Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO/ Alegeri SUA 2016 – Ultima dezbatere prezidențială vine cu o premieră din partea lui Trump: S-ar putea să nu recunosc rezultatul alegerilor/ Clinton: Rusia preferă o marionetă ca lider al SUA

Published

on

A treia și ultima dezbatere dintre candidații la președinția SUA, Donald Trump și Hillary Clinton, s-a desfășurat miercuri seara în Las Vegas, Nevada, cu trei săptămâni înaintea votului final din 8 noiembrie 2016, când se va decide care dintre cei doi va fi viitorul lider al Statelor și locatar al Casei Albe.

Numărul de telespectatori așteptat pentru dezbaterea dintre candidatul Partidului Democrat, fost secretar de stat, și omul de afaceri newyorkez nominalizat de Partidul Republican era mai mic decât la primele două confruntări între Clinton și Trump. Cea de-a treia dezbatere a fost momentul în care a fost pronunțat și numele României.

Un sondaj CNN arată că fosta Primă Doamnă l-a învins pe Donald Trump la o diferență de 13 procente: 52%-39%.

Rusia, subiectul fierbinte al dezbaterii

Cei doi candidaţi nu s-au menajat nici de această dată, duelându-se agresiv pe teme ca imigraţia sau economia. Cel mai ”fierbinte” subiect a fost, aşa cum se aşteptau mulţi, Rusia.

Hillary Clinton l-a acuzat pe Donald Trump că susţine atacurile informatice ale Rusiei, ţară bănuită că s-ar afla în spatele hackerilor care au obţinut acces la zeci de mii de mailuri confidenţiale, scrie Gândul.info.

Trump a răspuns că ”lui Hillary nu îi place de Putin pentru că a fost mai inteligent decât ea de fiecare dată”. ”Putin nu are niciun pic de respect pentru această persoană”, a spus Trump arătând spre rivala sa, în timp ce Hillary a răspuns: ”Asta pentru că preferă o marionetă ca preşedinte al SUA”, mai menționează sursa citată.

Contrele pe tema Rusiei au avut loc în contextul în care relațiile Washington-ului cu Moscova se află la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece încoace, iar viitorul președinte al SUA va moșteni acest climat internațional, acela al unui nou Război Rece, cum precizează unii specialiști.

Alte teme de actualitate atinse de cei doi candidaţi de-a lungul dezbaterii au fost avortulimigraţia, econonomia, trecutul fiecăruia dintre cei doi, scandalul hărțuirii sexuale, scandalul e-mail-urilor, taxe și războiul din Irak.

Avortul

Discuțiile în contradictoriu pe tema avorturilor au continuat și în ultima dezbatere prezidențială, făcându-se referiri inclusiv la România.

Donald Trump a sugerat că Hillary Clinton ar sprijini avortul chiar și la o vârstă înaintată a sarcinii. ”Poți să iei copilul, să sfâșii copilul din pântecul mamei în luna a noua! Hillary spune că e OK”, a acuzat candidatul republican. „Cu mine nu e OK”, a adăugat el, citat de Digi24.

Replica fostei prime-doamne a taxat „retorica groazei” pe care o practică Donald Trump.

„Folosirea unei astfel de retorici a groazei este nefericită. Ar trebui să te întâlnești cu unele dintre femeile pe care eu le-am întâlnit în cursul vieții. Am avut marea onoare de a călători în toată lumea în numele țării noastre. Am fost în țări unde guvernul le-a obligat pe femei să facă avort, cum s-a întâmplat în China, sau le-a obligat pe femei să nască, așa cum se obișnuia în România. Voi milita pentru acest drept”, a spus Hillary Clinton.

Imigrația

Clinton a declarat că nu vrea ”deportări masive, aşa cum vrea Trump”, în timp ce candidatul republican a spus că ”Hillary nici măcar nu pomeneşte de terorismul islamic atunci când vorbeşte de imigranţi”, notează și Agerpres.

Economia 

Trump a declarat că, dacă Hillary Clinton ajunge preşedinte, vor fi majorări de taxe, în timp ce candidata democrată a precizat că, atunci când soţul ei, Bill Clinton, a fost preşedinte, SUA au trecut de la deficit bugetar la excedent, iar Obama a redus deficitul cu două treimi. 

Trecutul lor 

Clinton a precizat că, atunci când ea se afla în camera pentru situaţii de urgenţă, Trump era la emisiunea ”Ucenicul”, în timp ce candidatul republican a precizat că el a făcut treabă mai bună în sectorul privat decât a făcut contracandidata sa în sectorul public. 

Scandalul hărţuirii sexuale 

Trump a declarat că nu a hărţuit sexual femei şi nu trebuie să îşi ceară scuze faţă de nimeni, în timp ce Clinton a precizat că oponentul ei şi-aşa nu îşi cere scuze niciodată. 

Scandalul e-mailurilor 

Trump a precizat că, în loc să se concentreze pe ”acuzaţii false” la adresa sa, dezbaterea ar trebui să se concentreze pe cele 30.000 de e-mailuri ale lui Clinton, în timp ce aceasta a precizat că tot ce a făcut ca Secretar de stat a fost ”în interesul ţării’. 

Taxe 

Clinton l-a acuzat pe Trump că e ultimul candidat din ultimii 40 de ani care nu îşi face publice declaraţiile fiscale, în timp ce Trump a acuzat-o pe Clinton că ea ”şi politicienii” au făcut legile fiscale şi, dacă nu le convin, ar trebui să le schimbe. 

Războiul din Irak 

Trump a precizat că SUA au avut control asupra oraşului Mosul, însă l-au pierdut din cauza lui Hillary Clinton.

”Am avut orașul Mosul. L-am pierdut din cauza ei, acum luptăm să-l recucerim. De ce am anunțat asta? Unde e elementul surpriză? Generalul Patton se răsucește în mormânt! Iranul preia controlul în Irak; o să trimită Statelor Unite o scrisoare de mulțumire”, a atacat republicanul.

”Nu aș susține trimiterea mai multor trupe americane în Irak sau Siria”, a spus Clinton.

Spre finalul dezbaterii, Reuters, France Presse și EPA au insistat asupra refuzului lui Donald Trump de a spune clar că va recunoaște rezultatul alegerilor. “O să vă spun atunci. O să vă țin în suspans”, a spus el, lăsând deschisă posibilitatea unei contestații fără precedent în Statele Unite.

”Nu-mi vine să cred că Trump spune că ar putea să nu recunoască rezultatul alegerilor”, a conchis Hillary Clinton.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Published

on

© NATO/ Flickr

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit-o marți, la Chișinău, pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, după ce aceasta din urmă a poposit inițial în Ucraina, anunță MOLDPRES şi Radio Chişinău, citate de Agerpres.

”Este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în Republica Moldova și sunt sigură că această întâlnire va da un nou impuls relațiilor bilaterale și va consolida cooperarea noastră în contextul integrării europene a țării”, a spus Maia Sandu, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președinta Republicii Moldova a făcut trimitere la consecințele războiului din Ucraina și la criza energetică și a punctat că aderarea la Uniunea Europeană va ancora Republica Moldova într-o comunitate în care oamenii trăiesc în pace şi prosperitate, transmite Radio Chişinău.

Sandu a subliniat că un stat democratic ”nu poate rezista singur în regiunea noastră dominată de război şi de interesele Rusiei”, precizând că Moldova poate supravieţui aici ca o ţară democratică, doar aderând la Uniunea Europeană. Şefa statului a mai spus că vizita premierului danez va da un impuls nou colaborării dintre cele două ţări.

Amintim că la sfârșitul lunii martie a anului trecut, Parlamentul European și-a dat acordul ca UE să furnizeze Republicii Moldova 150 de milioane de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanțare externă.

Pentru ca banii să fie plătiți, Republica Moldova trebuie să demonstreze progrese semnificative în punerea în aplicare a unui program macroeconomic instituit de Fondul Monetar Internațional (FMI).

De asemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri de politică suplimentare care să fie semnate împreună cu UE pentru a recupera, printre altele, activele pierdute în urma fraudei bancare din 2014, pentru a reforma gestionarea finanțelor publice, sectorul justiției, achizițiile publice și pentru a îmbunătăți drepturile lucrătorilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

Published

on

© IMF Photo/Cory Hancock

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat marţi o perspectivă mai favorabilă în cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO), estimând că anul acesta economia mondială se va aprecia ușor, inflaţia va încetini, iar economiile europene au arătat o reziliență mai mare decât se preconiza.

Potrivit raportului, se preconizează că ritmul de creștere la nivel mondial va scădea de la un nivel estimat de 3,4% în 2022 la 2,9% în 2023, apoi va crește la 3,1% în 2024. Prognoza pentru 2023 este cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea preconizată în Perspectivele Economice Mondiale (WEO) din octombrie 2022, dar sub media istorică (2000-19) de 3,8 %.

Europa emergentă şi în curs de dezvoltare, unde este inclusă şi România, ar urma să înregistreze o creştere de 1,5% în 2023 şi de 2,6%, faţă de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6% în acest an şi de 2,5% anul viitor.

Pe de altă parte, creșterea ratelor băncilor centrale pentru a combate inflația și efectele războiului Rusiei în Ucraina continuă să afecteze activitatea economică, iar răspândirea rapidă a COVID-19 în China a atenuat creșterea în 2022, însă valul recent de relaxări a deschis calea unei redresări mai rapide decât era prevăzut. De asemenea, se preconizează că inflația mondială va scădea de la 8,8 % în 2022 la 6,6 % în 2023 și la 4,3 % în 2024, fiind totuși peste nivelurile de dinaintea pandemiei (2017-19) de aproximativ 3,5 %.

FMI mai arată că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens descendent, riscurile nefavorabile temperându-se de la ultimele previziuni din octombrie 2022. Pe partea pozitivă, un impuls mai puternic din partea cererii acumulate în numeroase economii sau o scădere mai rapidă a inflației sunt plauzibile.

În ceea ce privește aspectele negative, FMI avertizează că rezultatele grave în materie de sănătate din China ar putea frâna redresarea, războiul Rusiei din Ucraina ar putea escalada, iar costurile de finanțare mai stricte la nivel mondial ar putea agrava dificultățile legate de datorii. De asemenea, piețele financiare ar putea să modifice brusc prețurile ca răspuns la veștile nefavorabile privind inflația, în timp ce fragmentarea geopolitică suplimentară ar putea împiedica progresul economic.

În acest context, FMI subliniază că, în majoritatea economiilor, pe fondul crizei costului vieții, prioritatea rămâne realizarea unei dezinflații susținute. Având în vedere că înăsprirea condițiilor monetare și scăderea creșterii ar putea afecta stabilitatea financiară și a datoriei, este necesar să se utilizeze instrumente macroprudențiale și să se consolideze cadrele de restructurare a datoriilor. 

În plus, sprijinul fiscal ar trebui să fie mai bine direcționat către cei mai afectați de prețurile ridicate la alimente și energie, iar măsurile de relaxare fiscală pe scară largă ar trebui să fie retrase.

Totodată, accelerarea vaccinării împotriva COVID-19 în China ar proteja redresarea, cu efecte transfrontaliere pozitive. 

În cele din urmă, FMI punctează că o cooperare multilaterală mai puternică este esențială pentru a păstra câștigurile sistemului multilateral bazat pe norme și pentru a atenua schimbările climatice prin limitarea emisiilor și creșterea investițiilor ecologice.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL13 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA13 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.14 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA15 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA15 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending