CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
VIDEO CORESPONDENȚĂ de la Bruxelles. Ramona Mănescu, eurodeputat PNL/PPE în Comisia LIBE privind ancheta închisorilor CIA: Vizita misiunii LIBE în România arată disponibilitatea noastră de dialog
Published
9 years agoon
Corespondență de la Bruxelles – Dan Cărbunaru, Robert Lupițu
Comisia Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European a organizat o audiere privind anchetarea presupuselor cazuri de transport și detenție ilegală de prizonieri în anunite state europene de către CIA, condamnând încă o data extrădările, detențiile și torturile la care au fost supuși prizonieri pe teritoriul statelor membre ale UE.
”În mod repetat PE a condamnat programul extrădărilor și detenției secrete ale CIA încă din 2012 și până în prezent”, a declarat Claude Moraes, președintele Comisiei, premergător prezentării raportului solicitat Centrului pentru Studii politice europene (Centre for European Policy Studies).
Audierile au avut loc în baza rezoluției din 11 februarie, care a reiterat apelul către statele membre să investigheze acuzațiile ce vizează programul CIA de predare şi de detenţie secretă și sancționarea în justiție a celor responsabili.
Se preconizează că România ar fi găzduit astfel de centre de detenție între noiembrie 2003 și sfârșitul anului 2005. În țara noastră a avut loc o misiune a Comisiei LIBE la finalul lunii trecute cu privire existența unor închisori CIA în România și torturarea prizonierilor.
În calitate de însoțitoare a misiunii Comisiei LIBE în România, europarlamentarul PNL/PPE, Ramona Mănescu a participat, în luna septembrie, la discuțiile care au avut loc în București, între misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European (PE), autoritățile române și reprezentanți ai societății civile, referitoare la existența unor presupuse închisori ale CIA pe teritoriul României.
La audierea din Comisia LIBE aceasta a subliniat la audierea comisiei că ”autoritățile române au salutat această vizită, dovadă fiind deschiderea pentru întâlniri cu această delegației. Se arată faptul că dorim să participăm la acest dialog”.
”România, ca membră a UE și NATO și semnatară a Convenției ONU împotriva torturii, dar și stat ce respectă statul de drept, este dispusă la cooperare”, arătat aceasta.
”Nu trebuie să plecăm de la premisa că autoritățile române ar fi știut de existența unor astfel de centre de detenție. Raportul Senatului României din 2008 arată că nu se știa de astfel de centre. Raportul Feinstein nu menționează România, dar noi ne dorim să aflăm care este adevărul. Tocmai din acest motiv în România se desfășoară un proces judiciar și s-a putut observa deschiderea și disponibilitatea procurorului general, desigur, în limita în care s-au putut face publice anumite informații”, a spus eurodeputatul român.
”Unii dintre colegi (n.r. – din comisia LIBE) se comportă ca și cum ar ști de existența acestor probe și ar fi convinși de ele. Dacă în România se va găsi un vinovat, acesta va fi condamnat. Până atunci, eu vreau să fiu onestă și să judec faptele după valoarea lor”, a conchis Ramona Mănescu.
Raport CEPS: Există cazuri de centre de detenție CIA în Lituania, Italia, Marea Britanie, România și Polonia
”Înțelegem preocuparea PE privind nerespectarea statului de drept în ceea ce privește acțiunile secrete din anii 2002, 2005, 2006, 2007 și încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat cu acest program, ce în ultimii ani a fost criticat de președintele American și membrii Congresului SUA”, a spus Elspeth Guild, din partea CEPS.
La prezentarea raportului, expertul a declarat că ”am înțeles că acești prizonieri au fost și torturați și am discutat cu statele membre ale UE vis-a-vis de aceste acte ilegale care contravin prevederilor internaționale. Statele membre ale UE au semnat convenția ONU împotriva torturii care se referă la demararea unor anchete privind existența torturii”.
”Avem obligații internaționale puternice de care trebuie să ținem cont”, a mai spus una dintre autoarele studiului.
Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006.
Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă (n.r. – raportul Feinstein) cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.
”În ultimele două luni au apărut două noi elemente. Una este o sentință ale CEDO prin care se prezintă dovezile existente privind torturarea a 2 oameni pe teritoriul Poloniei de către agenții americane. Polonia nu a respectat prevederile privind drepturile omului, iar CEDO a anchetat acest aspect. Al doilea element important este studiul raportului Feinstein din Congresul SUA prin care se prezintă detaliile teribile ale activității de tortură efectuate de CIA și arată complicitatea statelor membre. PE trebuie să solicite anchete și mai profunde în statele membre. Considerăm că un dialog structurat cu partenerii din SUA este important în ceea ce privește direcția schimbului de informații importante”, a mai precizat Elspeth Guild.
Tot din partea CEPS, expertul Raluca Rădescu a menționat că ”am studiat informațiile obținute după anul 2012 și am examinat gradul de complicitate al statelor membre. Există cazuri în Italia, Lituania,România, Polonia și Marea Britanie”.
”Am evaluat diferitele grade ale complicității statelor membre. Unele state membre au permis transporturi și zboruri ilegale. Alte state membre au pus la dispoziția CIA sprijin pentru extrădare sau au asistat CIA în operațiunile de capturare, interogare și torturare, așa cum s-a întâmplat cu Italia și Marea Britanie. Există state precum Polonia și România care au găzduit sit-uri/ închisori ale CIA”, a menționat aceasta.
Potrivit studiului, expertul român a specificat că ”avem o situație eterogenă a gradului de implicare și tragere la răspundere. Când vine vorba de anchete politice la nivel executiv, acestea au fost întreprinse. Dacă ne uităm la ancheta CEDO vis-a-vis de Polonia, arată că în statele membre nu s-au realizat anchete eficiente. Părțile care s-au implicat în aceste anchete nu au fost independente, iar statele s-au folosit de doctrina secretului de stat”.
Vizita Comisiei LIBE în România: Am crezut că oamenii vor cooperare, însă am fost întâmpinați cu reserve și indisponibilitate de colaborare
Comisia LIBE a efectuat vizite și în statele în care anchetele arată că ar fi existat centre de detenție. Pentru România, membră a misiunii desfășurate la sfârșitul lunii septembrie, eurodeputatul Eva Joly a precizat că ”am participat la misiunea din România alături de europarlamentarul român, Ramona Mănescu și la început am avut încredere că chiar dacă în raport nu figura numele țării, munca făcută de Amnesty International este în direcția corectă”.
”Am crezut că oamenii vor cooperare, însă am fost întâmpinați cu reserve și indisponibilitate de colaborare”, a spus aceasta.
”Ne-am întâlnit cu Asociația pentru Drepturile Omului și cu jurnaliști de investigație și ne-au transmis că lucrurile nu s-au mișcat. Îngrijorător este că această anchetă nu se bucură de susținerea opiniei publice”, a spus Joly.
Referitor la întrevederea cu fostul director al Serviciului Român de Informații, Ioan Talpeș, eurodeputatul a spus că ”ne-a transmis faptul că a convenit cu partea americană să le ofere spații, însă nu are idee cu ceea ce s-a întâmplat cu aceste spații și unde se află, deși ulterior, acordase interviu în presa germană, recunoscând că în România au existat centre de detenție CIA”.
Cu privire la reuniunea cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Europene, Jolie a spus că s-a solicitat vizitarea locurilor ”potrivit cărora jurnaliștii ne-au transmis că au existat centre de detenție. Am fost primiți de secretarul de stat pentru afaceri europene care nu a fost receptiv în ceea ce privește existența vreunui centru de detenție. Remarca lui a fost că afirmațiile jurnaliștilor nu reprezintă o probă”.
”Atitudinea lui părea să arate că atâta timp cât nu există dovezi clare, nu există nimic”, a reiterat aceasta în cadrul audierii în Comisia LIBE.
”Ne-am întâlnit cu procurorul general al României, Tiberiu Nițu, care s-a ascuns în spatele caracterului secret al anchetei, dar ne-a transmis că nu are probe potrivit cărora domnul Al Nashiri (n.r. – un personaj anchetat de CIA în România și Polonia) ar fi fost deținut în România”.
”Am insistat să primim acces la centrul ORNISS, însă secretarul de stat de acolo a primit instrucțiuni clare să nu ofere acces”, a criticat Eva Joly, încă o dată.
Ultima reuniune instituțională a avut loc la Parlamentul României. ”Acolo ne-am întâlnit cu Comisia din Senat care a desfășurat ancheta formală a acestei chestiuni.Le-am solicitat să avanseze o nouă anchetă, în baza raportului Feinstein, iar aici nu au avut o atitudine complet contrară”, a semnalat europarlamentarul.
”Au promis că vor face o cerere de consultare a părții necenzurate a raportului Feinstein privind România și, între timp, am aflat că s-a făcut această cerere”, și-a conchis Jolie intervenția și raportul misiunii desfășurate în România.
—
Eurodeputatul PNL/PPE, Ramona Mănescu a acordat un interviu pentru CaleaEuropeana.ro privind ancheta asupra centrelor de detenție CIA din anumite state europene, printre care și România. Interviul va fi publicat integral în cursul zilei de mâine, 14 octombrie 2015.
Ramona Mănescu este membru al Parlamentului European din partea grupului Partidului Popular European (PPE) cel mai mare grup politic din Parlamentul European, având 219 membri din 27 de state membre ale UE, și face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a PE, fiind și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashreq. Totodată, PPE este cel mai mare și cel mai influent partid politic de centru-dreapta la nivel european, ce cuprinde 78 de partide membre din 40 de state, președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, 11 șefi de stat și de guvern din interiorul UE și 6 din afara Uniunii și 14 membri ai Comisiei Europene.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Sebastian Burduja, maraton de întâlniri în Qatar pentru atragerea investițiilor în sectorul energetic: Se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025 în perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră
Ministrul Finanțelor, întâlniri cu oficiali din cadrul Băncii Mondiale cu prilejul vizitei la Washington: România va continua să își mențină echilibrul macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele
Deputatul Ionuț Stroe, mesaj din Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Am reușit o radiografie obiectivă și clară a situației din Albania. Procesul de monitorizare, încheiat
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte
3 Comments
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest
Published
4 years agoon
November 18, 2019By
REDACTIADan Cărbunaru
Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.
Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.
Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.
Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.
ALEGERI EUROPENE 2019
Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia
Published
5 years agoon
May 26, 2019By
Diana ZaimCorespondență din Bruxelles
Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.
Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri. Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.
UPDATE 26 mai, ora 14:55
Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.
Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.
În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.
Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez
Published
5 years agoon
April 10, 2019Corespondență Bruxelles
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.
,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert.
De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.
De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.
Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european.
Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.
În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
Pingback: Audieri în Comisia LIBE pe tema închisorilor CIA. Eurodeputatul Ramona Mănescu: Investigațiile asupra unor țări precum România și neglijarea altora este expresia utilizării unui dublu standard în UE | caleaeuropeana.ro
Pingback: INTERVIU EXCLUSIV la Parlamentul European. Ramona Mănescu, eurodeputat PPE reacționează la afirmațiile șefului Comisiei Europene: ”Din păcate, în ultimii ani și sub ochii noștri, Europa s-a transformat tot mai mult într-un instrument de lobby
Pingback: Ramona Mănescu, eurodeputat PPE, despre investigațiile privind presupusele închisori CIA pe teritoriul României: Prezumția de nevinovăție trebuie să funcționeze, fie că le place sau nu colegilor din Parlamentul European | caleaeuropeana.ro