VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Criminalitatea cibernetică a produs pagube de 600 miliarde de euro, echivalent cu 0.8% din PIB-ul mondial

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Fondatorul rețelei de socializare Facebook, Mark Zuckerberg, ar trebui să prezinte în Parlamentul European explicații cu privire la utilizarea datelor personale în scopuri de marketing pentru a ”restabili încrederea într-un sistem pe care îl folosesc la nivel mondial și sute de milioane de europeni”, a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D), punctând că apariția unei ”breșe” în chestiuni ce țin de date personale într-o eră digitală este un aspect ce necesită a fi rezolvat ”urgent”.

Popa a arătat că infracțiunile cibernetice au produs deja pagube de peste 600 de miliarde de euro, echivalentul a 0.8% din PIB-ul mondial și a indicat, iar nivelul criminalității cibernetice continuă să crească.

Dan Cărbunaru: În contextul în care Comisia Europeană dorește ca marile companii digitale să plătească mai multe impozite în statele în care produc profit, ce beneficii credeți că vor aduce astfel de inițiative și ce ar avea România de câștigat?

Răzvan Popa: Categoric, România va avea de câștigat, dar aici nu vorbim doar de România, ci vorbim în general despre statele din Uniunea Europeană care au pierdut pe o statistică în ultimii ani din cauza neimpozitării activităților marilor companii din domeniul digital peste 5 miliarde de euro, bani care ar fi trebuit să se regăsească în bugetele sau economiile statelor membre ale UE, de aici a plecat și discuția legată de taxarea acestor companii care activează în domeniul digital. România va avea de câștigat prin prisma taxelor și impozitelor care vor fi plătite, în special, la bugetul local, ca și în toate celelalte state.

D.C.: Se vorbește acum despre scăderea pragului de la 750 de milioane de dolari la 40 de milioane pentru a monitoriza profitul companiilor digitale. Asta înseamnă că nu vor fi vizați doar marii giganți? Va scădea astfel nivelul pragului de la care pornește activarea acestui proces.

R.P.: Directiva prevede ca acolo unde companiile realizează profiturile, veniturile, să plătească și impozitele, nu în statele unde au așa numitul sediu social. Practic, pe teritoriul UE, ca urmare a numărului mare de utilizatori, fie că vorbim de online sau offline, se realizează venituri ale acestor companii de sute de milioane de euro. Venituri pentru care nu se plătesc taxe reale sau conforme cu legislația fiecărui stat membru al UE, de aici și pierderile mari de care vorbeam mai devreme. Și atunci, directiva prevede exact acest lucru: să se impoziteze acolo unde realizează veniturile. Sigur că scăderea pragului este una binevenită, pentru că acel prag era un ”venit consolidat” al acestor companii de care se foloseau de cele mai multe ori pentru a nu plăti taxele și impozitele. Scăderea pragului până la nivelul de 40 de milioane de euro, pe de o parte, nu permite acestor companii să ocolească legislația în vigoare iar, pe de altă parte, pune la adăpost și protejează companiile mai mici: startup-uri, companii care aactivează în domeniul digital, dar care nu produc atât de multe venituri ca marii giganți care fac acest lucru.

Foto: Calea Europeană

Vă dau un exemplu, discutând de România mai devreme, una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața financiară românească s-a referit la vânzarea unei bănci, în valoare de peste 700 de milioane de euro pentru care statul român nu a încasat niciun leu pentru că deținătorul pachetului majoritar acelei bănci, a vânzătorului, era înregistrat într-o țară așa numită paradis fiscal. De aici, România are de câștigat, iar măsura care a fost luată în acest moment se referă exact la economia Uniunii Europene și la faptul că banii trebuie să rămână în țările în care se realizează profitul de către marile companii.

D.C.: Este o dezbatere mai largă, inclusiv în România, despre modalitățile de repatriere a profitului și a modului în care circulă banii.

R.P.: Este aceeași discuție care s-a purtat de foarte multe ori în țară legat de bănci care externalizează profiturile. Practic, fac bani în România iar prin diferite tertipuri legislative exportă acești bani în țările unde au sediul-mamă. Ori interesul fiecărei economii, fiecărui stat, iar în acest caz vorbim de interesul economic al Uniunii Europene, acela de a păstra banii în UE și, după caz, în fiecare stat membru. în parte.

D.C.: Astfel de reglementări ajută state, să spunem cu o forță mai mică, poate că România se numără printre ele, pentru a face față operațiunilor marilor giganți, fie că vorbim de operațiuni financiar-bancare, IT sau economia digitală, unde e nevoie ca un actor puternic să te reprezinte și asta ar putea fi un lucru bun. Există și mecanisme care eludează regulile, ați vorbit de paradisurile fiscale. Scandalul Panam Papers a relevat modul în care anumite firme sau persoane ocoleau plata impozitelor. UE a reuțit să întocmească o listă neagră a acestor paradisuri fiscale. În această eră digitală, cum este posibil ca unele companii încă să se mai poată sustrage de la plata impozitelor?

R.P.: Se poate, giganții, companiile cu foarte mulți bani fac totul pentru a plăti cât mai puține taxe către stat. Nu vorbim doar despre industria IT sau cea financiar bancară, vedem exemple nenumărate de sportivi de talie mondială care fac același lucru sau folosesc tot felul de tertipuri. Ca membru al Comisiei care continuă activitatea Panama Papers, Taxe 3 se numește în momentul de față, sigur că preocuparea noastră este aceea de a vedea exact care sunt acele tertipuri, acele state care nu se aliniază normelor legislative acceptate la nivel macro, în așa fel încât să permită eludarea taxelor. Comisia Europeană, împreună cu Parlamentul European, au întocmit în 2017, o listă cu 17 state care făceau parte din așa zisa listă neagră a acestor țări care permiteau eludarea taxelor către statele membre. Ca urmare a discuțiilor, negocierilor, sancțiunilor propuse, o parte din aceste state au acceptat să se alinieze legislației europene în acest sens, drept care la începutul anului 2018, o parte dintre acestea au fost retrase de pe listă pentru că unele au început iar altele chiar au implementat procedura de aliniere a legislației cu legislația comunitară, iar la începutul lunii martie, de asemenea, au mai fost retrase de pe listă alte patru state care ofereau aceste facilități. În prezent, lista cuprinde nouă state care vor trebui să își alinieze legislația la ceea ce înseamnă legislația macro, acceptată la nivel mondial. Sunt state precum Samoa americană, Bahamas, Namibia, dar nu sunt state din zona comunitară.

D.C.: Asta înseamnă că atunci când europenii strâng rândurile, când exită reglementări foarte clare sub această presiune, se poate ieși din zona neagră, se poate ieși din zona gri pentru a urmări mult mai ușor fluxurile financiare. De la atacurile din 11 septembrie, pornind inițial de la această idee, de a identifica fluxurile de bani negri, care alimentau rețelele teroriste, s-au făcut pași destul de mari, însă și cetățenii obișnuiți sunt beneficiari indirecți ai unor astfel de reglementări pentru că, cu cât banii negri ies mai mult la lumină și sunt taxați, cu atât și economiile au de câștigat.

R.P.: Categoric. La nivelul Uniunii Europene există o preocupare față de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare, cu atât mai mult cu cât sunt câteva provocări majore față de care Europa trebuie să răspundă. Vorbim de migrație, de apărare, dar în același timp acest lucru trebuie pus la punct, fără însă a neglija programele importante pentru economie, pentru dezoltare, pentru coeziune, pentru protecție socială, iar discuția legată de următorul cadru financiar exact de aici a început.

Foto: Calea Europeană

Trebuie să facem față și să răspundem noilor provocări, care sunt reale și sunt o amenințare de foarte multe ori la adresa cetățenilor Uniunii Europene, dar în același timp trebuie să avem și răspunsurile economice la ceea ce se întâmplă la nivel mondial. De aici și necesitatea de a păstra programele importante și scopul principal la UE este acela de a uniformiza economiile țărilor membre. De aceea și fondul de coeziune este foarte important. El are această menire, de a reduce decalajele dintre state, dintre zonele Uniunii Europene. De aici și preocuparea de a strânge rândurile, de a face față și acestei provocări, a scurgerii banilor în altă parte decât acolo unde ar trebui să fie și unde se pot regăsi, în nivelul de trai și în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni.

D.C.: Adică resurse suplimentare pot fi găsite și aducând la lumină anumite resurse care circulă sub radarul autorităților europene sau naționale. Una dintre provocările cu care se confruntă întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană este aceea a atacurilor cibernetice, sute de miliarde pierduți potrivit evaluărilor oficiale. Ce se poate face pentru ca companiile, și cele mici, și cele mari să nu se mai confrunte cu astfel de pierderi?

R.P.: Aici lucrurile sunt complicate pentru că viteza cu care această tehnologie a intrat în viața noastră de zi cu zi este uimitoare, dar și răspunsul, al celor care se folosesc de aceadtă tehnologie pentru a crește criminalitatea este la fel de uimitor. Dacă este să ne luăm după cifre, ajungem la niște sume amețitoare. Pe un studiu făcut recent, s-a ajuns la concluzia că 0.8% din PIB-ul mondial, adică 600 de miliarde de euro, este nivelul financiar la care au ajuns infracțiunile și pagubele produse de criminalitatea cibernetică. Această cifră este în creștere față de 2014, când cifra ajungea la 445 de miliarde de euro. Constatăm că în ultimii 4-5 ani, acest nivel al criminalității cibernetice a crescut. Dacă ar fi să ne luăm după estimările făcute de Forbes, potențialul pagubelor produse de criminalitatea cibernetică ar putea ajunge în 2021 la 6 trilioane de dolari pe an. Răspunsul pe care Europa trebuie să-l dea la acest fenoment trebuie să fie unul categoric și foarte aplicat pentru a ține pasul cu ceea ce se întâmplă în economia digitală, care are, din nou, repercusiuni asupra noastră.

D.C.: Cum vedeți dumneavoastră răspunul Europei la această provocare lansată de folosirea datelor a zeci de milioane de oameni. Este motivul pentru care președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a lansat public invitația lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, de a da explicații cu această chestiune. Este important și pentru România, pentru că românii dețin primul loc în UE privind activitatea de pe această rețea de socializare.

R.P.: Se înscrie exact în ceea de discutam până în acest moment. Facebook, o mare companie care produce profit. Taxele pe care le plătește în Uniunea Europeană sunt infinit mai mici decât profitul pe care îl produce ca urmare a activității desfășurată în Europa. Nu știu dacă în acest caz este vorba de sensul real al termenului cybersecurity sau criminalitate cibernetică. Poate fi o scăpare, poate fi o breșă în sistem, dar este iarăși una dintre preocupările pe care le avem la nivelul Uniunii Europene.

Mi se pare absolut firesc ca atunci când discutăm cu date cu caracter personal să existe această preocupare, dacă se constată că există o breșă care trebuie urgent rezolvată. Îngrijorarea este, desigur, și la nivel mondial, pentru că utilizatorii de Facebook au depășit 2-3 miliarde la nivel global. Din acest puct de vedere, și în Statele Unite se va deschide o anchetă privind acest aspect. Răspunsul autorităților trebuie să fie ferm și foarte clar.

D.C.: Sunteți politician, aveți nevoie de comunicare. Și în cazul dvs., și în cazul altor europarlamentari, obșnuiesc să-și ia informațiile în timp real. Am văzut deja reacții ale unor oameni care în semn de protest, și-au arătat disponibilitatea de a-și șterge conturile. Cum credeți că va evolua această situație?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

R.P.: Nu sunt adeptul măsurilor radicale. Dincolo de faptul că sunt politician, ca și alți colegi de-ai mei, suntem oameni. Avem viață privată, avem viață personală. Nu cred că vreunei persoane i-ar conveni ca datele cu caracter personal sau cele pe care le dorim a fi confidențiale să ajungă cine știe pe unde fără acordul nostru. Faptul că suntem utilizatori de Facebook, faptul că avem nevoie de comunicare, faptul că nu putem trăi închiși undeva ca urmare a lumii în care trăim, nu înseamnă că astfel de probleme de care ați vorbit nu trebuie depistate din timp. Dacă sunt făcute cu rea-credință, trebuie sancționate imediat, dacă sunt breșe, involuntar făcute prin natura sistemului, atunci ele trebuie remediate.

D.C.: Dat fiind volumul de date vehiculat și implicarea a zeci de milioane de conturi. Credeți că va veni Mark Zuckerberg în PE? Sigur că au fost multe personalități de-a lungul timpului care au avut ocazia să interacționeze cu europarlamentarii, dar aici este vorba de o chestiune punctuală.

R.P.: N-aș putea spune. Sigur că dacă aș privi lucrurile dintr-un anumit punct de vedere, al PR sau sistemului de marketing al unei companii care face profit în această zonă mondială, da. Ca o formă de respect și de a restabili încrederea într-un sistem pe care îl folosesc la nivel mondial și sute de milioane de europeni, da, va trebui să vină.

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.