Vești bune pentru România după întâlnirea Trump-Stoltenberg de la Washington: NATO nu mai este o alianță învechită

de Robert Lupițu

Tradiționala întâlnire dintre un secretar general al NATO și președintele Statelor Unite înainte de un summit aliat a deținut semnificații suplimentare în contextul actual: la câteva zile după atacul SUA asupra Siriei și în contextul în care Rex Tillerson purta discuții maraton la Moscova cu Vladimir Putin și Serghei Lavrov, Donald Trump a emis o declarație care demonstrează o schimbare totală de atitudine și de raportare la NATO și la aliații europeni.

NATO nu mai este o alianță învechită”, a spus președintele SUA în timpul conferinței comune de presă cu Jens Stoltenberg, care la rândul său a făcut două precizări esențiale pentru România: una care a vizat întărirea flancului estic și care a fost menționată ca o prioritate și, o a doua, este reprezentată de deja consacrata declarație apreciativă la adresa României privind angajamentul asumat de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Aceste precizări din cadrul unei consistente conferințe de presă prefațează atât summitul aliat de la Bruxelles de pe 25 mai, însă par să clarifice poziția noii administrații SUA și a lui Donald Trump față de Alianța Nord-Atlantică, dar și succesul de etapă al unui președinte american contestat virulent la el acasă și privit inițial cu scepticism de aliați.

De ce un succes de etapă? Declarația schimbată a lui Trump cu privire la NATO nu este una care iese pur și simplu din logica momentului electoral, ci ea vine să sigileze exercitarea unei influențe asupra adaptării Alianței la provocările pe care occidentalii le au de înfruntat. 

Contactele instituite între secretarul general al NATO și administrația americană, dialogurile bilaterale dintre SUA și aliații europeni și pledoariile, pe rând, ale lui James Mattis (secretarul Apărării), Mike Pence (vicepreședintele SUA) și Rex Tillerson (secretarul de Stat) pentru două chestiuni esențiale – contribuția militară a aliaților europeni și creșterea rolului NATO în lupta împotriva terorismului – și-au găsit corespondența în Europa.

FOTO: NATO

Recunoscut pentru nonconformismul său, pentru stilul tăios și pentru declarațiile butucănoase, Donald Trump nu ar fi anunțat o schimbare de atitudine față de NATO dacă progresul resimțit nu ar fi fost corespunzător cu solicitările SUA. El a fost imediat dublat de Jens Stoltenberg, care a reamintit cele două direcții prioritare ale summitului de la Bruxelles și pe care le-am anticipat la întâlnirea dintre Stoltenberg-Mattis (intitulată Ziua în care relația transatlantică a fost reconfirmată pe radarul administrației SUA): Prin interconectarea ideii că NATO este o fundație solidă atât pentru SUA, cât și pentru ceilalți aliați, cu capacitatea de transformare a Alianței, dovedită prin adaptarea post-2014, Statele Unite arată că înțeleg importanța securității europene, dar că și aliații europeni trebuie să conștientizeze ponderea eforturilor americane pentru ca măsurile de reasigurare și descurajare din 2014 să devină posibile. Rând pe rând, Mattis, Pence, Tillerson și Trump au redat parametrii în care alianța transatlantică funcționează: scopul fundamental – protejarea libertății – depinde de împărțirea costurilor și de adaptarea NATO la provocările terorismului.

FOTO: NATO

Pentru România, întâlnirea dintre Trump și Stoltenberg vine cu o consistență aparte și ea nu ține de pronunțarea denumirii țării noastre în East Room-ul Casei Albe la o întâlnire dintre secretarul general al NATO și președintele SUA. Această consistență nu ține atât de mult nici de declarația devenită standard a secretarul general al Alianței – lăudarea angajamentului României pentru a acorda 2% din PIB bugetului Apărării – ci, cel mai mult, de efectele pe care un astfel de angajament politic le produc. Alături de Donald Trump, secretarul general a transmis un mesaj esențial pentru flancul estic al NATO – printre care și România – , dar și pentru poziția NATO față de Rusia în această regiune, diluând mult mai mult din satisfacția deja știrbită a Moscovei față de alegerea lui Trump ca președinte al SUA.

Menționarea flancului estic ca prioritate majoră a NATO în conferința comună de presă arată deopotrivă linia de continuitate în adaptarea Alianței demarată încă din 2014, iar decorul în care ea a fost transmisă atașează de fapt susținerea neclintită a SUA pentru această regiune aliată. 

Deși Donald Trump nu este președintele ideal pe care aliații europeni și l-ar fi dorit – mai ales după declarațiile prin care el a alimentat o schimbare în abordarea internațională a Statelor Unite – pozițiile recente ale SUA, inclusiv cea exprimată în întâlnirea cu secretarul general al NATO, reconfirmă evaluările anterioare: atât timp cât aliații europeni vor acționa pentru a lucra pozitiv cu liderul SUA, inclusiv respectarea unor angajament care îl preced pe Trump, administrația americană – indiferent de numele ei – nu va uita linia definitorie a politicii SUA post-1945: Europa rămâne o prioritate pentru Washington, întrucât pacea și consolidarea europeană contribuie la puterea SUA pe scena internațională.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

eight − three =