținere avantajului tehnologic global al ecosistemului transatlantic și s-au reunit în premieră cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific.

Dar, poate mai mult ca niciodată în istoria celor 18 ani de apartenență la NATO, fiecare decizie strategică majoră a implicat România și securitatea sa. Summitul de la Madrid din acest an, desfășurat la 25 de ani de la precedenta reuniune nord-atlantică în capitala iberică, când România nu a fost invitată să adere la NATO, reprezintă cel mai important moment strategic pentru securitatea României, țară aflată la porțile conflictului ruso-ucrainean și riverană la Marea Neagră, spațiu maritim utilizat de Rusia ca platformă de lansare a războiului său contra Ucrainei. Câteva dintre argumentele pentru această aserțiune să găsesc în noul Concept Strategic, altele în declarația finală a summitului de la Madrid, iar ultimele, dar nu cele din urmă, în deciziile politice între aliați. Iată de ce: 

Conceptul Strategic

Ridicarea Rusiei la rangul de cea mai directă, semnificativă și serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice nu reprezintă doar o despărțire de conceptul precedent, care devenise caduc în această accepțiune întrucât Rusia era privită ca potențial partener strategic în urmă cu 12 ani. Încadrarea Rusiei ca entitate statală și nu prin prisma comportamentului său la rubrica amenințărilor reprezintă o degradare fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece. Conceptuală desigur, această definire a fost esențială pentru ca aliații să ridice regiunea Mării Negre la rangul de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică, o premieră pentru un Concept Strategic al Alianței care va oferi României cadrul de a construi noi decizii și măsuri aliate pentru zona Mării Negre. Totodată, această definiție este esențială pentru… “apărarea înaintată”.

Declarația finală de la Madrid

Ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina liderii aliați au stabilit o nouă bază de referință pentru postura de descurajare și apărare. Una caracterizată de consolidare pe termen lung, cu o abordare de 360 de grade, în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor și cu măsuri care vor consolida apărarea înaintată. Acest nou concept înlocuiește vechile terminologii și lasă loc ambiției strategice a României din ultimii șase ani: omogenizarea conceptuală, unitară și coerentă a flancului estic. Din 2016 și până la zorii zilei de 24 februarie 2022, zona flancul estic al NATO a fost decupată militar printr-o prezență înaintată consolidată în Polonia și țările baltice și printr-o prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria. O relativă echilibrare practică s-a produs la două zile de la debutul conflictului ruso-ucrainean, când NATO a activat planurile de apărare și a dislocat pentru prima dată în istorie Forța sa de Reacție Rapidă chiar în România, dar și la 30 de zile de începutul războiului, când liderii țărilor NATO au decis să înființeze încă patru grupuri de luptă în Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria, declanșând astfel procesul de resetare și echilibrare a apărării NATO în regiune după înființarea, în 2017, a primelor patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Această strategie militară diferențiată între nordul și sudul flancului estic a luat sfârșit în 2022, la Madrid. Cum?

Prin deciziile de resetare a posturii de apărare și descurajare care vizează flancul estic în integralitatea sa. Aliații NATO s-au angajat să desfășoare pe flancul estic forțe suplimentare pregătite de luptă, care să extindă grupurile de luptă existente la unități de mărimea unei brigăzi, acolo unde și atunci când este necesar, susținute de planuri de apărare regionale, bazate pe cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali. Practic, este vorba despre întăriri militare credibile și disponibile rapid, de echipamente pre-poziționate și de o comandă și un control îmbunătățite. Toate acestea, în timp ce NATO va urmări sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Pentru România, toate acestea înseamnă un lucru major: A fost adoptată arhitectura decizională prin care România va putea, în mod practic, să echilibreze infrastructura de apărare și amprenta militară dintre nordul și sudul flancului estic, care de acum va fi privit ca un întreg.

SUA, sub umbrela Parteneriatului Strategic, și Franța, sub drapel NATO, vor asigura securitatea României

Cea mai puternică forță militară din lume (SUA) și cea mai mare armată din Europa continentală (Franța) sunt aliații reper pentru securitatea României. SUA, la nivel bilateral, și Franța, sub comandă NATO, vor da tonul prezenței aliate de descurajare și apărare pe termen lung în România.

Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia, care va găzdui Corpul V al Armatei SUA, deci prima prezență militară americană permanentă pe flancul estic, și România, care va avea pe teritoriul său o brigadă rotativă de luptă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Prin această decizie cu privire la România ia naștere conceptul de “prezență permanentă prin rotație“. În baza acestei formule, amprenta militară americană și aliată în România va crește substanțial, iar rotația forțelor la un interval planificat din punct de vedere militar (șase – nouă luni) va presupune că atunci când anumite efective militare își încheie misiunea, altele le înlocuiesc.

La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Decizia Franței se subsumează măsurilor convenite în Declarația finală a summitului cu privire la ridicarea grupurilor de luptă la nivel de brigadă, dacă și când situația de securitate și mediul strategic regional o impun.

În calitate de națiune lider a prezenței NATO România, Franța pune la dispoziție o brigadă de întărire care poate fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie. Cu alte cuvinte, efectivele acestei brigăzi vor fi staționate în Franța și vor putea fi dislocate rapid, în caz de necesitate.

Cei mai importanți parteneri strategici ai României vor spori securitatea țării noastre.

Summitul NATO de la Madrid mai are și alte câteva semnificații regionale și strategice importante pentru România.

Adoptarea pachetului de sprijin pentru Republica Moldova și pentru Georgia are nuanțe diferite. Dacă în ceea ce privește Chișinăul este în fibra istorică a acțiunii externe a Bucureștiului să pledeze și să influențeze decizii care să aducă un plus de siguranță Republicii Moldova, referitor la Tbilisi este un semnal de credibilitate regională și acțiune consecventă pentru partenerii georgieni, riverani și ei Mării Negre, după ce aceștia nu au primit statutul de țară candidată la UE. În schimb, reconfirmarea politicii ușilor deschise și a deciziilor summitului de la București privind perspectiva euro-atlantică a Ucrainei și a Georgiei în noul Concept Strategic este un alt rezultat notabil.

Deciziile de a invita Finlanda și Suedia să adere la NATO au fost deblocate și prin Marea Neagră. Implicarea României în schimbarea atitudinii Turciei, care a renunțat la veto-ul său împotriva extinderii, a fost asumată oficial, iar întâlnirea bilaterală dintre președintele Klaus Iohannis și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, prima după șase ani, vine să susțină această intensificare a dialogului politic. Aderarea celor două țări scandinave va “NATO-iza” regiunea Mării Baltice, oferind un plus de securitate flancului estic, în vreme ce contextul regional de la Marea Neagră impune o relație strategică cu Turcia.

La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala Spaniei confirmă faptul că într-o epocă a competiției strategice și a revenirii războiului pe sol european, România este și va fi apărată și protejată. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE22 mins ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA1 hour ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.3 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA19 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA21 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS22 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending