Connect with us

NATO

Uniunea Europeană și-a prezentat ambițiile de securitate înainte de summitul NATO: Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie, la capitolul militar

Published

on

NATO Secretary General attends meeting of the European CouncilCooperarea UE-NATO va avea un rol important la summitul Alianței de la Varșovia, liderii celor 28 de țări euro-atlantice și liderii instituțiilor europene, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, fiind așteptați să semneze un document strategic care va potența dimensiunile de colaborare între cele două entități

Evoluțiile din ultimii doi ani din vecinătatea europeană și euro-atlantică au intensificat dimensiunile de cooperare NATO-UE, de la spațiul cibernetic la domeniul comunicării strategice, iar recent lansata Strategie Globală a UE recunoaște rolul primordial al NATO drept cadru principal de apărare colectivă și securitate pentru majoritatea țărilor membre (22 state UE fiind și membre NATO). 

Cu toate acestea, Noua Strategie a UE, prezentată la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia, evidențiază obiective strategice îndrăznețe:

UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite”, arată documentul, care adaugă faptul că ”UE își va consolida cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în complementaritate, sinergie și în deplin respect pentru cadrul instituților și autonomia decizională dintre cele două”.

În acest sens, alocările bugetare pentru dezvoltarea capabilităților militare europene sunt departe cele ale NATO în ansamblu, iar SUA, în calitate de cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie, la capitolul militar

Europe armyCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Citiți și Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.7 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending