Viitorul Uniunii Europene și teme legate de bugetul UE, viitorul cadru financiar multinanual al Uniunii, dar și viitorul finanțelor UE vor fi dezbătute în cadrul unui dialogul cu cetățenii pe care comisarul european responsabil pentru buget, Günther Oettinger, îl va avea la București, în data de 26 octombrie, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Dialogul va avea loc în Aula Magna a Academiei de Studii Economice București (p-ța Romană, nr. 6), începând cu ora 17.00.
Dialogul cu cetățenii al comisarului european va fi transmis LIVE VIDEO&TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina sa de Facebook.
Cei interesați să ia parte la eveniment o pot face prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 26 octombrie 2017, ora 12:00.
De asemenea, participarea la dialog se poate face și prin dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.
Vizita lui Günther Oettinger la București va cuprinde și întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Mihai Tudose, dar și cu membri ai Executivului, precum și participarea la conferința ”10 ani de la aderarea României la UE: de la coeziune la convergență”, organizată de către Reprezentanța Comisiei Europene și transmisă LIVE, de asemenea, pe CaleaEuropeana.ro.
Dialogul cu cetățenii este, astfel, cel de-al nouălea eveniment de acest tip organizat în România în acest an după dialogurile la care au participat, la București, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb, la Iași, unde a luat parte comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen și, din nou, la București, unde a participat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis.
LIVE TEXT
Siegfried Mureșan:
-finanțele UE sunt importante și acest loc este unul adecvat pentru astfel de discuții
-în ultimii 10 ani au avut loc mai multe crize, nu europenii le-au cauzat, ci noi trebuit să le soluționăm; izolaționismul nu e o soluție, ci mai multă integrare reprezintă o rezolvare a acestora; trebuie să vedem cum să adăugăm Uniunii Europene instrumente eficiente care să rezolve aceste provocări
-Regatul Unit va părăsi în 2019 UE și europenii vor trebui să rezolve probleme la care nu ne gândeam acum câțiva ani
-bugetul rerpezintă un instrument cheie care ne poate ajuta să dăm un răspuns
-Suntem astăzi aici pentru a vorbi despre bugetul pe termen scurt, dar vă invit să discutăm și despre bugetul pe termen scurt pentru că împreună cu comisarul european hotărâm viitorul buget
-pentru o economie mai puternică trebuie să fim competitivi prin investiție în cercetare, inovare, sprijinul pentru IMM-uri, dar și pentru tineri și să alocăm mai mulți bani pentru Erasmus
Günther Oettinger:
-Europa e mai importantă pentru dumneavoastră, tinerii, decât pentru mine pentru că dumneavoastră priviți către perspectiva anului 2050
-Într-o lume cu miliarde de cetățeni, ce rol vor juca România și dumneavoastră ca cetățeni, ce rol va juca Europa? Facem parte din cei care vor da soluții globale sau nu vom mai avea relevanță?
-În ceea ce privește politicile climatice și pacea, cei care stabilesc standardele în toate spectele societății, acest lucru ne face să ne gândim că dacă vrem să păstrăm democrația, trebuie să ne gândim la toate acestea
-În ceea ce privește media, libertatea religioasă, dacă vrem ca acestea să rămână la fel înseamnă că trebuie să lucrăm ca o adevărată echipă la nivel european, altfel alți lideri mondiali vor lua deciziile pentru noi
-dacă suntem convinși că valorile noastre trebuie să continue să existe, înseamnă că avem nevoie de o Uniune Europeană mai puternică
-Avem niveluri ridicate de concurență, de valori, dar deși suntem continentul cel mai atrăgător și stabil, avem vecinii cei mai instabili și haotici
-Trebuie să stabilizăm investiția în educație, în vecinii Europei, în țările candidate și să avem față de vecini o abordare comună
-Fiecare cetățean este una dintre cele 500 de milioane de voci europene, dar mai bine așa decât într-o căsuță izolată fără o voce cu însemnătate
-Ideea europeană de a fi împreună, de a avea standarde ecomune, de a avea fonduri de dezvoltare comună, ne pot ajuta să ne gândim la alte persoane, la protecția granițelor și la prosperitatea din interiorul granițelor
-Dacă nu există o Europă comună suntem prinși la mijloc între SUA și China, competitorii noștri
Întrebări:
1. Care este cel mai mare inamic al UE în prezent și în viitor?
Consider că războaiele izvorâte din religie, din interpretarea extremă a religiei. Cel mai mare competitor pașnic este China, o provocare pentru viitor. Trebuie să vedem ce putem face, o cooperarea mai strânsă între poliție, să analizăm de ce cetățenii se alătură acestor grupări teroriste.
2.Este UE e pregătită să răspundă inamicului intern, cel al propagandei și al extremismului naționalist?
Există o tendință continuă de globalizare, de automatizare, de economie digitală. Acestea sunt trendurile majore de care oamenii se tem. Tendințele nu sunt per se negative, dar mulți cetățeni sunt convinți că ei sunt perdanții, că nu sunt capabili să devină specialiști IT sau că își pierd slujbele din cauza automatizării. Trebuie să evităm ca lucrătorii să devină sau să se simtă perdanți.
3. Care este principalul motiv pentru care Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană și care sunt minusurile acestei ieșiri?
David Cameron a convocat acest referendum pe care îl promisese de mult timp, încă dinainte de a ajunge premier. Un partener ca Boris Jonhson, acesta a fost motivul real. La câteva zile după Brexit unii dintre germani au spus că sunt deștepți britanicii, dar ceea ce fac acum nu este o dovadă a unei dezvoltări viitoare. Negociem acum cu englezii pentru că Marea Britanie este partener în continuare, dar această idee nu este foarte bună, aceea de a ieși din UE.
4. Vor exista un buget comun și taxe comune la nivelul întregii Uniuni?
O UE mai puternică și o putere mai mare de finanțare a datoriilor pentru a face provocărilor cum ar fi imigrația. Taxarea comună este dificilă deoarece există un tratat cu o regulă clară care spune că reglementarea fiscalității propune unanimitate. De aceea nu se va întâmpla. Armonizarea legislației, da, se va întâmpla.
5. Care este cel mai scăzut nivel de integrare al unui stat membru?
Această întrebare este de fapt motivul pentru care am început acest proces în luna martie. Ce ar trebui să fie integrat, europenizat și ce nu ar trebui să fie la latitudinea decidenților europeni. Avem nevoie de o Europă mai bine integrată. Integrarea refugiaților este o problemă majoră, trebuie să vedem ce facem noi și ce pot face ei, trebuie să vedem cum să calificăm persoanele pentru a le integra pe piața muncii.
Nu vom avea o singură limbă europeană, ci 24 și va fi o abordare multiculturală. UE este o uniune de valori comune, dar cu 27 de povești și istorii.
6. Cum pot fi tinerii convinși să fie pro-europeni?
Poate dumneavoastră sunteți născută în anii 1990, după căderea comunismului. Pentru dumneavoastră libertatea este ceva normal, dar aceastea nu este neaparăt garantată. Cele patru libertăți și faptul că există o uniune a păcii, ne arată că UE și instituțiile ei pot avea o valoare adăugată. Ne gândim că ar trebui ca timp de o săptămână să oprim reglementările europene. Atunci am vedea adevărata valoare adăugată, a standardelor, a valorilor.
7. Negocierile despre viitorul cadru financiar multianual sunt întotdeauna grele. În ce direcție vedeți orientate aceste negocieri?
La fel ca și în discursul președintelui Macron și a domnului Juncker, aceste viziuni ne indică dincolo de ce va fi după cadrul financiar multianual. Listele transnaționale reprezintă un instrument foarte bun care să ne ajute să ieșim din această gândire parcelară națională. Există un potențial pentru liste europene, pe lângă cele existente. Avem nevoie de un Parlament European puternic și de Consiliu ca de o a doua cameră puternică, dar și de Comisie ca un adevărat guvern. Bugetul nostru anual este de aproximativ 150 de miliarde la venituri și 150 de miliarde la chetuieli. Următorul plan multianual va fi publicat în mai 2018. Din cauza faptului că Marea Britanie părăsește Europa vom avea un deficit de 12 miliarde. Nu există deficit la nivel european. Scderea cheltuieilor ți tipărirea banilor noi reprezintă o soluție. Dacă investim în statele noi, vom adăuga în valoare.
Dacă finanțăm sectorul migrației prin tăieri ale fondului de coeziune sau ale politicii agricole, aceasta este o abordare distructivă. Trebuie să vedem cum putem evita reducerea fondurilor de coeziune și cum putem găsi bani pentru migrație din alte locuri.
8. Care este cel mai mare inamic al convergenței dintre statele membre? Are Comisia Europeană un plan pentru cea de-a patra revoluție industrială?
Trebuie să învățăm unii de la ceilalți. Experiența Estoniei în domeniul digital este una foarte bună pentru întreaga Europă. E nevoie de o mai bună cooperare.
Germania este un contributor net, dar realitatea este mai complexă. Faptul că Berlin dă bani pentru bugetul de la Bruxelles, aceștia ajung în toate părțile europene. Cam 70% din bani ajung înapoi în Germania. Toate statele au interese foarte importante în stabilizare și în fondurile de coeziune.
9.Cum vedeți performanța economică la nivel global în condițiile creșterii demografice negative a UE?
Ambiția este de a investi 3% din buget în cercetare și inovare. Dacă vrem să obținem mai mult, trebuie să investim mai mult. Eu vin din Germania, iar generațiile noastre sunt bătrâne. Avem nevoie de oameni motivați, calificați din alte zone ale lumii și să intre pe piața muncii din Europa. Mai avem nevoie de o abordare europeană clară. Chiar dacă avem resurse clare, 500 de milioane de locuitori, trebuie să fim cât mai uniți pentru a rezita în această lume globalizată.
10. Despre corupție:
Corupția este de neacceptat pentru că este o activitate ilegală. Există instituții europene care combat corupția, acuzând oameni și companii de corupție. Suntem cu toții responsabili împreună, comisarii, europarlamentarii, guvernele naționale, cetățenii. Ceea ce s-a întâmplat luna trecută în România a fost impresionat.
Concluzii:
Cred că această imagine este clară și convingătoare: securitate și solidaritate. Dacă nu există putere economică, nu există fonduri de coeziune și solidaritate. Securitatea și siguranța este prima obligație a fiecărui guvern. Libertatea este o precondiție. Românii definesc o imagine realistă a Uniunii Europene și a viitorului ei.
Dorel Paraschiv, rectorul ASE: Domnule Oettinger vă mulțumesc că ați ales această instituție și vă rog să nu ezitați să reveniți în România.
.
