Uniunea Europeana in fata unui moment istoric: Summitul de la Vilnius

AMD 2Summitul de la Vilnius sau Summitul Parteneriatului Estic va avea loc in luna noiembrie, a.c. si este considerat a fi un punct de cotitura in Politica de Vecinatate Estica a Uniunii Europene, un moment istoric in care deciziile luate vor defini regiunea din punct de vedere geostrategic si geoeconomic.

De la infiintarea Parteneriatului Estic s-a consfintit competitia geostrategica regionala, o competitie pe care din pacate Uniunea nu si-a asumat-o integral, reusind sa inregistreze cel putin doua esecuri concrete in cazul Belarusului si al Armeniei, un semiblocaj in cazul Azerbaidjanului, precum si o situatie incerta in cazul Georgiei.

Belarusul reprezinta o poarta de intrare a Vestului catre Federatia Rusa si a Federatiei Ruse catre Vest. S-a pierdut astfel un punct strategic important.

De asemenea, Azerdaidjan este o tara cheie, o tara cu multe resurse, cu un potential energetic imens, care nu se sensibilizeaza la discursurile populiste europene. Este o zona strategica in Caucazul de Sud si singura tara care mai poate fi in aceasta regiune un aliat al Europei, fiind si vecina cu Turcia pe o granita importanta.

Summitul de la Vilnius – mize si posibile efecte

Summitul de la Vilnius din noiembrie 2013 are o miza cruciala pentru stabilitatea si securitatea regiunii. De aceste decizii care se vor lua peste aproximativ o luna in Lituania depinde arondarea Ucrainei Estului sau Vestului, clarificarea unei pozitii in  ceea ce priveste Georgia si bineinteles vom vedea daca Republica Moldova va primi gestul de incurajare in demersul pro-european, acela al semnarii Acordului de Asociere.

Aceste Acorduri de Asociere reprezinta garantia statelor de a se inscrie pe un parcurs european, de a imbratisa valorile europene, statul de drept, practicile democratice, de a realiza reforme de modernizare si, cel mai important, de a intra intr-un spatiu de liber schimb. Mai mult este confirmarea ca aceste state intra sub umbrela europeana si nu sub cea eurasiatica sustinuta si promovata de Federatia Rusa.

Pentru aceste state etapa Vilnius si parafarea Acordurilor de Asociere semnifica inceperea unui drum ireversibil, o decizie geostrategica in egala masura si pentru Uniunea Europeana si capacitatea acesteia de a se erija ca o putere regionala si un actor mondial activ in politica internationala.

Agenda de politica externa si de securitate a Uniunii ar trebui  sa aiba ca prioritate in aceasta perioada Politica de Vecinatate Estica si sa puncteze cat mai mult la reuniunea de la Vilnius. Parteneriatul Estic are nevoie de succes pentru ca in schimb, fara Ucraina si Republica Moldova, aceasta initiativa ar ramane fara obiectivul pentru care a fost lansata.

Miza este mare, atat din punct de vedere al echilibrului geopolitic si geostrategic in regiune, cat si din perspectiva colaborarii economice. Acordurile de Asociere creeaza un cadru de colaborare, dar in acelasi timp si o zona de comert liber cu oportunitati, cu o concurenta mai mare, cu piete noi de desfacere pentru IMM-urile europene. Pentru statele ce vor achiesa la zona europeana de liber schimb impactul va fi major, acestea urmeaza sa isi schimbe modul de perceptie si o noua abordare a politicilor economice.

Avand in vedere pozitionarea Federatiei Ruse, prioritatea summitului o reprezinta Ucraina, iar Republica Moldova este elementul complementar al strategiei in regiune, fara de care proiectul nu va putea fi considerat un succes.

In urma pozitiilor declarate si asumate de statele membre al Uniunii Europene, dar si de catre Federatia Rusa, sansele sunt mai mari pentru Republica Moldova decat pentru Ucraina. Blocarea Ucrainei se realizeaza din considerente ce tin de jocul geopolitic, de traseul de export si de importul de minerale al liderului informal al UE, Germania.

Germania se tine strans de pretextul gratierii fostului prim-ministru Iulia Timoshenko.  Poate fi, intr-o oarecare masura, justificat sau nu, dar nu suficient pentru a reprezenta o scuza plauzibila in blocarea Ucrainei in mersul ei catre Vest.

In mod cert, dupa ratificare, exportul valorilor europene catre Ucraina se va putea face mult mai facil. Bascularea ei spre Federatia Rusa va face insa imposibila asumarea de catre Ucraina a valorilor europene.

Urgenta incheierii acestor Acorduri vine in mod evident din teama ca aceste tari nu vor mai putea rezista presiunilor ce vin din est si ar putea fi atrase de forta Uniunii Vamale Eurasiatice. Problemele sau dificultatile pot surveni si pe parcurs, chiar dupa ratificarea Acordului de Asociere.

Totusi este important ca UE sa inceapa sa gandeasca si sa actioneze in termeni corecti geopolitici si geostrategici. Acest lucru se poate traduce printr-o politica externa a UE unitara, vizionara si in primul rand coordonata. O politica externa a INTREGII Uniuni Europene care ar trebui sa prevaleze politicii externe individuale ale statelor membre.

In acest mod UE se va putea constitui in mod firesc ca fiind o voce puternica in arena internationala.

Un posibil esec de politica externa a UE la Summitul de la Vilnius va arunca Ucraina, Republica Moldova si celelalte state ale Parteneriatului Estic in ograda Uniunii Eurasiatice, ceea ce inseamna de facto refacerea geopolitica si geostrategica a Imperiului Rus. Un imperiu in care, in mod evident, Ucraina va fi „cireasa de pe tort”.

In afara de faptul ca toate eforturile interne ale acestor state de a se aseza cu fata catre Vest vor fi ruinate, vom asista – in cazul unui posibil esec pe care nu il dorim – la o schimbare profunda a paradigmei de putere pe „continentul eurasiatic”.

O schimbare de paradigma care va creea imense dificultati si careia, atat UE cat si cvasitotalitatea statelor central si est europene, inclusiv Romania, nu sunt pregatite sa ii faca fata si nu o doresc.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

 

 

***Răspunderea pentru informațiile conținute în articol aparține exclusiv autorului articolului respectiv.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *