Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Un nou pas spre Uniunea Europeană a Apărării: Comisia Europeană a lansat un plan pentru mobilitatea forțelor și echipamentelor militare. Ce înseamnă asta pentru România

Published

on

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene, unul din cele 17 proiecte lansate în cadrul cooperării structurate permanente în domeniul apărării europene (PeSCo) și ce poartă oficial numele de ”mobilitate militară”.

FOTO: European Parliament

Supranumit în media europeană drept un ”Schengen militar”, proiectul a fost asumat de către Olanda ca națiune-lider și este susținut, în total, de 24 din cele 25 țări UE – cu excepția Irlandei – care au lansat PeSCo anul trecut. Dintre cele 24 de state din acest proiect face parte și România.

Proiectul privind o sporită mobilitate militară este o temă de interes major pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică în condițiile în care NATO a luat anterior decizia înființării unui comandament care să permită mobilitatea militară a forțelor. De altfel, 21 de țări din cele 24 care participă la proiectul UE fac parte și din NATO.

Trei direcții de acțiune: cerințe militare, infrastructură și legislație

Planul prezentat de Comisia Europeană miercuri conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative.

Cerințe militare: Acesta reprezintă punctul de plecare pentru o abordare coordonată și eficientă a mobilității militare în întreaga UE. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Statul-Major al UE vor elabora cerințe militare, care să reflecte nevoile UE și ale statelor sale membre, inclusiv în ceea ce privește infrastructura necesară pentru mobilitatea militară. Consiliul este invitat să examineze și să valideze aceste cerințe militare până la jumătatea anului 2018.

Infrastructura de transport: Politica în domeniul infrastructurii și al investițiilor oferă oportunități pentru mai multe sinergii între nevoile civile și cele militare. Până în 2019, Comisia va stabili care dintre părțile rețelei transeuropene de transport sunt adecvate pentru transportul militar, ocupându-se inclusiv de adaptările necesare ale infrastructurii existente (de exemplu, înălțimea sau capacitatea portantă a podurilor). Va fi elaborată o listă de proiecte prioritare. Comisia va lua în considerare un eventual sprijin financiar suplimentar pentru aceste proiecte în următorul cadru financiar multianual.

Aspecte normative și proceduraleComisia va examina opțiunile disponibile pentru a raționaliza și simplifica formalitățile vamale necesare operațiunilor militare și va evalua necesitatea alinierii normelor privind transportul mărfurilor periculoase în domeniul militar. În paralel, Agenția Europeană de Apărare va sprijini statele membre în elaborarea unor mecanisme privind autorizațiile de circulație transfrontalieră.

Facilitarea mobilității militare în interiorul UE ne va permite să acționăm cu mai multă eficacitate în prevenirea crizelor, să fim mai eficienți în desfășurarea misiunilor noastre și să reacționăm mai rapid atunci când apar probleme”, a declarat Federica Mogherini, șefa diplomației europene, la prezentarea planului, insistând asupra cooperării de la nivelul UE, dar și a cooperării cu NATO pe această temă.

Planul de acțiune lansat de executivul european a fost transmis statelor membre ale UE spre examinare și aprobare și se preconizează că primele acțiuni se vor desfășura în lunile următoare. De asemenea, un prim raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestui plan de acțiune va fi prezentat statelor membre până în vara anului 2019. Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și Agenția Europeană de Apărare vor lucra în strânsă coordonare cu statele membre pentru punerea în aplicare efectivă a acestor acțiuni.

Mobilitatea militară – proiect emblematic pentru UE și NATO

Cele trei domenii prezentate de Comisia Europeană au fost evidențiate în repetate rânduri de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, dar și de secretarul general al NATO. 

FOTO: NATO

Într-o declarație pentru CaleaEuropeana.rosecretarul general al NATO preciza, în luna decembrie a anului trecut, că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa. Declarațiile sale erau prilejuite de anunțul transformării structurii de comandă a NATO prin crearea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a trupelor, structură militară pe care Germania este dispusă să o găzduiască.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Ce state participă la proiectul mobilității militare: 24 de țări UE, din care 21 fac parte și din NATO

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, promovat și coordonat ca națiune-cadru de către Olanda, a fost votat pentru a fi inclus pe lista celor 17 proiecte inițiale din cadrul PeSCo la reuniunea miniștrilor Apărării din UE de la începutul lunii martie.

Acest proiect beneficiază și de cea mai largă susținere în rândul celor 25 de țări membre ale PeSCo. Cu excepția Irlandei, celelalte 24 de țări participante la PeSCo – Olanda, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Ungaria – susțin proiectul mobilității militare.

Din cele 24 de țări, 21 fac parte și din NATO, un aspect important dacă ținem cont de faptul că mobilitatea trupelor a devenit o recent temă centrală în jurul intereselor de securitate euro-atlantice.

Ce înseamnă planul prezentat de Comisia Europeană pentru România

Din cele trei domenii de acțiune prezentate de executivul UE, cel al infrastructurii de transport reprezintă cea mai mare provocare pentru România, țară parte a proiectului mobilității militare de la nivelul Uniunii, dar și stat membru NATO care a lansat propunerea găzduirii unui nou comandament, de trei stele – un land command component. – în contextul anunțului înființării unei structuri de comandă militară pentru desfășurarea rapidă a trupelor NATO în Europa.

În privința infrastructurii de transport, Comisia Europeană a precizat că va decide până în 2019 asupra componentelor rețelei transeuropene de transport care sunt adecvate pentru transportul militar al forțelor și echipamentelor.

Dintre cele nouă coridoare de transport cuprinse în rețeaua europeană propusp de către Comisia Europeană (2 coridoare nord–sud; 3 coridoare est–vest; 4 coridoare diagonale), România figurează cu proiecte de conectivitate de transport pe coridorul Rin-Dunăre și pe coridorul Orient-Mediterana de Est.

Cele 9 coridoare de transport din UE (FOTO: European Commission)

Conectivitatea pe coridorul Rin-Dunăre traversează teritoriul României pe multiple dimensiuni de transport – rutier, aerian, naval și feroviar. Partea rutieră leagă punctul de frontieră Cenad cu Arad, Timișoara, Sibiu, Pitești, București și, în cele din urmă, Constanța.

O altă componentă rutieră este evidențiată între zona de frontieră Calafat-Vidin și orașele Craiova, gazda brigăzii multinaționale NATO din România, capitala București, gazda Comandamentului multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, și Constanța, cel mai mare port estic al Uniunii Europene și gazdă a bazei militare Mihail Kogălniceanu, punct strategic important pentru NATO.

Hartă interactivă: România pe coridorul Rin-Dunăre (FOTO: European Commission)

Conectivitatea pe același coridor este completată prin două aeroporturi (Timișoara și București), iar la nivel naval sunt evidențiate porturile din Dorbeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanța. Componenta feroviară a acestui coridor cuprinde porțiuni din partea de vest a țării (Arad, Timișoara), centru (Brașov), și sud (Craiova, București, Constanța).

Conectivitatea pe coridorul Orient-Mediterana de Est România este cuprinsă pe ruta Arad, Timișoara, Drobeta Turnu Severin, Craiova și Calafat.

Hartă interactivă: România pe coridorul Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission)

Prin cele două coridoare menționate, România este legată cel mai important port nordic din UE – Hamburg (coridorul Orient/est-meditaranean), dar și de zona Frankfurt – Stuttgart din Germania, acolo unde este găzduit Comandamentul militar al Statelor Unite în Europa (EUCOM).

Hartă interactivă: România pe coridoarele Rin-Dunăre și Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission)

Cele două coridoare leagă România de Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia și Germania. Coridorul Rin-Dunăre este împărțit de România cu Bulgaria la nivel de cooperare transfrontalieră, iar coridorul Orient/ Mediterana de Est leagă România și de Bulgaria și Grecia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 103 milioane de euro (512 milioane de lei) pentru sprijinirea construcției de instalații de stocare a energiei electrice în România.

Potrivit unui comunicat al instituției, măsura va fi finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (”RRF”), ca urmare a evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Obiectivul schemei este de a sprijini investițiile în instalații de stocare a energiei electrice în baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei regenerabile provenite din surse eoliene și solare în sistemul energetic românesc.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unei subvenții directe pentru proiectele selectate în urma unui proces de licitație competitivă. Ajutorul pe beneficiar nu va depăși:

  • 100% din deficitul de finanțare al proiectului;
  • 167.000 de euro pe MWh de capacitate de stocare instalată sau
  • o sumă maximă de 15 milioane de euro. Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 și trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2025.

Comisia a evaluat schema în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG).

Comisia a constatat că schema românească este necesară și adecvată pentru a accelera investițiile în instalații de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția ecologică.

În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și comerțului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutoare de stat cuprinse în planurile naționale de redresare și a oferit îndrumare și sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita desfășurarea rapidă a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Comisia Europeană a achitat marți o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Citiți și
UE trimite Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul pentru 2023. Acesta este prima plată din cele 18 miliarde de euro destinate Kievului

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

Published

on

Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de 151 de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru a sprijini toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a până la 326 de reforme de ultimă oră în 2023.

Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente, strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente.

Potrivit unui comunicat al instituției, multe proiecte de reformă sunt, de asemenea, legate de provocările Planurilor de Redresare și Reziliență și ale Planului REPowerEU.

Pentru 2023, Comisia a aprobat următoarele 14 proiecte de sprijinire a reformei pentru România:

  • Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor publice – promovarea metodologiilor strategice, a integrității și a transparenței;
  • Consolidarea capacității Ministerului Public de investigare a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;
  • Intervenții pentru reducerea sărăciei și creșterea echității prin utilizarea serviciilor comunitare integrate, parteneriate durabile și consolidarea comunităților locale;
  • Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă din România;
  • Îmbunătățirea mediului de afaceri prin punerea în aplicare a unei reforme simplificate în materie de acordare a licențelor;
  • Sprijin tehnic pentru autoritățile române în vederea implementării investiției eID în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Țara noastră este parte a unor proiecte multinaționale:

  • PACE – Mobilitatea funcționarilor publici;
  • PACE – Schimburi de cooperare între România și alte state membre în domenii cheie de interes;
  • Academia UE de supraveghere în domeniul finanțelor digitale;
  • Consolidarea reformelor strategice ale administrației fiscale prin intermediul instrumentului de evaluare a diagnosticului administrației fiscale în România;
  • Cadrul de gestionare a riscurilor ESG pentru sectorul financiar;
  • Cartografierea competențelor autorităților naționale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Cele mai bune practici și recomandări legislative;
  • Demonstrarea conceptului de modele de inteligență artificială în monitorizarea abuzurilor de piață;
  • Comunicarea către publicul larg a beneficiilor planurilor de redresare și reziliență.

Din 2017 până în prezent, România a beneficiat de 79 de proiecte finanțate prin Instrumentul de sprijin tehnic sau prin predecesorul acestuia, Programul de sprijin pentru reforme structurale.

© European Commission

Sprijinul a vizat o gamă largă de politici, 10 la număr, inclusiv în administrația publică, o mai bună reglementare, cheltuielile publice, educația financiară, asistența medicală și educația. Un accent deosebit a fost pus pe digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat.

© European Commission

Intensificarea cooperării între administrațiile publice din statele membre

În această nouă rundă de proiecte pentru 2023, IST va continua să se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în aplicare a politicilor.

Pe parcursul acestui an, IST va consolida, de asemenea, cooperarea între statele membre prin intermediul celui mai mare număr de proiecte transnaționale, cu 33 de proiecte de reformă multinaționale și 10 proiecte multiregionale.

Comisia Europeană va sprijini statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune.

Menținerea atenției asupra reformelor legate de prioritățile-cheie comune

Proiectele din cadrul IST 2023 vor continua să sprijine statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și digitale. 32 % dintre proiectele din cadrul STI 2023 se concentrează pe punerea în aplicare a obiectivelor privind Pactul verde european, iar 40 % pe tranziția digitală și pe inovare.

Pentru a consolida solidaritatea cu Ucraina și pentru a fi mai eficace în utilizarea setului nostru de instrumente, IST va sprijini statele membre în punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

De exemplu, pentru a îmbunătăți înghețarea activelor, sprijinul va fi direcționat către identificarea proprietății sau a controlului efectiv al unei societăți. Sprijinul acordat de IST va contribui, de asemenea, la monitorizarea tranzacțiilor cripto pentru a preveni eludarea sancțiunilor, precum și la cartografierea competențelor autorităților naționale pentru punerea în aplicare a sancțiunilor.

În contextul Anului european al competențelor, IST a sprijini, de asemenea, mai multe state membre în elaborarea strategiei naționale privind competențele pentru a depăși deficitul de competențe și inadecvarea acestora.

Promovarea intensă a proiectelor emblematice IST

O treime din reforme implică proiecte emblematice în domeniul energiei, administrației publice, finanțelor publice, integrării migranților și asistenței medicale.

De exemplu, inițiativa emblematică privind îngrijirea integrată vizează statele membre care doresc să elaboreze și să pună în aplicare reforme menite să îmbunătățească interoperabilitatea și digitalizarea sistemelor de sănătate.

Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora și a pune în aplicare reforme. Bugetul acestuia se ridică la 864 milioane de euro pentru perioada 2021-2027 (la prețurile actuale) Sprijinul se acordă la cerere și nu necesită cofinanțare din partea statelor membre.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE16 mins ago

România și Marea Britanie au preluat mandatul de ambasade punct de contact NATO în Georgia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI26 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Manfred Weber să-i unească pe popularii europeni pentru ”a face presiuni în sensul măririi compensațiilor” pentru fermierii români afectați de invazia rusă din Ucraina

Dan Motreanu26 mins ago

Dan Motreanu: Delegația PPE a făcut eforturi pentru sprijinirea fermierilor români, dar aceasta trebuie să fie și lupta Ministerului Agriculturii. Compensațiile de doar 10 milioane de euro, un eșec

INTERNAȚIONAL51 mins ago

Premierii Poloniei și Japoniei s-au întâlnit la Varșovia: Polonia avertizează că “axa China-Rusia este periculoasă”. Japonia va trata Polonia ca beneficiar special al ajutorului pentru dezvoltare datorită sprijinului acordat Ucrainei

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, vizită în Silicon Valley pentru a prezenta acțiunile comisiei pe care o prezidează în PE în domeniul cercetării și inovării: Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între UE și SUA în acest sector

Eugen Tomac2 hours ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G73 hours ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO4 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending