Connect with us

GENERAL

VIDEO Klaus Iohannis, despre relevanța Parteneriatului Strategic cu SUA: Pentru România înseamnă securitate, democrație și garanția că nu ne vom întoarce la o anumită sferă estică de influență

Published

on

România este în prezent unul dintre cei mai de încredere aliați NATO din Europa și este capabilă să acționeze ca un ,,hub’’ pentru promovarea agendei transatlantice comune în regiunea sa, a transmis președintele Klaus Iohannis la Washington, în cadrul dezbaterii cu tema ,,După 20 de ani: relevanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA în actualul context internaţional şi de securitate”, organizată de Heritage Foundation, unul dintre cele mai influente think-tank-uri din SUA şi la nivel global. 

Președintele a declarat în timpul dezbaterii dedicate aniversării a două decenii de la încheierea parteneriatului strategic bilateral că există o necesitate în privința păstrăii unității în interiorul Uniunii Europene, dar și în relațiile UE-SUA.

În cadrul intervenţiei sale, Klaus Iohannis a trecut în evidenţă evoluţia statului român pe parcursul celor 20 de ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic cu SUA, în 1997, perioadă ce a coincis, în mare parte, cu tranziţie României către un stat pe deplin democratic, membru al UE şi NATO, precizează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

”Am obţinut, pe parcursul acestor 20 de ani, rezultate tangibile și progrese concrete prin care am dat substanță Parteneriatului nostru Strategic. România este acum unul dintre cei mai de încredere aliați NATO din Europa, un partener activ și angajat în eforturile de a asigura stabilitate, securitate și prosperitate în regiune și dincolo de aceasta’’, a afirmat președintele României.

În deschidere, moderatorului sesiunii, Edwin Feulner, președintele Heritage Foundation, a evocat valorile comune pe care fundația le împărtășește cu șeful statului român: “protecția drepturilor individuale, importanța libertății economice, statul de drept, valoarea meritocrației și importanța libertății de exprimare.” El a lăudat și hotărârea președintelui României pentru o relație bilaterală puternică, menționând în acest sens și contribuția ambasadorului George Maior în expunerea aceste valori comune. Edwin Feulner a mai amintit că “relațiile economice și de securitate româno-americane se află la un nivel fără precedent în istoria lor”.

FOTO: Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre dimensiunea de securitate şi apărare a Parteneriatului Strategic, care a atins un nivel de excelenţă şi care are perspective puternice de dezvoltare, şi despre angajamentele comune pentru securitatea transatlantică şi în cadrul NATO.

”Prezența trupelor americane în România, complementară prezenței înaintate a NATO pe flancul estic, este, pentru noi, cel mai puternic semnal de susținere și solidaritate din partea SUA. De aceea, salutăm decizia administrației Trump de a crește în mod substanţial finanțarea pentru Inițiativa Europeană de Reasigurare. Ea reprezintă o investiție foarte avantajoasă în apărarea noastră colectivă’’, a mai arătat șeful statului

Menţionând provocările curente din mediul de securitate internaţional şi regional, Iohannis a indicat necesitatea unei abordări strategice şi coerente, dublate de imperativul păstrării unităţii, atât în interiorul UE, cât şi în relaţiile UE-SUA.

Zona Mării Negre are un rol esențial important pentru securitatea transatlantică. Flancul estic al NATO trebuie tratat, în această logică, într-o manieră unitară, coerentă și întărită în mod adecvat, de la nord la sud, pe toate componentele principale – terestru, maritim și aerian’’, a adăugat șeful statului.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj pentru Europa de la Washington: România va fi unul dintre cei mai puternici piloni transatlantici în Uniunea Europeană

Citiți și Klaus Iohannis la CIA: România este un partener valoros pentru Statele Unite datorită expertizei din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest și vecinătatea estică

Citiți și Preşedintele Klaus Iohannis a primit, la Washington, distincţia „Light Unto the Nations“: Accept acest prestigios premiu în numele României și poporului român

În discursul său, președintele a evidenţiat, totodată, şi importanţa deosebită a dimensiunii economice a relaţiilor bilaterale, cât şi cea a relaţiilor interumane, atrăgând atenţia că includerea României în Programul Visa Waiver, aşteptată de toţi românii, ar reprezenta un catalizator pentru stimularea acestor paliere.

FOTO: Administrația Prezidențială

În cadrul dezbaterii au mai fost abordate și teme care au vizat semnificația contribuției României, prin facilitatea de la Deveselu, la sistemul NATO antirachetă, problematica partajării responsabilităților în cadrul Alianței, relația de parteneriat strategic România-Turcia, situația din estul Ucrainei şi necesitatea respectării Acordurilor de la Minsk.

În concluzia intervenției sale, Klaus Iohannis a arătat că România este capabilă să acționeze ca un ,,hub’’ pentru promovarea agendei transatlantice comune în regiunea sa – la o răscruce strategică, la Marea Neagră, înţelegând foarte bine să acționeze ca furnizor de securitate în Europa și dincolo de aceasta.

”În același timp, regiunea se bazează pe angajamentul continuat al SUA pentru securitatea sa. Pentru noi, sprijinul SUA înseamnă securitate, prosperitate, libertate, democrație și, nu în ultimul rând, garanția că România nu se va mai întoarce la o anumită sferă estică de influență”, a conchis preşedintele.

Citiți și Klaus Iohannis merge la Washington să discute cu Donald Trump parteneriatul strategic România-SUA

Citiți și Președintele României, primul lider UE și NATO din Europa de Centrală și de Est ce va fi primit la Washington de Donald Trump

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în perioada 4-9 iunie, o vizită în Statele Unite ale Americii, elementul central fiind întrevederea oficială cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump.

Șeful statului a participat, miercuri, în Washington la dezbaterea “20 Years After — The Relevance of the Romanian — U.S. Strategic Partnership in the Current International and Security Context”, dedicată aniversării a 20 de ani de la încheierea parteneriatului strategic dintre cele două țări, găzduită de Heritage Foundation, un think-tank conservator înființat în 1973 și care a jucat un rol cheie în formarea echipei de tranziție administrativă a președintelui Donald Trump.

La dezbatere au mai fost prezenți ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Maior, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans G. Klemm, consilierii prezidențiali Dan-Andrei Muraru și Bogdan Aurescu, precum și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

GENERAL

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la sumele alocate anual pentru prestațiile familiale

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană raportat la sumele alocate anual pentru prestaţiile familiale (alocații pentru copii, alocații de creștere a copilului, etc.), cu 104 euro pe cap de locuitor în 2017, în condiţiile în care media în UE a fost de 675 de euro şi chiar şi Bulgaria a alocat 130 de euro, arată datele publicate luni, 1 iunie, de Eurostat.

Potrivit sursei citate, 27 de state membre ale UE au cheltuit în total 301 miliarde de euro pentru prestații familiale în 2017, echivalent cu 2,3% din PIB-ul UE. Această sumă a reprezentat 8,6% din totalul cheltuit pentru prestații de protecție socială.

Ponderea cheltuielilor pentru prestațiile familiale cea mai mare în Luxemburg, cea mai mică în Olanda

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială pentru prestațiile familiale a variat semnificativ între statele membre ale UE. Acesta a reprezentat mai mult de 15% din prestațiile sociale totale numai în Luxemburg (15,3%), urmată de Polonia (13,4%) și Estonia (13,1%). Cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Olanda (4,2%) și Portugalia (4,9%).

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru prestaţiile familiale în totalul prestaţiilor sociale, România (cca. 7%) se situează înaintea unor state precum Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia sau Olanda.

Cheltuielile anuale pentru prestațiile familiale pe cap locuitor au fost, de asemenea, cele mai ridicate în Luxemburg (3.100 de euro per locuitor), urmate de Danemarca (1.700 €), Suedia (1.400 €), Germania (1.300 €) și Finlanda (1.200 €). Vă rugăm să rețineți că valoarea este supraestimată pentru Luxemburg în comparație cu alte țări, deoarece o proporție semnificativă a prestațiilor se acordă persoanelor care locuiesc în afara țării.

La polul opus, în 2017, trei țări au avut cheltuieli pentru prestații familiale sub 200 de euro pe cap de locuitor: România (104 €), Bulgaria (130 €) și Lituania (180 €).

Continue Reading

GENERAL

Răspunsul la Covid-19: Comisia Europeană, consultări cu sectorul financiar european pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat ieri, 28 mai, prima sa masă rotundă cu sectorul financiar european, inclusiv cu reprezentanții consumatorilor și ai întreprinderilor, pentru a analiza modul în care poate dezvolta cele mai bune practici în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

După cum s-a anunțat în pachetul de măsuri bancare ale Comisiei din 28 aprilie 2020, această reuniune marchează începutul unui dialog cu sectorul financiar european, pentru a se stabili ce măsuri practice de sprijin pot fi puse în aplicare pentru a atenua impactul crizei cauzate de coronavirus. La reuniune au fost invitați o gamă largă de reprezentanți, inclusiv asociații de consumatori și de întreprinderi, asociații bancare, de asigurări și de creditare nebancare, precum și autoritățile europene de supraveghere. Comisia va prezida reuniunea.

Consumatorii casnici și întreprinderile au nevoie de toate ajutoarele pe care le pot obține pentru a face față perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus. De aceea, lansăm astăzi un dialog între sectorul financiar și grupuri care reprezintă consumatorii și întreprinderile. Prin aceste dialoguri, dorim să găsim soluții practice la problemele concrete cu care se confruntă întreprinderile și consumatorii casnici din întreaga UE. Trebuie să ne asigurăm că robinetele de lichidități sunt deschise și că întreprinderile și consumatorii, în special întreprinderile mici, pot beneficia de sprijinul de care au nevoie. Aștept cu interes aceste discuții.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Discuțiile au ca scop  principal analiza modului în care industria (asociațiile din sectorul bancar, al asigurărilor și al împrumuturilor nebancare) poate sprijini cetățenii și întreprinderile pe parcursul pandemiei. Acest răspuns trebuie să fie coordonat, pentru a se evita fragmentarea la nivel național și pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. Participanții vor evalua și măsurile de sprijin pe care industria le-a implementat deja sau pe care le planifică. Asociațiile de consumatori și de întreprinderi vor oferi feedback cu privire la eficacitatea măsurilor existente, precum și cu privire la acțiunile suplimentare și la coerența acestora în întreaga UE.

Va participa și comisarul pentru justiție, Didier Reynders, care va prezenta informații cu privire la creditele de consum.

Continue Reading

GENERAL

Coronavirus: Statele Unite solicită Chinei să închidă definitiv pieţe de animale vii, menţionând ”legătura strânsă între animalele sălbatice vândute ilegal în aceste piețe și bolile zoonotice”

Published

on

Statele Unite au solicitat Chinei să închidă definitiv piețele de animale vii, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo, subliniind legăturile dintre acestea și bolile zoonotice, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

”Dată fiind legătura strânsă între animalele sălbatice ilegal vândute în aceste pieţe şi bolile zoonotice, SUA solicită Republicii Populare Chineze să închidă definitiv aceste pieţe de animale sălbatice şi toate pieţele care vând animale sălbatice ilegale”, a declarat Pompeo într-un comunicat dat publicităţii târziu miercuri seara.

În același timp, Mike Pompeo, și-a arătat îngrijorarea cu privire la securitatea mai multor laboratoare chineze, sugerând efectuarea unor inspecții internaționale în cadrul acestor facilități, conform Le Figaro, care citează AFP.

Administrația Trump a evocat săptămâna trecută o ”anchetă” pentru cercetarea tezei conform căreia un angajat al Institutului de Virusologie din Wuhan a fost infectat din greșeală cu un coronavirus natural studiat în acest laborator, înainte de a se propaga în acest oraș, considerat punctul de unde a pornit pandemia.

Această sugestie, precizată pentru prima dată în articole de presă, a fost respinsă de institutul mai sus amintit, dar a căpătat un ecou considerabil în declarațiile americane.

”Trebuie să se ţină cont de faptul că aceste laboratoare sunt deschise încă în China. Astfel de laboratoare, unde există agenţi patogeni complecşi, care fac obiectul unor cercetări, se află nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, există multe laboratoare de acest gen în China”, a declarat miercuri Mike Pompeo.

”Este important ca aceste materiale să fie manipulate într-un mod sigur, în deplină siguranţă, pentru a evita orice propagare accidentală”, a punctat acesta.

”Trebuie să ne asigurăm că guvernul chinez manipulează aceste materiale în mod corespunzător nu doar la Institutul de Virusologie din Wuhan, ci oriunde altundeva”, a afirmat Pompeo, comparând această situaţie cu cea din domeniul nuclear, care prevede că ”lumea inspectează siturile pentru a asigura o bună gestionare”.

Cu toate acestea, potrivit Le Figaro, secretarul de stat american nu a sugerat cine ar trebui să efectueze inspecțiile internaționale.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că noul coronavirus a fost transmis probabil oamenilor de la un animal. O piaţă din Wuhan este incriminată pentru că ar fi vândut animale sălbatice vii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending