Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, președintele Aspen Institute Romania, la Bucharest Forum: România și-a fructificat geopolitic și strategic relevența geografică, trebuie să urmeze culegerea dividentelor economice

Published

on

La nivel global, România nu este o țară periferică, ci o piesă centrală într-un conglomerat al spațiilor european și euro-asiatic, un stat care și-a fructificat strategic și geopolitic relevanța geografică, dar care încă nu și-a cules dividentele economice ale locației sale, afirmă Mircea Geoană, președintele Aspen Institute Romania.

“Aș face o invitație, dacă aveți un atlas geografic sau globul pământesc, încercați să vă uitați la poziție României, nu cu harta Europei în centru, ci cu America sau Asia în centru. Veți observa că la nivel global nu suntem la periferie, ci o piesă centrală, în acest conglomerat care se numește spațiul european și euro-asiatic. Conceptul de România, poarta Europei, pe care Institutul Aspen pe care l-am promovat de ani de zile se reflectă în conferința de la București. Credem că România a știut să își fructifice geopolitic, strategic relevanța noastră geografică, dar economic încă nu știm să o facem. A culege dividentele economice ale locației noastre geografice este principala prioritate pentru statul român”, a declarat Geoană într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro la cea de-a șasea ediție a Bucharest Forum,cel mai amplu eveniment public internațional pe tematică geopolitică și geoeconomică găzduit anual de România, și care se desfășoară anul acesta sub tema ”Centrul și Periferia – Înlăturând Diviziunea”.

Încercăm să completăm pe partea de reputatie, exporturi ale României, pe parte de atragere de investiții ale României astfel încât partea strategică și cea economică să se alinieze“, a mai explicat președintele Institutului Aspen, referindu-se la rolul României prin prisma poziției sale geografice, dar și a angajamentului strategic pe care și l-a asumat în ultimii ani, devenind astfel o ancoră transatlantică.

FOTO: Aspen Institute Romania

Mai mult, Mircea Geoană a făcut referire și la un Plan Marshall 2.0 de care România ar putea beneficia prin prisma atragerii de investiții private și a oferit un exemplu de urmat pentru parteneriatul strategic România-SUA, și anume relația Statelor Unite cu cei mai importanți aliați ai săi din Asia.

“Au fost pe un panel aici 2 aliați importanți ai Americii din Asia, Coreea de Sud și Japonia. Ceea ce s-a americanii au știut să facă atunci când au dorit să întărească niște aliați cu o importanță geopolită extraordinară. I-au întărit și economic. Americanii au făcut mai mult decât a pune baze militare acolo. Au adus tehnologie, au adus capital. Au dezvoltat acele țări. România ar putea să devină un Planul Marshall, generația a doua, dar nu sa mai pună guvernul american bani pentru ca nu mai este vreema aceea, în sensul de creare a condițiilor, astfel încât cu resurse private să se întâmple un Plan Marshall 2.0. Aceasta este în esență conferința de la București”, a completat Geoană, vorbind totodată și importanța missiunii comerciale la București din partea Departamentului Comercial al SUA, în contextul aniversării a 20 de ani de parteneriat strategic româno-american.

Întrebat despre rolul României la nivel european, mai ales în contextul în care aceasta va deține în anul 2019, prima parte, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și cum poate să se implice statul român în conturarea viitorului european prin prisma acestei realități, Mircea Geoană a răspuns:

“Ministrul Meleșcanu a avut o interventie în deschiderea forumului, un discurs foarte bun. A vorbit de nevoia de a avea flexibilitate, arhitectură cu geometrie variabilă. Cred ca acest mesaj va fi preluat și de ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. Cred că ceea ce este necesar este mai mare continuitate și coerență între președintiile rotative ale Consiliului UE, împreuna cu un lobby din partea statelor vestice. Ceeea ce trebuie făcut acum este să frunctificăm perioda noastră la președinția rotativă, dar mai important este să creăam sinergie și camaraderie și un sentiment de destin comun cu președintiile care ne succed sau care ne preced”.

În încheiere, președintele Aspen Institute Romania a făcut referire și la unul dintre cele mai importante paneluri de la ediția din acest an a Bucharest Forum – ”A conversation on: Trumpism, Technology and the New World Disorder” la care vor lua parte alături de Mircea Geoană invitați speciali din SUA: Liz Claman, realizator Fox Businness Network, Samuel Burke, corespondent CNN și Harlan Ullman, senior adviser Atlantic Council.

“Trebuie să punem aceste întrebări și avem oaspeți de onoare, de un astfel de calibru. CNN este un pic mai către democrați, Fox News mai către republicani, asigurându-se astfel un echilibru. Vrem sa asultăm opiniile tuturor”, a conchis Geoană.

Cea de-a șasea ediție a Bucharest Forum – cel mai amplu eveniment public internațional pe tematică geopolitică și geoeconomică găzduit anual de România – se desfășoară între 4-6 octombrie în momente critice pentru regiune și pentru Europa, debutând la câteva zile după evenimentele secesioniste din Catalonia, după lansarea inițiativei pentru o Europă suverană, puternică și democratică a lui Emmanuel Macron, după discursul premierului britanic Theresei May de la Florența, după discursul privind Starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker, dar și în contextul în care România intră în linie dreaptă pentru deținerea, în premieră, a președinției Consiliului UE.

Oficiali de rang înalt, importanți reprezentanți ai mediului de afaceri și experți la nivel mondial se reunesc pentru a șasea oară la București în cadrul conferinţei Bucharest Forum 2017. Tema centrală a ediției din acest an este Centrul și Periferia – Înlăturând Diviziunea, iar discuția se va concentra asupra implicațiilor politice, economice și societale punând în valoare potențialul strategic al României în calitate de poartă între Est și Vest. Bucharest Forum 2017 este organizat de Institutul Aspen România și biroul din București al German Marshall Fund of the US, cu sprijinul Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Cercului Militar Național, Comisiei Europene, Băncii Naționale a României și Primăriei Sectorului 5.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea celui de-al doilea mandat: Am scos România de pe lista rușinii în Europa și am obținut cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană asigură un al șaselea contract cu Moderna pentru achiziția a 160 milioane de doze de vaccin

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Fonduri UE: Comisia Europeană aprobă 370 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din România

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România va aloca UNICEF 50.000 euro pentru proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan

NATO6 hours ago

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

ROMÂNIA7 hours ago

Ambasadorul României la Madrid, întâlnire cu ministrul spaniol al culturii și sportului. Ambele părți și-au exprimat interesul pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu salută adoptarea Declarației Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor privind rolul și utilizarea tehnologiei în sprijinul guvernanței democratice

ROMÂNIA7 hours ago

COVID-19: Guvernul a semnat 10 contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare de 69,7 milioane euro, pentru dotarea spitalelor bucureștene cu aparatură și echipamente de imagistică și ATI

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending