Unde duc schimbările recente din Europa?

Silvio Berlusconi şi-a ţinut promisiunea. La sfârşitul săptămânii care s-a încheiat, el şi-a dat demisia din fruntea Guvernului italian, lăsându-i succesorului său – al cărui nume nu fusese anunţat până la închiderea ediţiei – o misiune extrem de grea: aceea de a scoate Italia din criză, “impunându-le italienilor să strângă şi mai mult cureaua şi adoptând şi alte reforme urgente pentru relansarea eco­no­miei”, sunt de părere analiştii, citaţi de AFP și jurnalul.ro.

Despre succesorul lui Berlusconi la şefia Executivului se vorbeşte deja de câteva zile, comentatorii politici şi presa vehiculând tot mai des numele fostului comisar european Mario Monti. Redresarea eco­no­miei italiene, slăbită din punct de vedere structural, asigurarea supra­vie­ţuirii pe pieţele financiare şi în zona euro, precum şi revitalizarea reformelor, aflate acum într-un punct mort, dar pe care Italia s-a angajat, în faţa FMI şi a UE, să le îndeplinească – sunt priorităţile viitorului Guvern de la Roma. Parlamentul a acceptat deja, înainte de demisia, sâmbătă, a lui Berlusconi, primele măsuri anticriză promise pentru reducerea datoriei uriaşe de 1.900 de miliarde de euro (120% din PIB) şi pentru relan­sarea creşterii economice, dar acestea nu răspund decât parţial urgenţei situaţiei, notează un analist citat de AFP şi preluat de Mediafax.

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele italian, Giorgio Napolitano, a început consultările cu partidele politice pentru desemnarea unui succesor la şefia Guvernului. Au fost invitate la negocieri toate formaţiunile politice, conform Constituţiei. Analiştii scriau ieri că preşedintele este nerăbdător să anunţe numele viitorului premier – cel mai probabil fiind vorba despre Mario Monti, economist recunoscut şi respectat – înainte de deschiderea burselor din această dimineaţă, dar şi a unei noi emisii de obligaţiuni.

Ce se va întâmpla însă cu Berlusconi? El promite că se va întoarce, pentru că, se pare, nu poate sta departe de politică şi de toate beneficiile obţinute de pe urma ei. Potrivit presei italiene, citate de AFP şi Mediafax, Il Cavaliere ar putea să facă o sumedenie de alte lucruri în loc să se gândească tot la politică. Ar putea, de exemplu, să se retragă la tropice, să preia administrarea echipei sale de fotbal, să plece într-un exil luxos sau chiar să meargă de bunăvoie la închisoare. Varianta exilului este susţinută, într-o oarecare măsură, de fostul premier, după ce a afirmat, într-o conversaţie telefonică interceptată, că Italia “este o ţară de rahat”, adăugând: “În câteva luni voi pleca”. Şi-ar putea căuta exil în Argentina, unde deţine câteva proprietăţi, sau chiar în Caraibe. Sau ar putea să-şi schimbe meseria şi să redevină “animator pe vase de croazieră”, slujba pe care a deţinut-o la începutul carierei. “Cred că ar vrea să plece, dar la 75 de ani nu mai este la prima tinereţe. Totul depinde de ceea ce îi vor cere copiii săi. Fiica sa, Marina (cea mai mare, preşedinta holdingului familial Fininvest şi a Editurii Mondadori), a declarat clar că nu este dispusă să fie mai puţin bogată sau mai puţin influentă, afirmă analiştii.

Pe de altă parte, Berlusconi a părut sincer când a afirmat că se simte “eliberat” şi când a declarat că nu va participa la următoarele alegeri. El domină scena politică naţională de aproape 20 de ani şi, pare-se, s-a obişnuit prea mult cu asta. “Poate voi da o mână de ajutor în campaniile electorale, întotdeauna am fost foarte bun în aşa ceva”, a spus premierul demisionar, care va rămâne deputat al Poporului Libertăţii (PdL), al cărui fondator este, până la încheierea legislaturii, în 2013.

Optimism în Grecia
Schimbările la vârful guvernelor italian şi grec au fost salutate de FMI, care, prin vocea directorului său general, Christine Lagarde, afirmă: “Este ceea ce vrem la Fondul Monetar Internaţional, o stabilitate politică şi o claritate politică în cele două ţări. Cred că au fost realizate progrese semnificative”. Schimbarea din Grecia a fost salutată, de asemenea, de cancelarul german, Angela Merkel, care i-a dat asigurări noului premier elen, Lucas Papademos (foto), că Berlinul va susţine eforturile Greciei pentru ieşirea din criză. Pe de altă parte, ieri au fost publicate două sondaje de opinie, care arată că majoritatea grecilor îl susţin pe noul premier al Guvernului de uniune naţională alcătuit de socialişti, dreapta şi extrema dreaptă. Potrivit unui studiu, 55% din 1.200 de persoane chestionate au “o părere pozitivă” faţă de Papademos, în timp ce 18% au o opinie “negativă”, iar 27% “nu au nici o părere”. Potrivit celuilalt studiu, efectuat pe un eşantion naţional de 1.000 de persoane, “alegerea lui Papademos” este aprobată de 72,9% dintre persoanele chestionate, 20% conside­rând-o “o eroare”.

Articolul a fost preluat de pe jurnalul.ro.

Sursa foto: flickr.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 − 3 =