VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Partenerii europeni sunt obligați să primească România în Spațiul Schengen

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Aderarea României la spațiul Schengen, pregătirea momentului aderării la zona euro și negocierea viitorului cadru financiar multianual sunt printre cele mai importante teme care vizează prezentul și viitorul european al României, consideră europarlamentarul social-democrat Răzvan Popa (PSD, S&D), membru în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, în cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeana.ro.

Eurodeputatul român face referire la nevoia continuării politicilor de coeziune și agricolă comună în noul cadru financiar multianual, subliniind că România este un beneficiar net al fondurilor europene. Totodată, Popa precizează că noul buget multianual european trebuie să aibă în vedere proceduri mai simplu și mai flexibile pentru a facilita accesarea banilor europeni.

În același timp, europarlamentarul social-democrat consideră că obiectivele aderării României la spațiul Schengen și la zona euro rămân extrem de importante. Potrivit lui Popa, partenerii europeni au obligația de a primi România în spațiul Schengen, în vreme ce aderarea la moneda unică trebuie pregătită ținând cont de experiența țărilor care au aderat la euro și nu au fost suficient pregătite.

 

Dan Cărbunaru (D.C.): Bună ziua. Suntem la Bruxelles, în Parlamentul European, în biroul celui mai proaspăt europarlamentar dintre cei care reprezintă România aici, Răzvan Popa, membru PSD și membru al unei Comisii foarte importante în Parlamentul European, cea pentru bugete. 

Răzvan Popa (R.P.): Bună ziua, bine ați venit!

D.C.: Faceți parte dintr-o comisie care gestionează banii europeni, viitorul banilor europeni, iar România este una dintre țările care se bazează foarte mult pe banii europeni. Recent vedeam statistici care plasau România pe locul 2 în UE, după Polonia, în anul 2016 la capitolul beneficiar net. Ce ar trebui să știe românii despre acest moment privind viitorul banilor europeni?

R.P.: Este un moment extrem de important în acest context oarecum complicat în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene și bugetul Europei, inclusiv în contextul ieșirii Marii Britanii din UE. Ceea ce va genera un deficit sau o ”gaură” în buget de peste 10 miliarde de euro. Discuțiile sunt avansate, ele au început de anul trecut. Comisia Europeană va prezenta propunerile pentru viitorul cadru financiar până la mijlocul acestui an, ceea ce înseamnă că noi avem un rol foarte important aici în ceea ce privește apărarea intereselor României din punct de vedere al banilor europeni de care beneficiază și de care s-a dovedit statistic că a beneficiat extrem de mult

D.C.: Ce puteți face dumneavoastră în Comisia pentru bugete și cum sunteți conectați la ceea ce urmează? Practic, în discuțiille privind cadrul financiar multianual Comisia trebuie să vină cu o propunere, avem un comisar important care gestionează o bună parte din banii europeni, Corina Crețu, exact cei de care România are nevoie, cei de dezvoltare regională.

R.P.: Politica de coeziune a Uniunii Europene este extrem de importantă și creează beneficii în special pentru statele în curs de dezvoltare cum este România. Este un instrument care reduce decalajele între statele noi ale Uniunii Europene și statele mai vechi cum sunt cele din vest. Sigur că avem un comisar extraordinar de important care practic gestionează acest plan de coeziune de care beneficiază România. Pe următorul cadru financiar, interesul nostru cred că ar trebui să fie pe politica de coeziune și pe politica agricolă, pentru că sunt două instrumente de care România are nevoie și de care poate beneficia în continuare pentru a se dezvolta. O statistică, de asemenea, arată că beneficiind de aceste fonduri practic produsul intern va crește în perioada următoare semnificativ. Asta se transmite în viața de zi cu zi a cetățenilor români, care sunt contributori la bugetul european. 

D.C.: Despre contribuții vorbea recent și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Spunea că trebuie să dăm mai mult decât o ceașcă de cafea pe zi pentru Europa. Cam asta ar reprezenta contribuția zilnică a unui cetățean european. România se află printre statele care mai degrabă primește decât dă, însă avem exemplul Ungariei care prin premierul Orban se arăta dispusă să dea mai mult la bugetul Uniunii Europene. Comisarul Oettinger vorbea despre nevoia de a da mai mulți bani pentru bugetul european. Se vorbește chiar despre o sumă suplimentară de vreo 16 miliarde de euro. Ce ar trebui să facă România: să fie pregătită să dea mai mult, cât ar trebui să dea?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

R.P.: Dacă ne uităm la balanță, România a beneficiat net de multe miliarde de euro față de contribuția pe care a dat-o în această perioadă. Sigur că aceste discuții intervin în acest context complicat de care spuneam la început, cel al ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pe de o parte există un curent care spune și așează lucrurile într-un anumit context și anume: reducerea tuturor proiectelor și a programelor în așa fel încât acest deficit creat de Brexit să nu afecteze bugetele naționale. Pe de altă parte, există o a doua opinie, cea legată de majorarea contribuțiilor statelor la bugetul Uniunii Europene pentru a acoperi deficitul creat de Brexit. Dacă ne uităm la beneficii și la modul în care se poate opera această modificare, putem spune că România ar trebui să fie pregătită de a acoperi și de a contribui ceva mai mult la ceea ce înseamnă bugetul Uniunii Europene prin prisma celor două proiecte foarte importante care ne vizează și de care trebuie să ținem foarte mult în următorul cadru financiar: politica de coeziune cu fondurile aferente și politica agricolă.

D.C.: Înțeleg că ar fi de preferat să ne pregătim să dăm ceva mai mulți bani la Uniunea Europeană, în condițiile în care oricum vom primi mai mulți, decât să susținem tăierea bugetului de pe urma căruia tot noi să suferim. E o discuție care, cu siguranță, se va purta și la noi în țară, mai ales că președinția rotativă a Uniunii Europene revine României de la 1 ianuarie 2019 este exact perioada în care se va închide discuția despre bugetul multianual. Care ar trebui să fie actorii implicați în România în reprezentarea intereselor noastre? Dumneavoastră sunteți reprezentant în Parlamentul European, dar sunt și mulți alții actori, poate și din zona executivului care ar trebui să fie implicați.

R.P.: Categoric, guvernul are un rol important în această ecuație a definirii priorităților. Până la urma, întreaga societate românească, dacă vorbim și de zona politică, și de zona economică și de zona societății civile au un rol extrem de important în ceea ce înseamnă definirea priorităților României în perioada imediat următoare. Un element cheie în cadrul financiar viitor este cel al simplificării procedurilor de accesare a banilor europeni. Proceduri mai simple și proceduri mai flexibile în așa fel încât toți beneficiarii – fie că vorbim de autorități publice locale, fie că vorbim de întreprinderi mici și mijlocii, de antreprenori sau de mediul academic – să acceseze mult mai ușor banii europeni. Astlfel, eficiența lor și efectul multiplicator să fie reale.

D.C.: Aveți și o experiență administrativă relevantă în plan local. Ce a însemnat pentru Brașov aderarea la Uniunea Europeană și cum au știut brașovenii să folosească banii europeni?

R.P.: Discutăm despre câteva chestiuni importante. Sunt cele două mari linii, cea de infrastructură, care este importantă dar care nu are neapărat un efect multiplicator economic, dar este necesară pentru orice autoritate locală. Și vorbim despre investițiile economice, făcute cu bani europeni. A depins întotdeauna de fiecare administrație, cum și pe ce linie a dorit să meargă din acest punct de vedere. Brașovul a folosit banii europeni în special pentru proiectele de infrastructură, proiectele mai puțin viabile din punct de vedere economic. Poate că ar fi trebuit să existe un oarecare echilibru în felul în care sunt accesați banii europeni din acest punct de vedere, mai ales pentru un oraș ca Brașovul care ar fi trebuit să fie un centru economic important în România.

D.C.: Sunt două proiecte în care România încă nu a reușit să se conecteze la nivel european: unul este aderarea la spațiul Schengen, într-un moment complicat chiar și pentru membri vechi ai spațiului Schengen, iar al doilea este legat de aderarea la zona euro, obligație asumată și prin tratat. Cum vedeți această aderare la zona euro?

R.P.: Este un obiectiv clar pe care România și l-a asumat, însă trebuie să alegem foarte bine acest moment, ținând cont de experiența statelor care au aderat la zona euro și nu au fost suficient de bine pregătite. Asta ne arată că pașii pe care trebuie să îi facem în acest sens trebuie să fie foarte bine calculați și foarte bine puși la punct. Este un moment important, este un moment pentru care Guvernul împreună cu actorii implicați în această chestiune, Banca Națională spre exemplu, trebuie să se pregătească foarte bine. Este important momentul pe care ni-l alegem. Au fost avansate tot felul de date. Cred că pregătirea pe care trebuie să o facem trebuie să fie una temeinică și abia după ce suntem sigură că acest lucru este bine pus la punct să avansăm anumite date de aderare la zona euro.

D.C.: Alături de aderarea la zona euro, aderare la Spațiul Schengen rămâne pentru români un lucru important, mai degrabă din punct de vedere economic decât a liberei circulații a persoanelor care oricum există. Grupul S&D sprijină puternic aderarea, Parlamentul European, Comisia Europeană, sunt mulți aliați, însă sunt țări care ezită în ciuda ofensivei diplomatice pe care România a început-o. Când credeți și în ce condiții ar putea avea loc aderarea României la Spațiul Schengen?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

R.P.: România și-a îndeplinit toate obligațiile și, mai mult de atât, în ce privește chestiunile tehnice de aderare la Spațiul Schengen și este un drept al României de a fi în Spațiul Schengen și o obligație a partenerilor europeni de a primi România în Spațiul Schengen. De la acest punct trebuie să plecăm și să reașezăm lucrurile în discuțiile pe care le avem la toate nivelurile în Europa, pentru că dacă stăm și gândim lucrurile și le observăm cu detașare de alte chestiuni, interese, alte teme pe care unele state, dacă ne referim la opoziția pe care o fac, le scot în evidență, putem spune că România este unul din statele importante ale Uniunii Europene, are această capacitate de a fi membru Schengen cu toate drepturile și obligațiile. Am dovedit că avem capacitatea de a face acest lucru, de a ne îndeplini obligațiile, am făcut mai mult de atât și nu văd niciun motiv pentru care România să nu acceadă în următaorea perioadă, mai ales că vorbim de un an foarte important, anul centenarului Marii Uniri, în spațiul Schengen. Nu există absolut niciun motiv, iar acesta este unul dintre principalele puncte pe care, împreună cu colegii din delegația română vom marșa în perioada următoare.

D.C.: Ați vorbit despre anul centenarului, un an care are o semnificație specială pentru România și cu reverberații europene. În discursul său privind starea Uniunii, Jean-Claude Juncker amenționat acest moment. Poate fi o pregătire și de imagine pentru România, în contextul în care va prelua președinția rotativă a UE. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile României și cum ar trebui să își fructifice acel moment de șase luni?

R.P.: E clar că preluarea președinției vine într-un moment extrem de important, la o lună după ce România a sărbătorit centenarul Marii Uniri și este o încununare a procesului de integrare în Uniunea Europeană. De asemenea, vine într-un moment extraordinar de important din punct de vedere al viitorului european pentru că revenim la cele două teme importante care vor ocupa agenda europeană în următoarea perioadă și anume Brexit și Cadrul Financiar Multianual. Cred că rolul României în acest context va fi extraordinar de important, mai ales în condițiile în care sunt cele două elemente importante de apărat: banii de care să beneficieze România în următoarea perioadă a CFM și interesele cetățenilor europeni, în special a cetățenilor români care locuiesc în Marea Britanie care trebuie apărate în mod constant în privința drepturilor pe care le au în Uniunea Europeană sau în Marea Britanie, ca urmare a Brexit.

D.C.: Suntem într-o perioadă în care Germania își caută echilibrul politic, sunt săptămâni de zile care au trecut din momentul în care Angela Merkel a încercat să își configureze noul cabinet, se întoarce la sprijinul socialiștilor. Pare se însă că agenda franco-germană, acest motor care a împins Uniunea Europeană înainte timp de zeci de ani se pregătește. Cum vedeți acest curs de coliziune pe care se poziționează deocamdată de unul singur Emmanuel Macron în raport cu instituțiile UE și ce ar însemna asta pentru români?

R.P.: Discuția despre viitorul Uniunii Europene este una deschisă și trebuie să continue în următoarea perioadă. Personal, nu cred într-un deziderat al unei Europe cu mai multe viteze, o Europă pentru state dezvoltate și o Europă pentru state mai puțin dezvoltate. Trebuie să existe o Europă pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene. Pe de altă parte, sunt câteva elemente cheie în ceea ce înseamnă dezbateri privind viitorul Europei și cred că dacă reușim să transformăm Europa, UE, instituțiile UE în instituții mai puternice prin prisma încrederii pe care cetățenii europeni trebuie să o aibăîn acestea, vom reuși să reașezăm Uniunea Europeană pe niște baze solide. Sigur că sunt foarte multe provocări cu care Europa s-a confruntat în ultima perioadă – extremismul, pentru că vedem un fenomen îngrijorător în câteva state ale UE, mai ales în rândul tienrilor, ceea ce este iarăți o problemă. Emmanuel Macron este pro-european, viziunea pe care o are asupra viitorului Europei poate să ducă la un anume progres din punct de vedere ideologic. Europa trebuie să fie un exemplu, să fie un motor pentru ceea ce înseamnă economia mondială, însă cred că Europa trebue să fie mult mai apropiată, prin instituțiile pe care le are, de cetățeni și să răspundă direct și rapid nevoilor cetățenilor săi.

D.C.: Am început interviul cu dumneavoastră prezentându-vă ca fiind cel mai proaspăt membru al reprezentării României în Parlamentul European. Dacă ar fi să rezumați, în câteva cuvinte, activitatea dvs de anul trecut și ce proiecte și priorități v-ați asumat pentru anul ce a început.

R.P.: A fost o perioadă densă și intensă din punct de vedere al activității pentru că nu am venit niciun moment în Parlamentul European cu gândul la timpul rămas până la finalizarea mandatului, ci am venit cu gândul de a reprezenta cât mai bine cetățenii care până la urmă ne-au trimis pe toți aici. Sunt foarte multe proiecte importante pe cred că putem să le așezăm într-un cadru european pentru cetățenii europeni și, în special, pentru cetățenii români, de la chestiunile bugetare care privite din țară cu o oarecare neîncredere au un impact extraordinar asupra vieții de zi cu zi a noastre în țară, la apărarea intereselor cetățenilor români în Europa, pentru că acest lucru trebuie să se facă în mod constant. Un alt proiect foarte important îl reprezintă aderarea României la Spațiul Schengen, este un deziderat pe care ni l-am impus și un lucru pe care trebuie să îl facem fără niciun fel de discuții în acest sens, la care se adaugă proiectele legate punctual de anumite chestiuni. Mă refer la simplificarea accesării fondurilor europene, la sprijinirea IMM-urilor, la sprijinirea sectorului inovativ, pentru că nu există dezvoltare, progres, dacă nu există și inovație, la apărarea drepturilor cetățenilor și a consumatorilor în Uniunea Europeană. Vă pot da un exemplu, cel legat de cumpărătorii de mașini. Există o mare problemă la nivelul Uniunii Europene cu mașinile second-hand unde nu corespund întotdeauna specificațiile tehnice oferite de vânzător cu realitatea. Mă refer la existența unei baze de date la nivel european cu tot ceea ce înseamnă datele tehnice ale unei mașini second hand astfel încât putem vedea oricând kilometrajul real, anumite vicii ascunse, perioadele și de câte ori a fost mașina în service, la inspecția tehnică. Pentru că aceste lucruri produc pagube de zeci de milioane de euro anual. Aceste lucuri se pot face de aici și pot avea efecte, beneficii asupra cetățenilor și mult mai apropiate pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru cetățenii României.

D.C.: Deci ar fi o interconectare a unor baze de date sau crearea unei baze de date noi?

R.P.: Crearea unei baze de date comune la nivel european care să includă toate aceste specificații tehnice ale unei mașini second-hand.

D.C.: Și pentru români ar fi o veste importantă. Suntem printre campionii importurilor de mașini la mâna a doua, cred că după recenta modificare a legislației au intrat sute de mii de mașini în această situație în România, care se adaugă altor milioane din anii trecuți.

R.P.: Categoric. Fiecare cumpărător de bună credință este interesat de două chestiuni când cumpără un autoturism: numărul de kilometri și starea tehnică dincolo de cea care se poate vedea cu ochiul liber. Avem extraordinar de multe exemple în acest sens, oameni care s-au confruntat cu diferite probleme după achiziționarea unui autoturism second-hand. Repet, este un exemplu de ceea ce putem face ca reglementări, activitate europeană în această perioadă.

 

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *