Connect with us

U.E.

Raport: Uniunea Europeană solicită Republicii Moldova o „reformă profundă a justiției” întrucât fenomenul corupţiei rămâne larg răspândit

Published

on

Republica Moldova a făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor reforme, dar sunt necesare măsuri suplimentare astfel încât cetăţenii săi să poată beneficia din plin de avantajele Acordului de asociere, se arată într-un comunicat publicat joi de Comisia Europeană (CE).

Foto: ec.europa.eu

Republica Moldova a reuşit să îşi stabilizeze situaţia economică şi, cu sprijinul constant, dar condiţionat din partea Uniunii Europene şi a altor parteneri internaţionali, a făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a anumitor reforme, inclusiv consolidarea zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare. Sunt totuşi necesare mai multe eforturi, în special pentru a combate corupţia la nivel înalt, a recupera fondurile deturnate prin frauda bancară de un miliard de dolari şi a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili. De asemenea, trebuie întreprinsă o reformă profundă a sistemului judiciar, conform unui raport comun publicat joi de Serviciul European de Acţiune Externă şi de Comisia Europeană.

Citiți aici Raport de implementare a Acordului de Asociere în Republica Moldova

”Avem un program cuprinzător de cooperare cu Republica Moldova, pentru îmbunătăţirea legăturilor noastre economice, intensificarea comerţului şi, astfel, crearea de locuri de muncă, pentru consolidarea democraţiei şi a drepturilor omului, precum şi pentru susţinerea societăţii civile şi a rolului său important în ceea ce priveşte responsabilizarea guvernului şi a liderilor politici. Unele reforme au avansat recent, de exemplu în domeniul afacerilor şi în cel al finanţelor, iar în alte domenii, în special combaterea corupţiei şi reforma sistemului judiciar, sunt necesare mai multe progrese. Sprijinul nostru pentru cetăţenii Republicii Moldova este ferm şi dorim ca autorităţile să facă progrese satisfăcătoare în domeniul reformelor, care să producă rezultate concrete pentru cetăţeni”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate/vicepreşedintele Comisiei, Federica Mogherini.

Citiți și Eurodeputatul Andi Cristea la Chișinău: UE ar putea acorda prima tranșă de ajutor macrofinanciar pentru Republica Moldova până la viitoarele alegeri

La rândul său, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a subliniat că ”Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar în ultimul an schimburile comerciale s-au intensificat şi mai mult”.

“De la intrarea în vigoare a Acordului de asociere, care include zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare, ponderea UE în exporturile Republicii Moldova a crescut, reprezentând în prezent peste jumătate din totalul schimburilor comerciale ale acestei ţări. UE a contribuit la crearea a peste 1.500 de locuri de muncă prin sprijinul acordat micilor întreprinderi. Acesta este doar unul dintre numeroasele exemple care arată de ce UE este importantă pentru Republica Moldova, iar parteneriatul nostru este avantajos pentru cetăţenii moldoveni. Pentru a beneficia pe deplin de avantajele acordului nostru de asociere, Republica Moldova trebuie să continue să pună în aplicare noi reforme, fără întârziere”, a completat acesta.

Raport: Fenomenul corupției rămâne larg răspândit. Modificarea sistemului electoral nu a respectat recomandarea Comisiei de la Veneția

Raportul comun publicat joi, în conformitate cu noua abordare privind rapoartele de ţară prevăzută de Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită, prezintă modul în care angajamentele din Acordul de asociere dintre UE şi Moldova, în special cele incluse în versiunea revizuită, din august 2017, a Programului de asociere, au fost puse în aplicare de Republica Moldova de la ultima întâlnire a Consiliului de asociere UE-Moldova din 31 martie 2017. Raportul subliniază dialogul politic strâns dintre cei doi parteneri la toate nivelurile, prezintă exemple de noi legi adoptate în această perioadă şi indică principalele provocări care trebuie abordate rapid de guvernul Republicii Moldova.

Republica Moldova a continuat, de asemenea, să îşi reformeze sectorul bancar, cu sprijinul UE şi al partenerilor internaţionali precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială. În special datorită acestor reforme, Acordul cu FMI este pe calea cea bună. Creşterea economică înregistrată în perioada 2016-2017 a avut un impact pozitiv asupra schimburilor comerciale. Moldova a înregistrat progrese în alinierea legislaţiei sale în materie de comerţ la normele şi standardele UE, dar şi în acest domeniu sunt necesare eforturi suplimentare semnificative.

În ceea ce priveşte democraţia, drepturile omului şi buna guvernanţă, raportul reaminteşte că modificarea sistemului electoral din iulie 2017 nu a respectat recomandarea formulată de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei şi de Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE. Se reiterează necesitatea de a se asigura caracterul participativ al procesului electoral înaintea alegerilor parlamentare din toamnă. Raportul subliniază şi faptul că fenomenul corupţiei, inclusiv la nivel înalt, rămâne larg răspândit, iar independenţa justiţiei, asigurarea respectării legii şi funcţionarea instituţiilor naţionale de combatere a corupţiei trebuie consolidate în mod semnificativ.

Sunt evidenţiate o serie de realizări, inclusiv exemple de proiecte care au fost finalizate în perioada 2016-2017 cu sprijinul UE şi care au îmbunătăţit în mod direct viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Au fost create noi incubatoare de afaceri, de exemplu în Călăraşi, pentru a stimula dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă, iar UE a oferit sprijin financiar migranţilor care se întorc pentru a dezvolta afaceri în Republica Moldova. Raportul subliniază, de asemenea, importanţa măsurilor de consolidare a încrederii, cum ar fi sprijinul pentru înfiinţarea de întreprinderi şi crearea de locuri de muncă, precum şi beneficiile concrete pe care acestea le aduc în Transnistria şi în Găgăuzia.

Raportul a fost publicat înaintea reuniunii Consiliului de asociere UE-Moldova, care va avea loc la 3 mai 2018 la Bruxelles.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

Published

on

© European Union

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending