Ungaria se distanțează de poziția slovacă și susține că nu va folosi dreptul de veto privind acordul dintre UE și Marea Britanie

Ungaria s-a distanțat de amenințarea de a folosi dreptul de veto împotriva Marii Britanii în cazul în care aceasta nu oferă tratament „egal” pentru migranții UE odată cu ieșirea din Uniune, notează EU Observer.

Premierul slovac, Robert Fico, a declarat recent că statele Grupului Vișegrad ar folosi dreptul de veto în cazul în care Marea Britanie nu le oferă drepturi egale cetățenilor statelor lor care locuiesc și lucrează în Regatul Unit.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al premierului ungur, Zoltan Kovacs, a avut declarații contradictorii: „Nu speculați prea mult ce a spus acesta. Este greu sa te pronunți în privința acestui lucru”, a declarat Kovacs.orban flickr

Statele grupului de la Vișegrad văd în Brexit o posibilitate a lor de a prelua puterea de la institițiile europene.  „Brexitul este o oportunitate fantastică pentru noi. Suntem într-un moment cultural istoric”, a declarat Orban.

Citiți și 

De la Krynica, Polonia și Ungaria promit o contra-revoluție culturală în UE: ”Politicienii din Europa gândesc pe termen scurt. Noi nu!”

Robert Fico, premierul Slovaciei: Grupul de la Vișegrad se va opune oricărui acord între UE și Marea Britanie care va limita dreptul la muncă

Neînțelegerile dintre UE și Ungaria datează de câștiva ani, în special datorită viziunilor diferite în ceea ce privește criza migranților. Ungaria a cheltuit deja 300 de milioane de euro pe securizarea granițelor cu Serbia și Croația, iar această criză a ajutat la adunarea unui electorat mare de către naționaliștii de extremă dreapta în Germania și în Austria.

Această problematică le-a conferit statelor din Grupul  de la Vișegrad un sentiment de împuternicire asupra mai multor subiecte, inclusiv economice. 

Grupul de la Vișegrad, cu Polonia și Ungaria în frunte, s-a poziționat ca o voce puternică împotriva mai multor decizii pe care Comisia Europeană le-a adoptat, iar statele occidentale, în special cele fondatoare, le-au susținut. Aceste decizii au vizat, în principal, politica deschisă față de migranți, cotele de refugiați, dar și tratativele în formate exclusiviste de la nivelul UE, precum discuțiile post-Brexit dintre țările fondatoare ale UE. Este de așteptat ca aceste subiecte să fie abordate la Bratislava, capitala țării ce deține președinția actuală a UE și unul dintre membrii Grupului de la Vișegrad.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *