Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Predarea ștafetei transatlantice. Barack Obama, la Berlin: Dacă veți căuta un model în lume atunci uitați-vă la Germania și la povestea incredibilă a Angelei Merkel

Published

on

Barack Obama și Angela Merkel au susținut joi seară ultima conferință comună de presă în calitate de lider al SUA, respectiv cancelar al Germaniei, după o întrevedere bilaterală care a avut loc la Berlin și care a fost percepută de presa internațională drept momentul în care președintele american predă ștatefa de apărător și promotor al ordinii internaționale de inspirație occidentală lui Merkel.

“Încerc să respect regula de a nu mă amesteca în politica altora, însă tot ce pot spune este că Angela Merkel a fost un partener extraordinar”, a transmis Obama, întrebat despre sprijinul său pentru o eventuală nouă candidatură a cancelarului german, aflat la putere de 11 ani, și care ar putea candida pentru un al patrulea mandat în fruntea guvernului federal al Germaniei.

La rândul său, cancelarul german i-a mulțumit președintelui american pentru opt ani “de cooperare strânsă și prietenoasă”, scrie Agerpres.

Predarea ștafetei?

Barack Obama a evocat în timpul conferinței de presă că Angela Merkel era în fruntea relației transatlantice atunci când el a venit la Casa Albă și că dacă cineva are nevoie de un model în politica internațională atunci să se uite la Germania și la cancelarul german.

Rezultatele Europei din ultimii 70 de ani au condus spre o prosperitate și o securitate fără precedent, posibile numai prin cooperare. Dacă veți căuta un model despre ceea ce este posibil atunci uitați-vă la Germania, Berlin și povestea incredibilă a Angelei Merkel”, a subliniat partenerul transatlantic al Europei și al Germaniei din ultimii opt ani, Barack Obama.

”Angajamentul Statelor Unite față de Europa este de durată și își are rădăcinile în valorile pe care le împărtășim și pe care Angela (n.r. – Merkel) le-a menționat: democrație, stat de drept, demnitatea tuturor oamenilor”, a mai spus liderul SUA, citat de Euronews.

De precizat că valorile menționate de Obama sunt aceleași pe care Angela Merkel i le-a evocat lui Donald Trump în mesajul său de felicitare după ce republicanul a câștigat alegerile din SUA: ”Germania și America sunt unite de către aceleași valori – democrație, libertate, respectarea statului de drept, demnitatea oamenilor indiferent de originea lor, culoarea pielii, religie, gen, orientare sexuală sau opinii politice. Pe baza acestor valori împărtășite, mă ofer să lucrez îndeaproape cu viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii”. 

Același mesaj l-a transmis Angela Merkel către viitorul de la Washington și în ultima conferință de presă cu actualul președinte al SUA.

În țările noastre și în toată lumea, alianța noastră cu partenerii din NATO a fost o piatră de temelie pentru politica externă americană de 70 de ani, atât în vremuri bune, cât și mai puțin bune și cu președinți de la ambele partide, pentru că Statele Unite au un interes fundamental în stabilitatea și securitatea Europei”, a mai adăugat Obama.

Pe parcursul conferinței de presă, cei doi lideri transatlantici au abordat două chestiuni fundamentale pe care Europa și SUA le vor avea de gestionat împreună, dar cu Donald Trump la șefia Casei Albe: relația cu Rusia și viitorul cooperării euro-americane.

merkel obamaObama: Președintele ales să fie dispus să condamne Rusia atunci când aceasta deviază de la respectarea normelor

Obama și-a exprimat speranța că succesorul său la Casa Albă se va opune Rusiei atunci când va fi nevoie și nu va încerca să ajungă la compromisuri cu orice preț cu Moscova.

Pe parcursul celor opt ani am avut aceeași abordare față de Rusia: am căutat o relație constructivă, dar am fost și realist în ceea ce privește faptul că există diferențe semnificative între felul cum vede Rusia lumea și felul cum o facem noi. Speranța mea este că președintele ales va prelua o abordare constructivă similară: identificarea zonelor unde putem coopera cu Rusia, acolo unde valorile și interesele noastre se aliniază, dar să fie dispus să condamne Rusia atunci când aceasta deviază de la respectarea normelor și valorilor internaționale”, a declarat Obama, citat de Politico Europe.

Nu mă aștept ca președintele ales să aibă aceeași abordare, însă speranța mea este ca el să nu aibă o abordare de tip realpolitik prin care dacă ajungem la niște înțelegeri cu Rusia, chiar dacă aceasta încalcă regulile internaționale, creează vulnerabilități în anumite țări sau produce probleme pe termen lung în alte țări precum Siria”, a mai spus Obama care a recunoscut că Rusia este ”o putere, o superputere militară și a cărei cooperare este necesară, dar asta nu înseamnă că putem tolera încălcarea normelor”.

Merkel: Negocierile privind TTIP nu se pot finaliza

De cealaltă parte, Angela Merkel a recunoscut că acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și SUA (TTIP) nu mai poate fi semnat, având în vedere așteptările privind politica mai protecționistă pe care ar dori să o aplice viitorul lider de la Washington, Donald Trump.

FOTO: Bundesregierung

FOTO: Bundesregierung

M-am implicat mult în realizarea acestui acord de liber schimb cu SUA, am avansat în negocieri, dar acum ele nu se pot finaliza. Ceea ce ne unește este convingerea comună că globalizarea trebuie organizată uman, politic și că nu este posibilă o întoarcere la vremea de dinaintea globalizării”, a spus cancelarul german, citat de Agerpres.

Acordul TTIP a fost intens susținut de Obama și Merkel, însă în interiorul UE s-au afirmat în ultima vreme tot mai multe voci împotriva lui, mai ales în Franța, în contextul îngrijorărilor că o asemenea înțelegere va implica o relaxare a normelor sociale, ecologice și de sănătate în statele blocului comunitar.

Speranțele semnării acordului au fost diminuare și de discursul rezervat al lui Trump față de liberul schimb, viitorul președinte manifestându-și intenția de a denunța alte acorduri de acest fel pe seama cărora el pune pierderea locurilor de muncă în SUA, încheie sursa citată.

Citiți și Cei mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu, față în față pentru ultima oară: Barack Obama și Angela Merkel, apel lansat de la Berlin pentru continuitatea relației Europa-SUA

Ultima vizită a lui Barack Obama în Europa ca președinte al Statelor Unite se încheie în aceeași țară unde s-a adresat pentru prima oară europenilor, în calitate de candidat la șefia Casei Albe: Germania. 

Parte a ultimului său turneu ca lider al SUA, care a mai cuprins Grecia și va fi încheiat în Peru, Germania este locul unde Obama a transmis cel din urmă semnal pentru viitorul cooperării transatlantice.

Vineri, la finalul ultimei sale vizite la Berlin, Barack Obama se va întâlni cu importanți parteneri europeni pe lângă cancelarul german Angela Merkel, liderul american se va reuni și cu premierul britanic Theresa May, președintele francez Francois Hollande, premierul spaniol Mariano Rajoy și premierul italian Matteo Renzi.

Pe fondul alegerii lui Donald Trump, vizita lui Barack Obama în Germania, a șasea în calitate de președinte al SUA, are în cele din urmă importante semnificații: prilejul unei ultime discuții cu partenerii europeni și de ce nu, o tranziție simbolică spre Angela Merkel și spre europeni rolul de cei din urmă promotori ai ordinii internaționale de sorginte occidentală, pe care mulți se pregătesc să îi proclame declinul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică

Vorbind virtual în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară asigură președinția anuală G7, a declarat că există un angajament clar față de integritatea teritorială a Ucrainei.

Scholz a declarat că nu se poate spune încă dacă contactele diplomatice intense ar putea detensiona situația de la granița Rusiei cu Ucraina, dar a adăugat că frontierele nu trebuie mutate prin forță, informează Deutsche Welle.

“După ani de tensiuni crescânde, tăcerea nu este o opțiune rezonabilă”, a declarat Scholz în primul său discurs de la forum în calitate de cancelar, adăugând că trebuie respectată forța dreptului, și dreptul forței.

 

Scholz a devenit cancelar al Germaniei în decembrie, după 16 ani cu Angela Merkel la conducere, promițând că coaliția sa de centru-stânga va oferi un “nou început” pentru prima economie a Europei.

Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii în chestiuni precum posibila aderare a Ucrainei la bloc.

Este pentru a doua oară în trei zile când Olaf Scholz transmite un semnal Moscovei. Luni, de la Madrid, cancelarul german a cerut Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina.

Intervenția sa la Forumul Economic de la Davos a avut loc în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la Uniunea Europeană să rămână fermă pe poziții în relația cu Regatul Unit, fiind nevoie de o ”recâștigare a încrederii reciproce” între cele două părți, știrbită de lungile disensiuni ante și post-Brexit.

Prezent în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Macron a apreciat că relația Bruxelles-Londra a fost puternic încercată în ultimele luni.

”Europa și Regatul Unit trebuie să își recâștige încrederea reciprocă. Legăturile de prietenie dintre noi și poporul Regatului Unit există și vor rămâne”, a menționat liderul francez, amintind de fundamentele pe care se bazează acestea, și anume ”libertatea, progresul economic și social.”

În acest context, Macron a detaliat care sunt condițiile pentru ca această relație de prietenie să continue, amintind de frustrările pescarilor francezi și protocolul privind Irlanda de Nord, teme îndelung dezbătute de Uniunea Europeană cu Regatul Unit.

”Progresele economice și sociale pe care le-am realizat împreună sunt prea multe pentru a fi uitate, dar pentru a continua să ne mișcăm împreună și să lucrăm împreună după Brexit, guvernul britanic trebuie să se angajeze cu bună credință, respectând acordurile deja încheiate cu Uniunea, pe care le vom respecta. Vrem să ne asigurăm că acordurile încheiate sunt respectate, fie când vorbim de drepturile pescarilor noștri, fie de protocolul cu Irlanda de Nord sau de discuțiile vitale care trebuie purtate în viitor. Trebuie să fim clari și fermi în a spune că acordurile încheiate trebuie respectate. Acesta este modul de a rămâne prieteni”, a fost mesajul ferm transmis de Emmanuel Macron.

Avertismentele președinției franceze vin în contextul în care Maros Sofcovic și Liz Truss vor avea o întrevere la 24 ianuarie, după ce cele două părți au convenit să își intensifice negocierile pentru rezolvarea chestiunilor comerciale post-Brexit. 

La 20 decembrie, ministrul britanic de externe, Liz Truss, fost secretar pentru comerț, cu șanse de a fi viitor prim-ministru, a preluat dificila sarcină a negocierilor referitoare la relația post-Brexit cu Uniunea Europeană, după ce David Frost și-a anunțat demisia printr-o serie de atacuri la adresa lui Johnson.

Discuțiile între Londra și Bruxelles au loc pe fondul nemulțumirilor Regatului Unit față de protocolul privind Irlanda de Nord, motiv de lungi dispute care s-au intensificat la începutul acestui an în urma amenințărilor lui Truss de a activa Articolul 16 din protocol, suspendând părți din acordul post-Brexit.

Documentul menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Truss și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Uniunea Europeană dorește însă identificarea unei soluții pe calea dialogului, în vederea menținerii stabilității și predictibilității în Irlanda de Nord.  

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat în luna decembrie o serie de propuneri pentru a asigura continuarea aprovizionării Irlandei de Nord dispre Marea Britanie, în încercarea de a dezamorsa tensiunile post-Brexit cu Londra.

Prin propunerile înaintate, Comisia Europeană arată dorința sa de a facilita punerea în aplicare a protocolului privind Irlanda de Nord, în conformitate cu pachetul de soluții pentur această provincie, prezentat la mijlocul lunii octombrie a acestui an. Astfel, UE și-a arătat deschiderea de a-și modifica propria legislație privind medicamentele pentru a se asigura că:

  • Medicamentele generice, precum paracetamolul, pot fi autorizate în baza procedurilor naționale din Regatul Unit, în conformitate cu normele UE privind medicamentele. Persoanele Irlandei de Nord vor avea acces la astfel de medicamente în același timp ca restul celor din Regatul Unit;
  • Cetățenii din Irlanda de Nord vor avea acces la medicamente inovatoare (inclusiv la noile medicamente pentru cancer) în același timp cu restul persoanelor din Regatul Unit. O „soluție tranzitorie” va permite furnizarea în Irlanda de Nord a oricărui medicament nou autorizat în Regatul Unit, până când autorizația relevantă este acordată și în UE. Această „soluție tranzitorie” se adaugă mecanismelor existente privind uzul compasional și în regim de urgență prevăzute de legislația UE;
  • Toate funcțiile de reglementare pot rămâne în Regatul Unit dacă în prezent se află acolo;
  • Pentru medicamentele introduse în Irlanda de Nord din restul Regatului Unit nu este necesară repetarea testării loturilor dacă acest lucru a fost deja făcut în Marea Britanie sau în Uniunea Europeană;
  • Nu sunt necesare autorizații de fabricație sau licențe de import pentru medicamentele furnizate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, sub rezerva anumitor condiții;
  • Autoritatea de reglementare din Regatul Unit poate permite companiilor situate în Marea Britanie să utilizeze un singur ambalaj și prospect atunci când aprovizionează piețele din Marea Britanie și Irlanda de Nord;
  • Malta, Cipru și Irlanda vor beneficia de anumite derogări pentru o perioadă de trei ani. De exemplu, în această perioadă, în aceste trei țări, importatorii de medicamente din Marea Britanie nu vor trebui să dețină autorizații de fabricație și nici nu va fi nevoie ca aceste medicamente să fie testate din nou, dacă au fost deja testate în Marea Britanie. Astfel, operatorii vor avea mai mult timp pentru a se adapta. În contextul Strategiei farmaceutice a UE, se lucrează la o soluție permanentă pe termen lung.

Propunerile implică, în egală măsură, ca Regatul Unit să respecte anumite condiții:

  • Propunerea prevede cerințe privind ambalarea pentru a se asigura faptul că medicamentele autorizate de Regatul Unit nu intră pe piața unică;
  • Regatul Unit își asumă responsabilitatea exclusivă pentru autorizarea medicamentelor pentru Irlanda de Nord. Acest lucru depinde de respectarea în mod substanțial de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman atunci când eliberează autorizații de introducere pe piață pentru Irlanda de Nord. Se reduc astfel riscurile pentru piața unică a UE.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu4 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE4 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D5 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE7 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.8 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending