VIDEO| Emmanuel Macron, discurs în Parlamentul European: Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, dar acesta trebuie reformat

Franța este dispusă să își crească contribuția la bugetul Uniunii Europene, în contextul în care viitorul Cadru Financiar Multianual va fi afectat de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat marți, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, președintele francez Emmanuel Macron. 

În primul său discurs susținut în fața PE privind proiectul de reformă a Uniunii Europene, liderul francez a solicitat o politică comercială europeană „mai realistă” și a reiterat ideea referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro. 

”Franța este dispusă să își crească contribuția” la bugetul UE, dar bugetul trebuie să fie ”reformat”. Potrivit liderului de la Elysee, sunt necesare și noi resurse din domeniul digital și cel energetic, Macron subliniind că trebuie să existe „o nouă fază” atunci când vine vorba de punerea în aplicare a ambițiilor acordului privind clima de la Paris” și spune că Franța susține ideea unei taxe de frontieră pentru dioxidul de carbon.

Chiar dacă bugetul UE va avea de pierdut contribuția Marii Britanii după 2019, Uniunea Europeană ”nu trebuie să renunțe la ambițiile actuale”, ci din contră să adauge noi priorități pe agenda sa. 

Macron și-a exprimat încredere că statele UE ”vor putea depăși diferențele între nord și sud, între est și vest, între statele mici și mari” și că statele vor vedea dincolo de pozițiile naționale. 

„Nu vreau să fac parte dintr-o generație de somnambuli, care uită propriul trecut. Vreau să fac parte dintr-o generație care va fi decis cu fermitate să își apere propria democrație”, a transmis președintele francez. 

Comisia Europeană a solicitat recent țărilor membre să își crească contribuțiile bugetare pentru a contrabalansa ieșirea Marii Britanii, o gaură financiară estimată la 12-13 miliarde de euro, și pentru a permite finanțarea adecvată a politicilor UE, atât cele mai provocatoare – apărare, securitate, migrație – cât și cele tradiționale, precum coeziunea și agricultura.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna martie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziunerespectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune.

Despre bugetul Uniunii Europene

Bugetul Uniunii Europene, comun tuturor celor 28 de state membre, este organizat sub forma unui Cadru Financiar Multianual (CFM) care este stabilit pentru perioade de câte 7 ani. CFM prevede prioritățile bugetare, sumele anuale maxime pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru diferite domenii de politică și dispozițiile pe care bugetul anual al Uniunii va trebui să le respecte, punând astfel bazele disciplinei financiare. CFM îi permite Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade de timp suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficiente, adică 7 ani. CFM este atât o expresie a priorităților politice pentru perioada în care este aplicat, cât și un instrument de planificare bugetară. CFM în sine nu reprezintă bugetul Uniunii Europene pentru cei 7 ani, ci doar stabilește plafoanele maxime pe care bugetul comunitar le poate pune la dispoziție pe categorii de priorități, precum și elemente care țin de flexibilitatea acestui buget. În prezent, ne aflăm în timpul CFM 2014 – 2020, care se va încheia la 31 decembrie 2020.

Procedura privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual va începe, oficial, în data de 2 mai 2018, când Comisia Europeană va publica propunerea de regulament privind noul CFM luând în considerare și documentul votat astăzi în Parlamentul European. În baza acestuia, urmează să aibă loc dezbaterile și negocierile bugetare la care participă guvernele statelor membre, în formatul Consiliului UE, la nivel ministerial, și al Consiliului European, la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European. Negocierile între statele membre se încheie, de facto, cu un acord politic al șefilor de stat și de guvern în cadrul unei ședințe a Consiliului European. În baza acestui acord politic, Parlamentul European și Consiliul UE încep negocierile asupra formei finale a Regulamentului CFM. La finalul negocierilor, Consiliul UE adoptă cu unanimitate de voturi regulamentul privind noul CFM numai după ce acesta a fost votat de Parlamentul European, fiind necesar să se obțină o majoritate simplă din voturile deputaților europeni. Este de preferat ca acordul politic la nivelul Consiliului European să fie adoptat în primul semestru din 2019, cel târziu la Consiliul European din 9 mai 2019 de la Sibiu, astfel încât Consiliul UE și Parlamentul European să aibă suficient timp să adopte regulamentul privind noul CFM până la finalul anului 2019. În acest caz, Comisia Europeană și statele membre vor avea la dispoziție cel puțin 12 luni până se încheie actualul CFM pentru a adopta acordurile de parteneriat și programele de finanțare necesare pentru funcționarea noului Cadru Financiar Multianual și absorbția fondurilor europene de către statele membre. În cazul în care negocierile se prelungesc după 31 decembrie 2019, atunci se va întâmpla la fel ca în actualul CFM 2014 – 2020, care a fost adoptat de Consiliul UE la sfârșitul anului 2013, cu doar o lună înaintea de încheierea Cadrului Financiar Multianual 2007 – 2013. Drept consecință, toate acordurile de parteneriat și programele de finanțare au fost adoptate cu întârziere, iar guvernele statelor membre au început să absoarbă cu întârziere fondurile europene aferente noului CFM.

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *