VIDEO INTERVIU Europarlamentarul Victor Negrescu: Bruxelles-ul și Europa există doar la București, dar Europa trebuie să fie prezentă și în țară

Cel mai tânăr europarlamentar român, Victor Negrescu, membru al delegației PSD, a acordat un interviu pentru caleaeuropeana.ro în care a radiografiat decalajele acumulate de România față de alte state membre și a vorbit despre soluțiile pe care le poate adopta pentru a fructifica cu adevărat statutul de membru al UE.

VIDEO:

Principalele declarații ale eurodeputatului: 

Delegația Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului pe lângă Uniunea Europeană, lansată la Bruxelles pe 25 aprilie 

– Eu reprezint în Parlamentul European județul Alba, iar celălalt coleg al meu, Emilian Pavel, județul Bihor. Am discutat despre acest proiect de dinainte de a fi ales europarlamentar, mergând pe ideea că trebuie să fim mai bine reprezentanți la Bruxelles. Și aici ma refer la tot ce înseamnă România:oportunitățile sale culturale, oportunitățile economice, cele turistice. Evident, interesul meu este să reprezint tot ce înseamnă zona de vest a României. Delegația pe care noi o lansăm reprezintă zona de vest a României și spun asta foarte clar: a României. 

– Este o delegație prin care vrem să arătăm tot ce înseamnă această zonă a României, într-un context european, dat fiind faptul că mai toate regiunile din Europa au o prezență la Bruxelles; mă refer la provinciile din Polonia, landurile din Germania, regiunile din Spania ș.a.

– Această reprezentanță caută să pună în legătură interese economice, culturale cu instituțiile europene și  facilitează accesul la fondurile europene direct la Bruxelles.

 -România nu reușește să participe la competițiile europene disponibile la nivelul Comisiei în valoare de 35 mld. euro anual pentru că nu este prezentă acolo. Și de aici interesul de a deschide această reprezentanță.

– Vom deschide această structură la finalul săptămânii, pe 25 aprilie, în cadrul Festivalului denumit ”Primăvara românească”.

-Oamenii din zona de vest își doresc să fie și mai aproape de Europa. Noi asta încercăm să facem. Sunt peste 10.000 de persoane care au vizitat deja site-ul nostru și am primit sute de e-mailuri.

”România are un potențial enorm în domeniul IT. În România, sunt peste 8 milioane de persoane cu acces la internet”

negrescu_mepawards2– Câștigarea Premiului “Europarlamentarul anului pentru Agenda Digitala” este un motiv de mândrie pentru mine. În câteva luni de mandat am reușit să atrag atenția celorlalți colegi europarlamentari. Acest premiu mi-a fost desemnat prin votul colegilor din PE și într-un domeniu care mă interesează și unde cred că trebuie să ne implicăm mai mult.

– România are un potențial enorm în domeniu. Poate fi un lider regional în domeniul noilor tehnologii. În România sunt pest 60.000 de persoane care lucrează în IT, dacă lărgim spectrul spre outsourcing, putem vorbi de peste 150.000 de persoane care activează în acest domeniu , avem peste 5000 de companii care activează în tot ce înseamnă software. România are capacitatea să devină un lider.

– Am reușit să organizez mai multe dezbateri în plenul Parlamentului European, pe acest subiect. Am fost unul dintre organizatorii celui de-al șaselea Forum European pentru Inovare. Am încercat să atrag atenția asupra potențialului României, în diverse reviste prestigioase la nivel european și să vin cu amendamente asupra legislației europene în materie de drepturi de proprietate în domeniul digital, pe agenda digitală. Sunt domenii unde interesele României trebuie să fie reprezentate. Premiul oferă României oportunitatea de a fi mai vocală în acest domeniu.

– În România, sunt peste 8 milioane de persoane cu acces la internet, deci mult peste populația activă din România, dintre care aproximativ 5 milioane sunt conectați la rețelele sociale. Și în satele românești există oameni conectați la internet. Este important să fim prezenți în acest domeniu pentru că este o realitate a zilelelor noastre. Un tânăr din mediul urban alocă prezenței sale online în jur de 2 ore pe zi, cel puțin, ceea ce face ca internetul să fie prezent, uneori, mai prezent decât familia.

Cum a ratat România ani la rând accesarea a zeci de miliarde de euro oferite de Comisia Europeană

– Atunci când am preluat mandatul m-am gândit ce pot face concret (…) și am considerat că este important să vorbim despre cum putem atrage bani europeni disponibili direct la nivelul Comisiei Europene. Vorbim de o sumă totală de 35 mld euro disponibili anual, prin aproximativ 500 de linii de finanțare. România participă la aproximativ 5% din liniile disponibile la Bruxelles, deci este o problemă de participare la aceste competiții europene.

– Împreună cu echipa mea am adunat aceste fonduri disponibile, le-am publicat pe un site, granturieuropene.ro unde există aceste tipuri de finanțări, încercăm să actualizăm permanent acest site. La acest moment, sunt peste 100 de oportunități de finanțare disponibile pentru diferite categorii de beneficiari, chiar și pentru simpli cetățeni.

– Comisia Europeană a considerat că nu este necesar să promoveze suplimentar această sursă de finanțare, întrucât România beneficiază și de fonduri structurale. Iar cei din țară au considerat că este mai ușor să atragă fondurile prin diverse autorități de management, decât să meargă direct la Bruxelles. (…) Din punctul de vedere al Comisiei Europene există o compatibilitate a celor două surse de finanțare, poți câștiga un proiect în țară, fiind posibilă o cofinanțare a aceluiași proiect. 

– România beneficiază de aproximativ 7 miliarde de euro din fonduri structurale, anual. La nivelul Comisiei Europene sunt 35 mld de euro anual. Există un exemplu în România: laserul de Măgurele, cel mai mare proiect la care România participă cu granturi disponibile la nivelul Comisiei Europene. 

Bruxelles-ul și Europa există doar la București, dar Europa trebuie să fie prezentă și în țară”

 Am impresia că Bruxelles-ul și Europa există doar la București , dar Europa trebuie să fie prezentă și în țară. E importantă relația dintre comunitățile locale din România și Bruxelles-ul.

– Avem exemplul Poloniei, care a accesat 110% din fondurile structurale disponibile, tocmai pentru că ei s-au pregătit și a existat un demers în acest sens. Provinciile poloneze sunt prezente la Bruxelles și cred că acest lucru a înlesnit accesarea acestor fonduri.

negrescu

Ce sprijin vor primi românii din Diaspora la întoarcerea acasă 

-Eu mă consider unul dintre românii care s-au întors în țară. Am trăit în Belgia și în Franța aproape 9 ani de zile și am decis să mă întorc în țară deși copilăria mea a fost petrecută în străinătate. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că sunt mai multe de făcut în România, mai multe de schimbat. Sunt mulți români care și-ar dori să se întoarcă în țară și cred că trebuie să venim cu un demers instituțional coerent.

– În acest sens, am lansat un apel care se va concretiza într-un proiect de lege în legislația națională, de a construi un proiect de lege prin care lansăm un proiect național destinat românilor care se întorc în țară.

– Acest proiect va cuprinde elemente clare, concrete. Nu prin alocarea de resurse financiare suplimentare, ci printr-o mai bună organizare.

– Spre exemplu, atunci când o familie se întoarce cu un copil, care are dificultăți în a-și recunoaște diploma, care este procedura, se poate echivala diploma la nivel local? Acum, se poate echivala doar la nivel național, e greoi procedeul. Cum putem îndruma acest copil astfel încât să învețe limba română mai rapid, spre exemplu. Familia care revine în România revine cu acte – cine face traducerea acestora legalizată, cum se avizează aceste documente la notar, care sunt costurile, se pot face anumite reduceri? Sau privitor la pensie, ce înseamnă vechime în muncă, asigurări sociale pe care acea persoană le-a plătit peste hotare.

– Toate aceste lucruri ar trebui să existe într-un plan concret în așa fel încât lucrurile să fie foarte clare, ca românul care vrea să se întoarcă în țară să se uite pe acel proiect de lege.

Aproape jumătate din locurile cuvenite românilor în instituțiile UE sunt neocupate 

– Este un demers pe care l-am început de la preluarea mandatului. Am interpelat Comisia Europeană cu privire la ponderea românilor aflați în instituțiile europene, fie că este vorba de nivel decizional, fie de funcții publice disponibile la nivelul UE. Răspunsul pe care l-am primit eu inițial este acela că România are un deficit de aprox. 40% față de numărul de locuri care ar trebui să fie disponibile țării noastre. 

-Există, la nivelul instituțiilor UE, un sistem de cote alocat fiecărui stat. Faptul că România nu beneficiază de respectarea acestor cote se datorează și faptului că nu reușim să ne susținem foarte clar oamenii în aceste funcții și că nu avem un demers organizat în acest sens. Când vorbim de reprezentarea țării noastre la Bruxelles, trebuie să vorbim și de aceste aspecte. Sunt lucruri pe care eu încec să le fac, ca europarlamentar: am depus o serie de amendamente la legislația pentru bugetul european pe anul viitor.

Asistenții români, discriminați

– Am atras atenția asupra faptului că pentru români există restricții suplimentare. Spre exemplu, în cazul asistenților locali pe care îi au un europarlamentar român și unul german, ambii având aceeași sumă de bani alocată. Din păcate, salariul pe care trebui să i-l dăm unui asistent din România poate fi de maxim 600 de euro, în timp ce salariul minim pe economie în Belgia este peste 1000 de euro. Doar anumite state din est au aceste restricții impuse. Ca să atragi spre echipa ta cel mai competent asistent local, aceste sume nu mai sunt neapărat competitive. Deci vedem astfel că există din start discriminări, iar acestea se reproduc și când vine vorba de promovarea lor în funcții-cheie ale instituțiilor europene.

– Trebuie să găsim o formă de a combate aceste discriminări. Altfel, vom continua să fim subreprezentați. Germania, Italia sunt două țări cu o reprezentare foarte bună la nivel european.

-Voi iniția un dialog cu toate grupurile politice pentru a combate această discriminare

-Am în plan trimiterea unei adrese oficiale către președintele Comisiei Europene prin care să scoatem în evidență această discriminare sau neajuns în ceea ce înseamnă reprezentarea românilor la nivelul instituțiilor europene. De fiecare dată când am pornit un astfel de demers, am primit un răspuns. Voi iniția, în baza acestui răspuns, un dialog cu toate celelalte grupuri politice și cu reprezentanții MAE pentru a găsi o manieră procedurală prin care să putem combate această discriminare.

Românii cu dizabilități nu pot ajunge în centrele de testare pentru viitorii funcționari UE

Este clar că sunt unele probleme, inclusiv în România, la centrele de testare. De exemplu, la nivelul UE există o cotă pentru persoanele cu dizabilități, ca aceștia să poată fi angajați în instituțiile europene. Din păcate, dacă un român cu dizabilități ar dori să aplice pentru un astfel de post, el trebuie să meargă într-un centru de testare din România, pus la dispoziție de Comisia Europeană, nu de Guvern, dar acestea nu au o rampă de acces, sau unele se află într-un subsol. Nu este normal ca românii cu aceste dizabilități să nu aibă acces la acest centru de testare. 

România trebuie să pregătească 7.000 de persoane pentru președinția rotativă a UE din 2019

-Trebuie să avem o reacție promptă și să existe un demers structurat în așa fel încât să identificăm problemele și să le combatem cât mai rapid. Altfel, în 2019, când vom prelua președinția rotativă a Uniunii Europene vom avea dificultăți în a ne găsi parteneri de dialog la nivelul Comisiei pentru a ne implementa proiectele noastre pe durata celor șase luni. Avem inclusiv această perspectivă la care trebuie să ne gândim și la care trebuie să lucrăm. 

– La nivelul Guvernului României există un plan deja gândit în așa fel încât România să fie pregătită pentru anul 2019.

-Estimările făcute de noi arată că România trebuie să pregătească, din sistemul public românesc, aproximativ 5000 persoane pentru această președinție a UE. Și probabil o să mai avem nevoie de alte aproximativ 2000 persoane care să fie capabile să reprezinte interesele noastre direct la Bruxelles. Sunt universități din țară care doresc să aibă un demers organizat în acest sens.

Prioritățile României la Președinția UE

-Trebuie să conștientizăm importanța acelor șase luni. Putem aduce în față mai multe proiecte de interes național, fie că este vorba de relația cu R.Moldova, de rolul României la nivel european, că este vorba de susținerea unor fonduri pe domenii cheie în țara noastră, susținerea unor proiecte de interes precum cele din sectorul agricol sau sectorul IT.

– Noi facem agenda Consiliului European, pe care putem „împinge” proiecte care să determine Comisia și Parlamentul să dezbată aceste lucruri într-o manieră mai rapidă și să vină cu soluții în acele șase luni. 

România riscă să rămână în afara Schengen și în următorii 4 ani

-Dat fiind faptul că nu există un consens politic cu privire la aceste două elemente, există riscul ca România să fie în afara Schengen în 2019.

– Nu văd atât de multe riscuri în a avea un mecanism de cooperare și verificare. Principalul risc este absența României din Spațiul Schengen.

– Am avut mai multe demersuri în acest sens, am avut o întrunire cu președintele Martin Schulz și am fost primul care a obținut o declarație verbală de susținere a României la spațiul Schengen din partea acestuia. Am avut mai multe întâlniri cu oficiali europeni, am primit o scrisoare oficială din partea președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, prin care se recunoaște faptul că nu există nicio legătură între MCV și aderarea României la Schengen și că România îndeplinește de trei ani criteriile de intrare.

-Am trimis o scrisoare către miniștrii de justiție și către miniștrii de interne din toate statele europene. Am primit deja răspunsuri, din partea mai multor miniștri, de susținere pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Cum ar putea forța România o decizie de aderare la Schengen

-Voi face presiuni pentru susținere astfel încât să punem pe ordinea de zi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a problemei aderării României la spațiul Schengen. Pentru că de multe ori, asta se întâmplă, nu apare subiectul Schengen pe ordinea de zi.

– Am auzit mai mulți oficiali din sistemul public din România care spun că nu ar trebui să punem subiectul pe agenda JAI, că poate ne resping. Eu l-aș pune pe agenda fiecărei ședințe JAI, să vedem ce stat din Uniunea Europeană își permite să fie atât de antipatizată de alt stat membru sau de zona de est a Europei care susține demersul nostru și al Bulgariei încât să se opună de fiecare dată. Nimeni nu își permite să se opună fără argumente și de fiecare dată la acest demers perfect normal pentru că Comisia Europeană subliniază că de trei ani de zile noi îndeplinim criteriile. Haide să fim mai curajoși. Dacă noi nu punem subiectul pe ordinea de zi, nu se poate zice nici nu, nici da.

 România este pregătită să adere la zona euro. 2019 este o dată fezabilă”

-Au fost mai multe date lansate pentru aderarea României la zona euro. Fiind membru în Comisia pentru bugete a PE, este un subiect de interes pentru mine, probabil că o dată fezabilă ar fi 2019, din punctul meu de vedere. România îndeplinește majoritatea criteriilor de aderare la zona euro, mai sunt demersuri pe care mai trebuie să le facem din punct de vedere al raportărilor bugetare și al stabilității macroeconomice. Din discuțiile avute cu BNR și Ministerul Finanțelor, România ar fi pregătită să facă acest lucru.

– Mai avem o deficiență în informarea cetățenilor și trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu produce o creștere a prețurilor, așa cum s-a întâmplat în alte state.

Care este cursul optim care ar avantaja România la adoptarea monedei euro

– E foarte important să avem un raport între euro și leu în momentul în care trecem în zona euro cât mai favorabil monedei naționale. De aceea și întârzierea acestei proceduri de aderare, este o dorință a sistemului public din România, pentru că vedem că euro scade treptat și că inflația este într-un ritm de scădere pozitiv și trebuie să avem o conversie cât mai bună pentru moneda noastră. Avem nevoie de un leu cât mai puternic.

– Eu cred că este important să avem o conversie raportată la o cifră rotundă, fără virgule și centimi, deoarece acest lucru afectează prețurile. De preferat 1 la 4, dacă e 1 la 4,3 deja creează probleme, pentru că poate însemna 1 la 5 de multe ori. 

PSD are 8.000 de membri și simpatizanți interesați de politica europeană

-Conectarea la socialismul european este un lucru extrem de important pentru România. Din partea PSD există o foarte bună colaborare cu Partidul Socialiștilor Europeni. Există un demers comun al socialilor europeni de a susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. 

– Social-democrații din România au avantajul de a fi al patrulea grup politic din cel social-democrat din Parlamentul European, suntem un grup care suntem ascultați și cred că este foarte bine că România nu are niciun reprezentant în grupul extremist.

-Eu mă ocup de aproape 8 ani de relația dintre PSD și Partidul Socialiștilor Europeni. Ocup funcția de președinte al PES Activists România, structura militanților și simpatizanților Partidului Social-Democrat. Aproape 8000 dintre membrii și simpatizanții PSD au început să fie interesați de ce înseamnă politica europeană, să fie informați. Pentru prima oară avem o structură cu caracter european într-un partid din România. (…) PSD este partidul care a adus România în NATO și care, din punctul meu de vedere, este cel mai pro-european. Organizația noastră subliniază atașamentul pe care îl avem față de familia politică europeană.

 MCV poate avea efecte pozitive și poate ajuta sistemul judiciar din România”

-Greșeala pe care o fac anumiți lideri politici este să considere oportun, pentru a câștiga capital politic în țară, să spună peste hotare lucruri care nu sunt adevărate, sau sunt incorecte.

– Spre exemplu, la întâlnirea dnei Macovei, pe MCV. Eu sunt de părere că MCV poate avea efecte pozitive și poate ajuta sistemul judiciar din România, fără să aibă vreo legătură cu intrarea în spațiul Schengen. Acolo au fost prezenți și o serie de experți care analizează România, acei experți au vorbit și au relatat anumite lucruri care nu se întâmplă în țara noastră. Spre exemplu, faptul că în sistemul public din România, oamenii politici sună oameni din sistemul judiciar și le spun ce dosare să înceapă și pe care nu. E doar zvonistică, nu avem dovada că se întâmplă acest lucru. Sau, spuneau experții, că diplomele noastre nu au valoare pentru că ele se cumpără. Spuneau lucruri care afectează imaginea României în ansamblu, cetățenii de rând.

– Asta este de regulă diferența de perspectivă între sociali democrați și partidele de dreapta – aceea că noi am crezut că trebuie să apărăm, dincolo de interesul nostru politic imediat și câștigarea alegerilor, și interesul național. Credem că dincolo de a reprezenta PSD la Bruxelles, reprezentăm și interesele țării noastre. Martin Schulz, liderul stângii europene, este singurul care s-a exprimat ferm și public pentru aderarea României la Schengen.

 

 . 

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to VIDEO INTERVIU Europarlamentarul Victor Negrescu: Bruxelles-ul și Europa există doar la București, dar Europa trebuie să fie prezentă și în țară

  1. Pingback: Delegaţia Transilvaniei la Bruxelles, lansată pe 25 aprilie la Bruxelles | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Europarlamentarul Victor Negrescu, despre aderarea României la Schengen: Am trimis o scrisoare către miniștrii de justiție și interne din statele europene. Am primit deja răspunsuri de susținere | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *