Socialiștii europeni vor ca viitorii candidați la președinția Comisiei Europene să fie desemnați prin votul cetățenilor europeni, pe modelul alegerilor primare din Statele Unite, a declarat, în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, europarlamentarul social-democrat, Victor Negrescu.

”Elementul inedit la care lucrăm astăzi este acela, ca pentru 2019, desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al Comisiei să fie realizată printr-o competiție deschisă tuturor cetățenilor: alegeri primare, după modelul american, în care candidații ar urma să meargă din stat în stat, să obțină voturi, iar în baza acelora să fie desemnat. O democratizare puternică a tot ceea ce înseamnă viață politică europeană, în special un contact mai mare între decidenții europeni și cetățeni, și responsabilizarea acestora”, a declarat Negrescu într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro.

Eurodeputatul român a făcut referire și la o altă oportunitate istorică pentru anul 2019, una care vizează România și Republica Moldova: Chișinăul ar trebui să profite de momentul președinției române a Consiliului UE din 2019 pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.

”Ține de dânșii să rezolve problemele pe care le au, în acest moment, în țară, să fie pregătiți, să discute cu UE și să își respecte angajamentele. Dar România trebuie să joace acest rol important în 2019”, a completat europarlamentarul PSD.

VIDEO

Despre Brexit și situația românilor din Marea Britanie:

Cred că este o problemă extrem de importantă și nu trebuie să o luăm cu lejeritate. Este important ca România să aibă o poziție foarte clară în contextul Brexit-ului, să participe activ la negocieri și, mai ales, să participe activ pentru a proteja viața cetățenilor români care trăiesc în Marea Britanie. De fapt, dacă ne uităm la reacțiile publice, probabil am fost printre primii politicieni din România care au spus că cel mai important pentru noi este să găsim soluții pentru aceștia. În termeni statistici, vorbim de cel puțin 300.000 de mii de români care tăriesc acolo, în termeni legali, și care zi de zi participă la viața lor din Marea Britanie și au nevoie de protecție pentru că riscurile sunt foarte mari. Un prim risc pe care îl pot întâmpina este acela de a face față valului xenfob care are loc astăzi în Marea Britanie împotriva resortisanților veniți din alte state membre ale UE și este important să-i protejăm. Cazul acelui magazin român care a fost incendiat este unul ilustrativ pentru ceea ce se poate întâmpla mai departe. Este vorba, de asemenea, de dreptul la muncă, la educație, de a urma o universitate, de a merge la școală. Sunt foarte multe drepturi garantate de Uniunea Europeană care ar urma să dispară după ce Marea Britanie iese din această familie comună și este important să găsim mijloacele prin care putem să le protejăm aceste drepturi. Dacă ne uităm la ultimele declarații ale liderilor britanici care urmează să se ocupe de negocierile pentru Brexit, vedem că ei spun foarte clar că nu văd un motiv pentru care ar trebui să garanteze în continuare aceste drepturi pentru resortisanții europeni care se află în continuare în Marea Britanie.

Obligațiile Marii Britanii pe care le are de respectat și garantarea respectării acestora:

Eu cred că este foarte important să fim prezenți la fața locului. Credă că rolul Ambasadei României în Marea Britanie va fi unul enorm, unul extrem de important și cred că ar trebui să avem un efectiv la fața locului care să vegheze la respectarea acestor drepturi. Eu mă bucur, pe de o parte, că negocierea care a avut loc între liderii europeni și David Cameron cu privinre la limitarea drepturilor pentru cetățenii europeni în Marea Britanie nu se vor pune în aplicare, dar trebuie să vorbim și despre o realitate: în prezent, în Partidul Conservator din Marea Britanie a câștigat aripa de dreapta și au propus un premier care este un foarte mare susținător a tot ceea ce înseamnă Brexit și a tot ceea ce înseamnă limitarea drepturilor pentru cetățenii europeani. Declarațiile lui Cameron nu mai pot fi considerate ca fiiind cele ale Guvernului britanic de astăzi. În consecință, climatul este unul total diferit. Este clar că Marea Britanie va vrea să negocieze cu Uniunea Europeană

FOTO: CaleaEuropeana.ro

drepturile și avantajele pe care și le doresc, dar nu vor dori să ofere pentru toți europenii aceeași gamă de facilități. Prin urmare, eu văd riscul ca europenii veniți din zona Europei de est să își piardă drepturile de care beneficiază astăzi în Uniunea Europeană, dacă nu suntem prezenți la masa negocierilor. Vedem Franța și Germania care doresc să managerieze partea aceasta de negociere, ori România are foarte multe declarații, dar nu o vedem prezentă. Excepție face acea intervenție care a avut loc în Polonia când s-au întâlnit liderii noștri, dar nu vedem o continutitate. Aici este marea problemă de politică externă a statului român, mai ales în ultima perioadă: continuitatea, ideea de a merge de la declarații la fapte concrete, în a intra în proceduri, în chestiuni administrative pentru că nu trebuie să facem doar PR când vine vorba de politică externă, de protejarea cetățenilor români care trăiesc peste hotare. Este important să fim prezenția acolo și vă spun ca român care a trăit 9 ani peste hotare. De multe ori m-am simțit singur și izolat sau nebăgat în seamă de autoritățile române. Este foarte important să schimbăm această logică, mai ales acolo. Vă ofer un alt exemplu. Am fost europarlamentarul care a depus anul trecut o petiție pentru protejarea drepturilor omului care trăiește în mai multe state europene, cetățeni care au au fost afectați de discriminare, mai ales în Marea Britanie, dar erau și cazuri din Italia și Spania. Acea petiție a fost acceptată de către Comisia Europeană și mai mult de cât atât, recent am a avut o discuție în Comisia pentru Petiție prin care am solicitat Comisiei pentru Petiție să meargă în zonele din Marea Britanie unde cetățenii europeni au fost afectați de discriminare și, în mod special, să mearg la acel magazin care a fost incendiat pentru a vedea la fața locului ce trebuie făcut pentru că, dacă nu suntem prezenți, nu este tocmai ușor. Este simplu să treci cu vedere din cauza peisajului public întâmplări de genul acesta care, de fapt, pe termen mediu și lung, afectează viețile de zi cu zi ale românilor care trăiesc acolo.

Despre Comisia Europeană în contextul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit și reprezentarea intereselor tuturor celor 27 de state membre de către aceasta:

Negocierile cu Marea Britanie nu au aceeași forță pentru toate celelalte 27 de state membre. Este foarte important să punem presiune pe Comisia Europeană, dar trebuie să luăm și cadrul legal. Negocierile pentru ieșirea Marii Britanii se fac la nivel de Consiliu. În consecință, statele vor fi cele care vor juca un rol important. De aceea va fi desemnat și un stat principal care va modera partea de negociere cu Marea Britanie, urmând ca celelalte să se consulte frecvent pentru fiecare element-cadru și, mai ales președintele Donald Tursk va juca un rol foarte important. Comisia va juca un rol secundar, de furnizor de competențe tehnice și legislative pentru a asigura această negociere. De aceea este foarte important ca noi ca stat să fim prezenți acolo. Dacă ne uităm la ultimele declarații, ideea acesta ca 1 ianuarie 2019 să fie data de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, o dată în care și noi vom juca un rol în președinția rotativă a Uniunii Europene, este important ca de acum să începem să fim prezenți acolo. Nu să ne trezim în 2019 că deținem președinția rotativă și că ar trebui să facem ceva. Ideea de continuitate și puncte concrete ne vor premite să menținem drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Am încredere că tot ceea ce înseamnă aparat public din Marea Britanie este deschis negocierilor cu România. Marea Britanie a fost un stat foarte bine reprezentat în relația cu România, foarte prezent în țara noatră, cu poziții ferme, clare și foarte importante și sper ca aceste elemente să continue și mai departe și să avem o relație extrem de bună așa cu am avut-o și până acum cu Marea Britanie.

Modalitatea în care se pot apăra românii în situații de manifestări xenofobe și instituțiile la care pot apela:

Este foarte important să explicăm românilor ce trebuie să facă. În primul rând, principalul mijloc de comunicare din Marea Britanie cu statul român este Consulatul României și, mai depare, ambasada României. Ar trebui ca acolo, cei care se ocupă să fie sprijiniți așa încât să ofere răspunsuri rapide pentru că au durat 2-3 zile

FOTO: CaleaEuropeana.ro

până au mers la locul unde a avut loc incendiul de la magazinul acela, lucru care nu mi se pare normal. Trebuie un răspuns mai rapid și un sprijin ferm. Al doilea punct de contact în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, se află la nivelul statului român via diferitele ministere. Când vorbim de drepturile muncii, apelâm la Ministerul Muncii. Și nu în ultimul rând, vreau să nu ezite să apele direct la Uniunea Europeană și la Comisia Europeană. Există 2 maniere prin care punctele lor de vedere să fie exprimate. Pe de o parte, avem un reprezentant care este garantul protecției drepturilor cetățenilor la nivel european pe care îl pot contacta cu un singur mail, și nu în ultimul rând, Comisia pentru Petiții. Un simplu cetățean european sau un cetățen din Marea Britanie poate redacta o petiție de o pagină în care menționează problema pe care a întâmpinat-o și o trimite Comisiei Europene online. Dacă are nevoie de sprijin, în cartea de membru supleant în această Comisie, mă poate contacta pe mine, direct. Va beneficia de tot suportul necesar pentru a depune această petiție și să avem o discuție concretă despre acest caz pentru a combate astfel de fenomene. Am toată disponibilitatea pentru a sprijini fiecare caz particular, pentur a evita aceste probleme. Sunt foarte multe soluții și, cu siguranță, vor găsi în mine un prieten. Anii pe care i-am trăit în străinătate mă facă să doresc să fac mai mul pentru românii care trăiesc peste hotare.

Cum poate arăta viitorul digital al României și al Europei:

Este foarte important ca România să aibă o strategie coerentă în domeniul pentru că sectorul digital este extrem de important în economia națională. Contribuie cu aproape 6% la PIB, fiind un sector principal din ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a țării noastre, dar acest lucru este rezultatul unor circumstanțe, nu a unei politici coerente. Avem o strategie națională în domeniul digital car,e dacă ar fi punsă în aplicare, ar genera o contirbuție la PIB din partea sectorului digital de aproapte 13%, dublându-se contribuția actuală. Ceea ce scrie în strategie, dacă am face ceva pentru acest lcuru și am implementa, ar fi niște pași simpli care vor ajuta acest doemniu. Ce ar însemna? Ar însemna nevoia de a coagula energiile pentru că în prezent în România avem următorul fenomen: avem companii multinaționale care au investit în sectorul digital, avem persoane foarte talentate care rămân sau pleacă din țară, dar nu avem ceea ce ar trebui să existe în mijloc. Nu avem star-up-ul în domeniul digital, în general star-up-uri românești care să vină cu idei și să lanseze produse care pot fi vândute oriunde în lume. Tinerii talentați fie se angajează în multinaționale, fie se pierd și pleacă peste hotare. Prin acest nou think-tank, Digital Citizens Romania, primul think-tank din domeniul digital din România, aceste energii pot fi coagulate. De aceea m-am bucurat să sprijin acest demers, să particip la prima conferință care a lansat think-tank-ul, loc unde au participat oameni din toate domeniile, din toate familiile politice și unde am discutat despre elemente centrale care se pot face mai departe și strategii

FOTO: CaleaEuropeana.ro

coerente pentru că la nivel european, fie că este vorba de planul Juncker, fie că este vorba de alte investiții care sunt realizate ( prin Orizont 2020 sau alte forme de finanțare), sunt foarte mulși bani disponibili pentru dezvoltarea acestui sector pe care România nu îi accesează. Vă dau un exemplu: România ar fi trebuit să lanseze în urmă cu cel puțin un an fondurile structurale pentru domeniul digital. La acea conferință participase fostul ministru Bostan și l-am întrebat ce se întâmplă cu acele linii de finanțare pentur că tot erau în lucru. Tot sunt în lucru și fiecare moent care trece ne îndepărtează de ceea ce poate să aducă bun acei bani europeni. Nici măcar nu accesăm pe cei dedicați Româniie. Ar fi bine să mergem mai departe și să-i accesăm pe cei de la nivel european și să lucrăm împreună pentru că atunci când este vorba de economie, este important ca toate energiile să meargă coerent pe soluții comune și aici pot menționa foarte mule exempl. În România, nu există o lege pentur business agents, oameni care sunt dispuși să finanțeze dezvoltarea de start-up-uri până la un punct. De asmeena, nu există o regleemntare pentru tot ceea ce înseamnă hub digital, acele centre unde merg tineri întreprinzători care dezvoltă afacerea și reușesc să dezvolte companai și mai departe. În toată Europa există o lege specială, la noi sunt strcuturate în diferite maniere și sunt tot felul de exemple de acest gen care fac ca România să fie exact cum ați spus dumenavoastră, o țară a contrastelor: țara cu cel mai mai mare număr de persoane certificate în IT la nivel european, dar statul care se află pe ultimul loc la tot ceea ce înseamnă accesibilitatea competențelor digitale și a internetului. În ciuda faptului că avem internet de mare viteză, oamenii nu știu să-l folosească. Cred că statul român trebuie să se trezească și să investească mai mult în acet domeniu.

Cum se vede România din Parlamentul European:

Nu doar că se vede altfel, dar se și acționează. În calitatea mea de europarlamentar, membru al Comisiei pentru Bugete, am ințiat anul trecut o serie de proiecte pilot, acele proiecte pe care europarlamentarii le pot iniția ca amendamente pentur care se alocă sume de bani pentru dezvoltarea unor arii care nu sunt finanțate până în prezent de către Comisia Europeană. Eu sunt europarlamentarul care a obținut cele mai multe proiecte pilot din Parlamentul European. Vorbim de 6.3 milioane de euro pentru 6 proiecte. Din cele 6 proiecte, 3 sunt pe domeniul digital ( vorbim de aproape 4 milioane pe această componentă) și mai mult decât atât, chiar ieri am primit raportul și rezultatele uc privire la proeictele pilot care vor fi aprobate anul acesta. Pot să vă spun că am obținut 6 milioane de euro pentru sectorul digital din România: digitalziarea sectorului industriei românești și partea de dezvoltare de competențe digitale. Se fac și la nivelul european demersuri pentru România și prin ceea ce am reușit să fac până în prezent, 10 milioane de euro merg către digitalizarea României și dezvoltarea competențelor digitale. Putem face lucruri și acolo, dar avem nevoie de suport în țară. Statul român nu aplică sau nu vine cu proiecte iar acesta este principalul impediment pe care îl întâmpină Comisia, să facă ca acei ban isă vină prin intermediul unui beneficiar care să implementeze aceste demersuri.

Ce pot face românii pentru a atrage bani europeni:

Chiar în discuțiile cu Comisia Europeană despre aceste proiecte-pilot am discutat foarte mult despre industria românească, despre nevoia de a industrializa România și mi-a fost expus de către un director în Comisia Europeană un proiect foarte important despre tot ceea ce înseamnă industria 4.0, noua formă de industrie, modernizarea ei și faptul că ei au investit la nivel european, vorbim de peste 20 de milioane de euro, în sprijinirea unor centre de inovare la nivel european și mi-a arătat acel director harta. Singurul stat care nu era pe hart era România. De ce? Pentru că ei nu au găsit parteneriate în țară și careera principala problemă? În România, actorii au o dificultate de a se asocia. Aeastă temere poate fi rezultată ca urmare a unui trecut mai puțin glorios al țării noastre și mă refer la perioada comunistă, dar pe lângă această chestiune temerea pornește de la o lipsă de informare pe care o fac autoritățile publice. Potențialii beneficiari cred că acei

FOTO: CaleaEuropeana.ro

bani nu pot fi accesați și nimeni nu îi sprijină în a intra în contact. Cineva trebuie să facă acest lucru. Statul trebuie să facă acest lucru în raport cu totți acești actori. Ce aș sugera eu: a mări gradul de informare punctuale pe aceste leemnte, a reuni actorii mai bine pentru a crea puncte de legătur, a crea platforme unde acești oameni să dialogheze, să se consulte, să lucreze împreună. Statul asta face în toată lumea și mai ales în Europa. De aici pornește succesul lor. Trebuie ăs facem și noi aceste leemnte. Noi, în general, și mă refer la decidenții din România, fac evenimente foarte frumoase, dar ei comunică și imediat pleacă. Nu cred că este normal. Dacă ești decident, vii, spui mesajul tău, dar asculți și ceea ce are sala de spus pentru că este un semn de respect și poți afla foarte multe lucruri interesante și utile care îți permit ție, ca decident, să remediezi greșelile și să faci ca oamenii să fie implicați. Noi am uitat să implicăm cetățenii, companiile, antreprenorii, cercetătorii, mediul academic în demrsurile noastre. Sugestia mea este aceea de a fi mai disponibili în a comunica și, mai ales, în a-i asculta pe oameni.

Despre absorbția fondurilor europene în Perioada Programului Operațional Regional 2014-2020 și măsurile ce trebuiesc luate în vederea creșterii gradului de absorbție pentru a nu mai genera nemulțumiri în rândul populației:

Eu cred că România nu-și mai permite să nu facă acest lucru pentru că discuția la nivel european, despre bugetul european, despre eventuala sa reducere, despre scăderea fondurilor de coeziune riscă să ne afecteze enorm, iar România trebuie să profite astăzi de banii disponibili, indiferent că vorbim despre fondurile structurale, sau cele disponibile la nivelul Comisiei Europene. Într-adevăr, trebuie o continuitate și mai ales o legătură foarte fermă între tot ceea ce înseamnă stat, autoritate națională și autorități locale. De aceea, eu împreună cu colegii din PSD credem că avem nevoie să creăm această sinergie. Astăzi avem o putere locală foarte mare și ar fi important să avem un punct de legătură solid cu tot ce înseamnă autoritate centrală pentru a implementa aceste proiecte. Eu cred că atunci când vorbim despre fonduri europene, scopul principal este implementarea acestor proiecte, consumarea acestor bani. Aceeași logică a dominat Polonia. Polonia a mers mai departe, dar cred că am mai spus lucrul acesta și îl spun deseori. În Polonia mergeai la autoritatea publică locală și primeai proiectul tip, pentru că ei și-au dat seama, cu scuzele de rigoare, că scopul nu este să faci o competiție între companiile de consultață care scriu proiecte mai bine, ci mai degrabă ca banii să fie folosiți. Riscul cel mai mare pe care îl vedem inclusiv în Marea Britanie este ca oamenii să nu mai simtă unde este Europa și ce face Europa pentru ei. Marea Britanie se afla pe primele locuri de consum de bani europeni dintre toate statele membre. În cercetare, în proiectul Orizont 2020 erau pe primul loc, deci vedeam investiții importante, însă britanicii nu observau acest lucru. Erau niște beneficiari ascunși, dar nu li s-a comunicat public, ceilalți simțindu-se izolați sau ignorați. În Marea Britanie beneficiarii erau marile insitute de cercetare, cei cu consultanții cei mai scumpi, iar cetățeanul de rând nu percepea prezența banului european.

Beneficiile pe care Marea Britanie le are în Uniunea Europeană, însă pe care le va pierde odată cu ieșirea, precum și modalități de accesare mai facilă a fondurilor europene:

Știți chestiunea aceea care tot se discută, și anume că britanicii au căutat pe Google ce înseamnă ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană însă abia după ce au votat. Același risc există la nivelul tuturor statelor. Eu sunt unii dintre acei oameni implicați în fenomenul politic care merg foarte mult prin țară. Cred că nu există județ prin care să nu fi trecut deja de 4-5 ori în ultimii 2 ani. Așadar, întâlnesc cetățeni europeni care ma întreabă cum pot accesa bani europeni deoarece li se pare imposibil, neștiind cum o pot face. Acest lucru formează un sentiment de frustrare, acel sentiment potrivit căruia Comisia ar fi de vină, sau altcineva. Ori merită ca noi să luptăm împtriva acestui element și să deschidem accesibilizarea fondurilor europene. Eu nu cred că se fac numai proiecte de milioane de euro, deci pot accesa și tinerii fermieri, iar antreprenorii din mediul rural își pot dezvolta afacerile. Aceia sunt banii consumați în România. Haide să dăm mai mulți bani acolo. De exemplu noi avem sume necheltuite pe clustere. Mi-ar fi placut să avem în România o țară plină de clustere, dar s-au făcut doar câteva deoarece nu avem capacitate organizatorică. Haide să finanțăm atunci prima parte a unui cluster, și anume centre de cercetare. Pentru a face un cluster care e un conglomerat care pune în legătură mediul de afaceri, mediul academic, cercetarea și rețele publice locale, trebuie să faci primul pas, și anume centrul de cercetare pe care de multe ori nu-l avem. Deci, temerea mea pe care o remarc mai ales acum în noua strcutură a fondurilor europene este că din nou finanțăm iluzii, chestiuni macro, pe care nu avem capacitatea să le implementăm și o spun, cu toată tăria, România nu este centrul Bucureștiului, sau periferia Bucureștiului nu este centrul Bucureștiului. Noi trebuie să aducem acei bani și în periferia Bucureștiului, dar și în celelalte județe care au nevoie și mai acută de a accesa acești bani.

Responsabilitatea stângii la nivel național după rezultatele alegerilor locale din 2016:

Într-adevăr, rezultatele alegerilor locale au fost impresionante, sau foarte pozitive pentru Partidul Social Democrat și în primul rând dorim să le mulțumim cetățenilor care au avut încredere în noi, care ne-au susținut candidații, iar acest lucru ar trebui să ne responsabilizeze și mai mult. Această încredere nu este un lucru dat, fiind foarte important de demonstrat că într-adevăr venim cu proiecte bune. PSD, în ciuda numeroaselor critici pe care uneori le primește, este totuși un

FOTO: CaleaEuropeana.ro

partid a cărei reputație este bazată pe seriozitatea sa. Primarul nostru, doamna Firea, este un om care are foarte multe competențe, care are o viziune pentru București și este important să fie sprijinită în demersurile pe care urmează să le facă. Cred că trebuie să demonstrăm în București ce putem face, pentru a reuși să demonstrăm că putem gestiona întreaga țară. Pentru noi, ca partid, principala provocare este ca aleșii noștri locali să dovedească faptul că pot face lucruri. De multe ori observ din partea populației dorința de a avea foarte multe realizări până la alegerile parlamentare, ceea ce este puțin dificil deoarece vorbim de numai câteva luni de mandat. Cu toate acestea cred că sunt proiecte, câteva lucruri care se mișcă. Într-adevăr la început se pot face și mici greșeli dar important este să deschidem din nou dialogul pentru că succesul campaniei noastre s-a bazat pe ideea de a îi asculta pe ceilalți. Partidul nostru este unul serios, avem experți, putem face treabă, dați-ne oportunitatea. Ne-au dat oportunitatea și vom face lucruri concrete. Și pentru că vorbim despre bani europeni, aceștia există, inclusiv pentru București, și cred că un mare succes pentru noi a fost reușita unui primar de sector. Trebuie să o spun, primarul sectorului 3, domnul Robert Negoiță, este cel care a reabilitat cele mai multe blocuri la nivel național pe bani europeni. Dacă mergi în sectorul 3 vezi că practic acesta s-a reîmprospătat în ultima perioadă, datorită accesării fondurilor europene. Cred că aceste lucruri trebuiesc remediate. Întâmplător cunosc și experții de la primăria capitalei aduși de echipa noastră pentru accesarea acestor fonduri și cred că în perioada următoare, în următorii ani vom vedea lucruri interesante care vor fi realizate cu bani europeni.

Despre planurile primarului general al Bucureștiului, Gabriela Firea:

Am discutat cu echipa sa și de aceea vă spun foarte bine ce se întâmplă și știu că la nivelul primăriei existau anumite dificultăți de accesare și mai ales de a crea sinergiile în interiorul primăriei pentru ca aceste proiecte să fie accesate. De multe ori existau anumite proiecte gestionate de anumite persoane din primărie sau diferite autorități, dar pe care nimeni nu le centraliza.

Sprijinul acordat Gabrielei Firea:

Eu sunt disponibil să sprijin pe oricine din Partidul Social Democrat, precum și orice autoritate publică locală din România în accesarea fondurilor europene. Sprijin deja o serie de demersuri realizate în țară, însă nu pot fi garantul accesării banilor europeni, dar pot contribui cu informații. De aceea, de la inceputul mandatului un prim lucru pe care l-am facut a fost să lansez un portal de informare despre granturile la nivelul Comisiei Europene. Dacă primăria dorește acest lucru, va beneficia în continuare de sprijinul meu. Așa cum am spus, este rezultat istoric pentru PSD în București, acesta trebuind menținut și de asemenea să venim cu alte elemente pentru că stânga în general este foarte puternică în capitale și noi trebuie să fim în continuare puternici și aici în București cu lucruri care îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor.

Cele mai importante proiecte gestionate sau în cadrul căruia europarlamentarul Victor Negrescu a participat în ultima perioadă în Parlamentul European:

Ceea ce am încercat a fost să duc partea de discuții legislative în elemente concrete. V-am dat exemplul proiectelor pilot. Foarte multă lume vorbește despre amendamente la buget, eu le-am transformat în proiecte concrete – 6.3 milioane de euro, sper eu 12 milioane până la sfârșitul acestui an, proiecte pentru sprijinirea combaterii șomajului la nivel european și sprijinirea șomerilor, în total fiind peste 14 proiecte și vorbim despre niște proiecte undeva la 20 de milioane de euro pe care prin rapoartele pe care le-am avut în Parlamentul European am reușit să le punem la dispoziție pentru combaterea șomajului la nivel european și aștept, sper eu, în curând un nou proiect din partea României pentru sprijinirea șomerilor din țară. Un alt element concret pe care am încercat să-l facem este ca atunci când

FOTO: CaleaEuropeana.ro

vorbim despre elemente juridice, să reușim să avem discuții largi în care să auzim punctul de vedere al beneficiarilor in România. Pentru pachetul legislativ privind protecția datelor am căutat să discut cu oameni care implementează securitatea datelor, dar și cu companii și cu utilizatori pentru a vedea numeroase puncte de vedere și pentru a veni cu amendamente concrete. Nu în ultimul rând, în Comisia pentru petiții am căutat să sprijin acest demers care a fost inițiat de un român, inițiind la rândul meu o serie de demersuri pentru românii ce locuiesc peste hotare sau pentru cei din spațiul Schengen. Dar ce imi propun din următorii ani de mandat este de a merge la un nou nivel, acela de a căuta în așa fel încât tot ce se discută la nivel european să aibă un partener în țara noastră, pe diferite componente. V-am dat exemplul Comisiei Europene cu proiectele pilot care nu identificau beneficiari. Împreună cu ei vom lansa o campanie de informare pentru găsi beneficiari. Când este vorba despre sectorul digital există tot felul de federații care își spun punctul de vedere, dar nu au parteneri în România. Trebuie să îi punem în contact. Dacă vorbim de rețele media, trebuie puse în contact cu jurnaliști din România și pentru dezvoltarea competențelor lor. Cred că este important să dezvoltăm această sinergie conectată la tot ce înseamnă rețea europeană. Vă dau exemplul Poloniei: nu cred că trece o săptămână în care să nu întâlnesc un polonez implicat într-o mare platformă europeană.

Încrederea românilor în Uniunea Europeană:

Trebuie să creștem gradul de informare al românilor cu privire la Uniunea Europeană atât la nivel tinerilor, dar și pentru cei în vârstă. Românii iubesc Europa pentru că știu ce înseamnă Europa, adică pace, înseamnă securitate, dreptul de a fi tratat precum un cetățean cu drepturi egale. Aceste lucruri nu au existat în România pentru o perioadă. Cetățenii s-au simțit a fi tratați în manieră inegală, nu s-au simțit protejați, mai ales din cauza frontierei de Est, deci înțeleg foarte clar ce este Europa și susțin acest demers. Dar eu spun că nu este normal să rămânem așa fără să avem o contribuție, să transformăm acest optimism cu privire la Europa în elemente concrete care cresc încrederea bazându-se pe elemente pragmatice. Este foarte important acest demers pentru că riscurile sunt la tot pasul. Deseori aud în discursul public din România mesaje populiste pentru a aduna voturi și uităm că lucrurile merg mai departe de atât și uităm că fiecare picătură pusă în peisajul public cu critici la adresa Europei și a Comisiei Europene pot genera oricând o schimbare a raporturilor dintre cei care susțin Europa și cei care nu o susțin.

Despre campania PES „Act for Youth”:

Într-adevăr, credem că Europa trebuie să facă mai multe pentru tineri la nivel european pentru că trebuie să ne uităm și la realități. Într-adevăr, 75% dintre tinerii din Marea Britanie au votat pentru rămânere, însă numai 13% dintre aceștia au mers la vot. În consecință, vorbim despre 80% dintre tineri care nu au venit la vot pentru că nu s-au simțit reprezentați, pentru că nu au înțeles, pentru simt că nu au șanse egale. Același lucru se întâmplă și în România. Dacă părinții noștri au avut de la început până la sfârșit o carieră profesională unică, noi tinerii nu avem această șansă. E clar că în ziua de astăzi ca tânăr ești obligat să urmezi mai multe profesii pe parcursul carierei. Eu am schimbat șase profesii până să ajung europarlamentar, dezvoltând competențe multiple. Este important ca tânărul să fie susținut când schimbă aceste profesii. De aici pleacă demersul pe care îl lansează Partidul Socialiștilor Europeni, „Act for Youth” care cuprinde patru elemente centrale, iar un element vine din România, și anume un acces egal pentru toți tinerii în ceea ce înseamnă servicii culturale la nivel european. Acest proiect care se

FOTO: CaleaEuropeana.ro

numea inițial „Șansa la cultură” astăzi a fost introdus sub altă formă. Introducerea lui prin finanțare europeană prin intermediul unor tichete intraeuropene. Un tânăr din România care trăiește la Botoșani, spre exemplu, sau în orice alt oraș, ar putea să-și cumpere cu acest tichet o carte, ar putea intra la un muzeu. Acest demers este extrem de util pentru că tocmai cultura este cea care oferă mai multe orizonturi, mai multe șanse și, mai ales, se reduc decalajele. Prin acel program pe care noi îl lansăm mai există și alte trei elemente importante: subfinanțarea fondurilor pentru garanții europene pentru tineret, destinat combaterii șomajului. Am fost singurul europarlamentar care a răspuns apelului societății civile care reprezintă interesele tinerilor din România și am spus foarte clar că nu este normal ca statul român să nu acceseze garanții pentru tineri. Cred că România nu va accesa niciun ban din garanția europeană pentru tineret anul acesta, timpul fiind prea scurt, de aceea eu sper să reușim să îi accesaăm pe cei care vor veni anul viitor. De asemenea există un pachet legislativ pentru protecția copiilor, o inițiativă a președintelui Partidului Socialiștilor Europeni prin care noi dorim să oferim sprijinul copilului și familiilor de la o vârstă foarte fragedă cu fonduri europene. Chiar dacă ne uităm la realitatea românească și la anumite cazuri, acest pachet lansat de PES face referire și la aceste elemente. Profitând de faptul că liderul socialiștilor europeni este din Bulgaria și cunoaște experiența țărilor din Est, inclusiv cu elemente cărora le-am făcut și noi față, cred că este important să găsim și noi soluții. Nu în ultimul rând, pe lângă aceste trei elemente, ultimul se referă la dezvoltarea competențelor tinerilor, și formarea competențelor digitale la o vârstă fragedă. Până în anul 2020 la nivelul Uniunii Europene ne așteptăm să existe un deficit de aproximativ 800.000 de angajați cu competențe digitale, de aceea este important să ne preocupăm din timp de acest aspect. Sunt țări care încearcă acest lucru încă de la grădiniță. În trecut miniștrii comuncațiilor și ai educației au adus în discuție acest aspect, dar nu s-a implementat nimic până acum. Avem cel mai mare număr de persoane certificate în IT la nivel național, dar nu este suficient pentru investițiile pe care le avem în țară. Dacă astăzi ai o competență digitală își poți găsi de muncă în câteva luni.

O nouă modalitate de desemnare a candidatului la președinția Comisiei Europene la viitoarele alegeri:

Trebuie să explicăm acest demers – un lucru este important pentru noi, Partidul Socialiștilor Europeni, acela de a democratiza și mai mult Europa, de a face mai multe în așa fel încât Europa să fie accesibilă cetățenilor de rând. De aceea, PES a fost primul partid la nivel european care a cerut desemnarea candidaților pentru șefia CE în intern și ca partidul care câștigă alegerile să desemneze șeful Comisiei Europene. Am fost primul partid care am cerut acest lucru și cei care am introdus în Tratatul de la Lisabona acest aspect. Pe lângă asta, suntem primii care l-am desemnat, anterior, pe Martin Schulz ca fiind candidatul nostru.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Elementul inedit la care lucrăm astăzi este acela, ca pentru 2019, desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al Comisiei să fie realizată printr-o competiție deschisă tuturor cetățenilor: alegeri primare, după modelul american, în care candidații ar urma să meargă din stat în stat, să obțină voturi, iar în baza acelora să fie desemnat. O democratizare puternică a tot ceea ce înseamnă viață politică europeană, în special un contact mai mare între decidenții europeni și cetățeni, și responsabilizarea acestora.

Martin Schulz a vizitat România, în contextul alegerilor pentru șefia Comisiei Europene. Contracandidatul său din acea vreme, Jean Claude Juncker nu a efectuat o astfel de vizită:

Domnul Juncker nu știu dacă știe foarte bine unde este România pe hartă, dar asta este o opinie strict personală și o exprim cu regret. Da, au existat diferente și carențe la alegerile precedente, pentru că Martin Schulz, candidatul nostru, era și candidat pentru funcția de europarlamentar, deci și-a asumat să fie reprezentantul Parlamentului European. Domnul Juncker a fost desemnat din partea PPE, dar nu a candidat și pentru PE. Nu aș putea spune dacă a fost democratic sau nu, dar ar fi fost mai bine dacă Schulz ar fi fost votat. Cetățenii se așteaptă de la Comisia Europeană să fie un aparat foarte bine pregătit, cum este astăzi, dar să nu mai fie doar un aparat birocratic. Responsabilitatea democratică și responsabilizarea politică sunt esențiale.

Despre faptul că Jean Claude Juncker a susținut într-un discurs privind Brexit că nu este doar un birocrat, ci că reprezintă cetățenii, ca o consecință a alegerilor democratice:

Nu am putea spune despre preșdintele Juncker că este un birocrat, este un om care a avut mai multe mandate de premier, care a fost votat succesiv în Parlamentul din Luxemburg. Este rezultatul unui proces mai democratic decât cel precedent, nominalizarea dlui Barrosso și este rezultatul unui demers în Parlament, a existat o majoritate care l-a sprijinit. Cred că unele lucruri vor fi remediate pentru 2019, când vor avea loc următoarele alegeri.

Ar putea susține PPE modificarea procesului de alegere al președintelui Comisiei Europene?

În general, exemplul nostru a fost urmat și cred că dacă reacțiile publice vor fi primite bine de statele membre, celelalte partide vor căuta să ne copieze. Liberalii mai mult ca sigur ne vor copia, așa că eu îmi doresc ca acest demers să fie realizat. De aceea, prin structura pe care o coordonez în România, PES Activists România, vom susține acest demers. SUnt deja o serie de discuții la nivelul rețelelor europene unde vom juca un rol foarte activ. Poate chiar cea mai activă structurp de acest gen la nivel european, pentru că avem circa 11.000 de membri, suntem foarte bine organizați, suntem peste tot în țară, avem foate mulți colegi aleși locali ai PSD care sunt activi în organizația noastră. Democratizarea crește încrederea cetățenilor și permite ca cuvântul cetățeanului de rând să fie mai bine auzit la Bruxelles. Și asta ne dorim. Din punct de vedere personal, eu cred că România este mai puternică dacă cetățenii europeni sunt mai puternici. Dacă negociem la nivel de stat, România nu poate fi la fel de puternică precum Franța, Polonia sau Germania. La nivel individual, folosind competențele pe care le au românii, putem să reușim să pătrundem și să facem ca vocea noastră să fie auzită. Există la nivel mondial exemple care demonstrează acest lucru.

Proiecția bugetului UE pentru 2017

Întâmpinăm foarte mari dificultăți. În PE și în Comisia pentru bugete din care fac parte sunt lupte foarte dure pentru menținerea fondurilor de coeziune. Este o prioritate pentru noi, la nivel național și există o presiune din partea anumitor state, a partidelor de dreapta, în mod general, de a reduce acești bani. Pentru anul viitor am reușit deja, deși bugetul va fi votat în luna septembrie, să nu scădem aceste fonduri și cred că este o victorie și a colegilor mei din Parlamentul European, din PES, care au luptat pentru acest lucru, dar și a noastră, în Comisia pentru bugete.

Pentru anul viitor nu vor fi foarte multe modificări, vor fi concentrarea anumitor sume de bani pentru problematica migranților, va fi o serie de bani suplimentați pentru ce înseamnă partea de tineret.

În schimb, peste doi-trei ani, riscăm să întâmpinăm anumite dificultăți, mai ales în contextul în care procedura de Brexit nu ar fi realizată în integralitate. Pentru că Marea Britanie pleacă odată cu contribuția ei la UE, dar ar trebui, totodată să dea banii înapoi pe care i-a primit, sau urmează să îi primească. O altă chestiune foarte fermă: la nivel european, atunci când am cerut reprezentarea națională a funcțiilor publice la nivelul Comisiei, Marea Britanie era pe primele locuri, cu funcții de conducere importante. Cu toată aprecierea pentru britanici, eu nu văd de ce, dacă Marea Britanie pleacă din Uniunea Europeană să mai ocupe acele funcții de decizie.

Informațiile apărute, pe surse, potrivit căreia, la nivelul Comisiei Europene, ”s-a dat deja semnalul epurării”

Discuția a fost aceea de a-i păstra pe acești oameni în Comisia Europeană, poate nu cu funcții de conducere, dar de a-i păstra, inclusiv ca noi în Parlamentul European să facem demersuri pentru a-i păstra pe britanici.

Despre posibile discuții privind folosirea limbii engleze, ca limba oficială de lucru a Uniunii Europene

Nu au existat încă discuții în profunzime despre acest lucru, dar eu cred că există șansa ca această limbă să fie păstrată, prin prisma faptului că este principala limbă de lucru la nivelul PE, instituțiilor europene, documentele sunt redactate, în general, în primă instanță, în limba engleză. În contextul în care Scoția vrea în UE, Țara Galilor vrea în UE, și limba engleză își poate găsi un loc. Nu cred că trebuie să mergem atât de departe, dar nu văd de ce nu am putea valoriza mai bine celelalte limbi.

Românii ar putea profita de pe urma plecării unor britanici din funcții de conducere?

Cred în acest lucru, pentru că în discuția pe care am avut-o cu comisarul european responsabil pentru resursele umane (n.r. Kristalina Georgieva) a reieșit că avem români care sunt angajați în instituții europene care sunt limitați la un nivel mediu și care nu pot avansa pentru că acele funcții sunt ocupate de statele mari sau de oameni care au mai multă experiență. Ea mi-a transmis că, cu timpul, și românii ar putea să pătrundă în acele funcții de conducere. Poate că acesta ar fi un moment bun pentru ca noi să susținem și promovăm acești oameni, pentur că fără susținere nu vor reuși. De asemenea, trebuie ca și colegii noștri care lucrează în Comisia Europeană să înțeleagă că au nevoie de susținere națională, să nu mai fugă de România, pentru că este important să lucrăm împreună pentru a reuși aceste demersuri.

VIDEO:

Nu aș vrea să privim lucrurile la modul: iese Marea Britanie, câștigă România, ci în ansamblul lor, nevoia ca într-adevăr România să joace un rol activ. Un lucru pe care l-am declarat imediat după referendum a fost acela că eu cred că noul context oferă o oportunitate foarte mare pentru țările din Europa de Est să joace un rol mai activ. Poziția cea mai ponderată dintre toate statele din est, este poziția pe care o are România, care a reușit să găsească un echilibru între pozițiile Germaniei, Franței, care înțelege și țările din sud. România poate deveni un vextor de negociere extrem de important pentru că sunt câteva lucruri pe care noi ne interesează: partenreiatul dintre UE și NATO care trebuie menținut – cu ieșirea Marii Britanii din UE, această susținere pentru parteneriat riscă să scadă, ori România, alături de Polonia, trebuie să joace un rol activ în acest sens – , prioritizarea a tot ce înseamnă partea de lărgire a UE -Republica Moldova care este o prioritate pentru noi și trebuie să susținem în continuare acest element-, nevoia de a găsi un echilibru între investițiile în cercetare și inovare și investițiile în agricultură – România este un stat care se află la mijloc, cu un sector agricol puternic și un sector digital puternic. Noi nu ne permitem să investim într-un singur sector, pentru că am pierde.

Realist vorbind, trebuie să jucăm piesele de pe tabla de șah așa cum trebuie, mai prudent, mai organizat pentru că sunt, zilele acestea, tot felul de discuții inclusiv cu premierul, dar mi se pare că lipsește ceva. Iar ce lipsește este ideea de strategie și resimt absența unei întâlniri precum cea care a fost organizată la Snagov, în care România a luat decizia de a urma un parcurs european. Simt nevoia unui astfel de demers, dar nu trebuie să fie un demers politicianist de tipul ”lansăm un proeict de țară”, îl lansăm și vin și ceilalți lângă el. Proiectul de țară se construiește cu toată lumea ca să fie îmbrățișat de toată lumea.

”Academia Cetățeanului European” – program de informare lansat PES Activists în Republica Moldova privind Uniunea Europeană

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Consider că este foarte important să fim prezenți în R. Moldova ca prieteni și ca parteneri. De aceea, de când sunt europarlamentar, dar și înainte, merg frecvent în Republica Moldova pentru a discuta cu oamenii de acolo și mai ales, de a face elemente concrete. Campania lansată împreună cu colegii din PES Activists în Republica Moldova este una de informare denumită de noi ”Academia Cetățeanului European” prin care, lunar, vom lua un număr de persoane pe care îi voi informa despre ce înseamnă UE, care sunt drepturile, obligațiile, oportunitățile, iar aceasta să devină o rețea de comunicare pe aceste aspecte, pentru că sunt foarte multe informații eronate care circulă în R. Moldova și care scad gradul de susținere pentru aderarea la UE. Spre exemplu, susținerea pentru agricultură: viticultorii au impresia că odată cu intrarea în UE, își pierd piața din est și vor avea dificultăți. Când merg în R. Moldova le spun care este subvenția medie pe hectar la nivel european, peste 200 de euro, și că subvenția într-o țară precum Malta, stat similar lor, este de 600 de euro. Este important să vorbim de elemente concrete și a combate aceste mesaje transmise de populiști, extremiști cu un sprijin venit din est. Această campanie, la care noi sperăm să avem, în total, 1000 de participanți până la finalul anului, va fi o comunitate de oameni care va înțelege ce înseamnă UE și care pot să o explice. E decizia lor ce poziție adoptă, nu îi obligă nimeni să fie proeuropeni, dar e foarte important să fie informați. Iar acești 1000 de oameni înseamnă, pentru Republica Moldova, o capacitate mai mare de a profita de pe urma perioadei următoare, de a profita de 2019, pentru a depune cererea de aderarea la UE. Discuțiile pe care le-am avut în Republica Moldova se referă la faptul că România va avea președinția Consiliului UE.

Ar putea Republica Moldova să ceară aderarea la UE chiar în momentul în care România deține președinția UE?

Dacă tot vorbim de proiecte, pentru mine, acesta este un proiect. De aceea, inclusiv în România susțin demersurile de coagulare a energiilor pentru președinția Consiliului, de aceea merg în R.Moldova, și am lansat deja acest apel împreună cu o serie de decidenți din R.M. Sunt deja formațiuni politice care susțin acest demers, ca 2019 să devină un moment important. România trebuie să profite de acest context, ca să fim din nou împreună în aceeași familie europeană.

Moldova ar trebui să profite de 2019 pentru a depune această cerere. Ține de dânșii să rezolve problemele pe care le au, în acest moment, în țară, să fie pregătiți, să discute cu UE și să își respecte angajamentele. Dar România trebuie să joace acest rol important în 2019.

.